1,895 matches
-
aparținând culturii Cucuteni, vase de cult, idoli, fragmente de arme vechi, fusciole, greutăți de pescuit, figurine zoomorfe, etc. La secția de etnografie se găseau obiecte din lemn ca: păcornița, putineiul de ales unt, șeaua de lemn pentru călărie, polonice de stână, cofe de lemn, scăcițe pentru pisat usturoiul, chersâne, fuse și furci de tors, icoane vechi pictate pe lemn, o cămașă femeiască înflorată cu fluturași, o cămașă bărbătească cu gulerul de mărgele și flori la betițe, brâul ciobănesc cu nasturi galbeni
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai întâlnești cânepă sau in puse „la murat în apă și acoperite cu brazde de pământ. Prin curțile caselor nu mai întâlnești femei acționând melițoiul sau melița pentru a bate cânepa. Lâna nu mai este căutată decât pentru saltele. La stână oamenii tund oile cu întârziere. Prin grădini nu mai zărești cânepa înaltă și deasă ca peria. Indiferent de sat vedem destui locuitori îmbrăcați cu haine făcute din fire sintetice, procurate la prețuri avantajoase de la diferite magazine, unele procurate la „second-hand
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de șuncă, apoi altă felie de cașcaval unsă cu unt, altă felie de șuncă și cașcaval pe deasupra. Presăm bine cu mâna, apoi ornăm pe deasupra cu unt frecat și măsline. BULE CU BRÂNZĂ FRĂMÂNTATĂ Din doi litri de zăr dulce de la stână ( sau apă ), 700 - 800 gr. de făină - mălai grișat și puțină sare facem o mămăligă mai vârtoasă pe care o împărțim în trei - patru bucăți. Facem bulzi umpluți cu un amestec din trei ouă bătute spumă, 300 gr. de brânză
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
să nu se formeze cocoloși. După ce a clocotit, adăugăm ardeii, o foaie de dafin și doi căței de usturoi tocați mărunt, dăm la clocot și închidem focul. Decorăm cu pătrunjel și mărar tocat fin. BALMUȘ 2 kg. de jintuit de la stână sau zăr de la brânză se pune la fiert cu puțină sare, când clocotește se adaugă 1 kg. de făină, amestecăm bine să nu se formeze cocoloși. Radem pe răzătoare sau tăiem cu cuțitul 500 gr. de caș pe care-l
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
violat, că doi albanezi au omorât etc. Politica italiană înghite peste un miliard și jumătate de euro anual, doar salarii și cheltuieli curente. Prim-ministrul italian are un salariu de zece ori mai mare decât prim-ministrul român. Într-o stână în care fură ciobanul, nu mai bine inventezi un lup ca să justifici lipsa oilor? Scrisoarea 163 Nae! Unde o fi? Nae era prietenul fratelui meu. Trăia pe o insulă de pe lângă Brăila. Într-o colibuță, cu un motan și un teanc
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
panorama admirabilă spre vest dincolo de Valea Bistriței a M-ților Bistriței și a Ceahlăului, ni s-a hotărât popas și gustare, fiecare din "ce are". Nu departe de noi, sub coama domoală a M-telui Bivolul (1530m), se vedea un sălaș de stână. Profesorul Gugiuman, organizatorul principal și casierul excursiei, sprijinit în nedespărțitul său ciomag, zice "măi băieți ... cine dă o fugă până la stâna aceea să cumpere niște brânză ... ce ne-ar prinde bine pe traseu". Eu ... de colo ... de ce n-aș face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
din "ce are". Nu departe de noi, sub coama domoală a M-telui Bivolul (1530m), se vedea un sălaș de stână. Profesorul Gugiuman, organizatorul principal și casierul excursiei, sprijinit în nedespărțitul său ciomag, zice "măi băieți ... cine dă o fugă până la stâna aceea să cumpere niște brânză ... ce ne-ar prinde bine pe traseu". Eu ... de colo ... de ce n-aș face pe eroul (?!) ... mai ales că nu eram ocupat cu dejunul (căci fiind la Școala Normală în ziua anterioară plecării când s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
doar niște biscuiți " Mă duc eu, d-le profesor". Mi-a dat o sumă de bani și ... sub privirile invidioase ale colegilor și admirative ale fetelor ... cu rucsacul în spate ca să am în ce aduce cașul ... am plecat țanțoș spre stâna cu pricina, la vreo 500 metri distanță. Neștiind ce înseamnă o stână de munte ... (era primul meu contact cu muntele) m-am apropiat fără complexe. La vreo 80-100 metri de stână ... ce să vezi? ... o haită de 12-15 dulăi ciobănești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o sumă de bani și ... sub privirile invidioase ale colegilor și admirative ale fetelor ... cu rucsacul în spate ca să am în ce aduce cașul ... am plecat țanțoș spre stâna cu pricina, la vreo 500 metri distanță. Neștiind ce înseamnă o stână de munte ... (era primul meu contact cu muntele) m-am apropiat fără complexe. La vreo 80-100 metri de stână ... ce să vezi? ... o haită de 12-15 dulăi ciobănești ... lătrând de mama focului și fugind de mâncau pământul în întâmpinare ... m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
am în ce aduce cașul ... am plecat țanțoș spre stâna cu pricina, la vreo 500 metri distanță. Neștiind ce înseamnă o stână de munte ... (era primul meu contact cu muntele) m-am apropiat fără complexe. La vreo 80-100 metri de stână ... ce să vezi? ... o haită de 12-15 dulăi ciobănești ... lătrând de mama focului și fugind de mâncau pământul în întâmpinare ... m-au făcut să rămân stană de piatră ... fără nici o idee de salvare decât o vorbă de-a tatii de când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cei din față așezându-se pe labe ... privindu-mă mai întâi neîncrezători ... apoi rugători când am început să ronțăi unul ... iar după ce le-am aruncat lor cea mai mare parte din conținutul coșului am devenit prieteni. Când am plecat spre stână, condus de întreg alaiul canin, am găsit în fața ei baciul făcându-și cruce ... cum de am scăpat ... ce le-am făcut ... că nici el nu-i mai poate stăpâni ... I-am reținut însă filozofia că "nici în câini nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
frunte cu prof. Gugiuman (și al său vestit ciomag), auzind hărmălaia canină și văzând situația disperată în care eram, au și pornit în fugă spre locul cu pricina ... dar că s-au oprit mirați când m-au văzut înaintând spre stână și încă acompaniat de o atât de selectă suită. De aici am coborât în satul Broșteni ... unde am ajuns spre seară și unde ne-am organizat dormitul pe pături în localul școlii din sat. Am ținut să mă refer la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pe acest fond de conștiință a satului natal, motivele mioritice să prindă în creația lui Nicolae Labiș un contur al lor specific. De altfel, poetul însuși ne arată că ciobănitul pătrunde adânc în viața satului său. Acesta avea în apropiere stâne, pe care poetul le contempla adesea în peregrinările sale meditative: „La stână mestecau tăcerea câinii Și cât de arzător umplea plămânii Ozonul scurs pe palele de vânt.” Undeva, Labiș își amintește cum, în timpul războiului, turmele satului erau aduse de către ciobani
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
în creația lui Nicolae Labiș un contur al lor specific. De altfel, poetul însuși ne arată că ciobănitul pătrunde adânc în viața satului său. Acesta avea în apropiere stâne, pe care poetul le contempla adesea în peregrinările sale meditative: „La stână mestecau tăcerea câinii Și cât de arzător umplea plămânii Ozonul scurs pe palele de vânt.” Undeva, Labiș își amintește cum, în timpul războiului, turmele satului erau aduse de către ciobani pricepuți în locuri ascunse prin munți. Trei dintre acești ciobani bătrâni, trădați
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
baladă, fapt ce l-a determinat să-i dea poeziei același titlu. Semnificative sunt versurile: „Brâul tău din copcii s-a desprins, - târzii, Pașii ți-i înseamnă pe cărări cu lună... Pentru ce și astăzi lăcrămezi și vii Când la stână fluierele sună? El, cu ochi ca mura, tras ca prin inel, El, cu plete negre-n vânturi scuturate, N-are să mai poată mândrul ciobănel Înaintea ta să se arate...” În finalul creației, imaginea mamei se proiectează pe fundalul unui cer
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Mariei, și de aceea s-au dus ei amândoi în Vifleem, orășelul din care se trăgea tânărul. Se spune că acolo trăia un păstor bătrân, tare bătrân, de lege păgână, cu numele de Crăciun. Acest păstor avea, Avea, măre, avea, Stâne de oi multe, Multe și cornute Cu lână mițoasă Ca firul de mătasă Și trecea drept om cu vază printre semenii săi din acel oraș. Întâmplarea a făcut ca Mânturitorul lumii, Domnul nostru Iisus Christos, să se nască din Sf.
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-l omori. Și de crudă ce era, Nici la porci nu le plăcea. Zurgălăi și clopoței Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi,hăi! Mi-am luat alta mai mică Ard-o focul mult mănâncă. Popușoi din cinci grădini, Brânză de la nouă stâni, Lapte de la șapte vaci, Făină din zece saci. Dar iubește de pârlește Și de asta nu mai crește. Multe, multe v-oi mai spune Ca eu sunt cam bun de glume. Dacă-ncep acum o glumă Precis uit de urătură
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
se culce Când mama spune de Isus, Cu glasul ei cel dulce. Cum s-a născut Isus în frig, În ieslea cea săracă Cum boul peste el sufla Căldură ca să-i facă. Cum au venit la ieslea lui Păstorii de la stână, Și îngerii din cer cântând, Cu flori de măr în mână. De ce sunt veseli toți acum? E sărbătoare de Crăciun. E ziua în care ne-a sosit Din cer copilul sfânt iubit Pe drum numai colindători Cu steaua în mii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să se culce? Rugată, mama repeta Cu glasul ei cel dulce Cum sta pe paie-n frig Hristos În ieslea cea săracă, Și boul cum sufla milos Căldură ca să-i facă, Drăguț un miel cum i-au adus Păstorii de la stână Și îngerii albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi” Răsar cântând acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă Noi stăm cu ochii pironiți și fără de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Mariei, și de aceea s-au dus ei amândoi în Vifleem, orășelul din care se trăgea tânărul. Se spune că acolo trăia un păstor bătrân, tare bătrân, de lege păgână, cu numele de Crăciun. Acest păstor avea, Avea, măre, avea, Stâne de oi multe, Multe și cornute Cu lână mițoasă Ca firul de mătasă Și trecea drept om cu vază printre semenii săi din acel oraș. Întâmplarea a făcut ca Mânturitorul lumii, Domnul nostru Iisus Christos, să se nască din Sf.
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-l omori. Și de crudă ce era, Nici la porci nu le plăcea. Zurgălăi și clopoței Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi,hăi! Mi-am luat alta mai mică Ard-o focul mult mănâncă. Popușoi din cinci grădini, Brânză de la nouă stâni, Lapte de la șapte vaci, Făină din zece saci. Dar iubește de pârlește Și de asta nu mai crește. Multe, multe v-oi mai spune Ca eu sunt cam bun de glume. Dacă-ncep acum o glumă Precis uit de urătură
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
se culce Când mama spune de Isus, Cu glasul ei cel dulce. Cum s-a născut Isus în frig, În ieslea cea săracă Cum boul peste el sufla Căldură ca să-i facă. Cum au venit la ieslea lui Păstorii de la stână, Și îngerii din cer cântând, Cu flori de măr în mână. De ce sunt veseli toți acum? E sărbătoare de Crăciun. E ziua în care ne-a sosit Din cer copilul sfânt iubit Pe drum numai colindători Cu steaua în mii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să se culce? Rugată, mama repeta Cu glasul ei cel dulce Cum sta pe paie-n frig Hristos În ieslea cea săracă, Și boul cum sufla milos Căldură ca să-i facă, Drăguț un miel cum i-au adus Păstorii de la stână Și îngerii albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi” Răsar cântând acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă Noi stăm cu ochii pironiți și fără de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
secuiesc, în al doilea rând în locuri situate la altitudine și în stațiuni cu băi termale. În primul sezon, reprezentanța a făcut publicitate tuturor stațiunilor posibile - chiar și localităților cu o infrastructură turistică abia existentă, de pildă Băilor Malnaș (Málnásfűrdő), Stâna (Sztáná), Lunca Bradului (Palotailva), Răstolița (Ratosnya), Ciucea (Csucsa). În urma reclamațiilor, Oficiul și-a schimbat oferta și a încercat să-și orienteze clienții; Băile Malnaș, Bicsadul au fost omise pur și simplu din ghid, ba chiar întregul Sălaj (Szilágyság), și, astfel
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Răstolița (Ratosnya), Ciucea (Csucsa). În urma reclamațiilor, Oficiul și-a schimbat oferta și a încercat să-și orienteze clienții; Băile Malnaș, Bicsadul au fost omise pur și simplu din ghid, ba chiar întregul Sălaj (Szilágyság), și, astfel, nici proiectele ștrandurilor din Stâna și din Ciucea nu au mai primit fonduri. În declarația sa oficială din anul 1942, președintele "Oficiului Ungar pentru Turism" (OMIH), a evidențiat (din mulțimea de stațiuni transilvane, împărțite în trei grupe), pe cele capabile să deruleze un trafic mai
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]