10,656 matches
-
și sintagma „turiștii toamnei”, și ea aduce cu sine o întreagă atmosferă învăluitoare și melancolică: „O anumită melancolie, asemeni unei delicate emanații de aburi, se simțea peste tot. Dimineața, rotocoalele de ceață pluteau aproape magic peste râu. Cele mai înalte stânci se învăluiau temporar în somptuoase mantii de nori. Turiștii toamnei erau oarecum diferiți de cei ai lunilor de vară fierbinți”. De fapt, scriitura poetică, metaforică (cu unele accente fantastice), notele meteorologic-peisagiste și o anumită melancolie de fond (a emigrantului, a
Tribulațiile melancolice ale unui „turist al toamnei“ by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3583_a_4908]
-
locală relatează că decizia vine după ce membrii PSD nu au fost de acord cu un proiect a lui Țurcanu. Liberalul voia că Memorialul Ipotești să organizeze și să finanțeze vizitele copiilor din județ la Muzeul Săveni și la cel din Stâncă. Nu voi mai avea un parteneriat special cu PSD, ci voi avea ca parteneri pe toți cetățenii județului și pe toți consilierii județeni, nu doar PSD”, a spus Țurcanu. Florin Țurcanu a precizat, în cele din urmă, că va dezbate
Fisură în USL: PNL s-a rupt de PSD la Botoșani by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/36133_a_37458]
-
lateral lung de 3-4 kilometri se află Mănăstirea "Peștera Sfântului Apostol Andrei" cu cele trei biserici și corpul de chilii, situate într-un frumos cadru natural. Principala atracție a mănăstirii este Peștera Sfântului Apostol Andrei, o biserică adevărată săpată în stâncă și amplasată la baza unui mic munte împădurit, în care ar fi locuit o perioadă Sfântul Andrei, apostolul care a adus creștinismul în Doobrogea.
Ponta, la coadă la moaştele Sfântului Andrei. Pentru ce s-a rugat by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/33854_a_35179]
-
iar Gelu Ionescu consacră o analiză extinsă unui alt roman care a stârnit mult interes, Viețile paralele de Florina Ilis. Poeme frumoase publică Ion Pop: „Marea suferință se pare că a trecut./ Din larg/ vin numai amintiri de valuri,/ de stânci izbite,/ de cam retorice gemete./ cea fost până nu demult/ lacrimă, sânge,/ e-acum doar amintirea, pe limbă,/ aproape ștearsă,/ a sării de-odinioară.” Dosarul revistei stă sub genericul La 27 august 2013, Mircea Zaciu ar fi împlinit 85 de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3177_a_4502]
-
că nu sunt în stare de altceva decât de a încerca o cale nepământeană de a mă salva. Nu sufletește. A mă salva trupește. Altminteri, eram prin construcție, prin constituție, un ins care în Sparta ar fi fost aruncat de pe stânci. Cine îți citește poezia, descoperă un spectacol al angoaselor. Ești regizorul care compune și descompune un real straniu. Opresc nevinovatele mele considerații, pentru a nu fi înjurat de vreun critic literar. Așadar, îți voi adresa câteva întrebări de încercare: de ce
Interviu cu Ioan Es. Pop: „Sînt un ins care în Sparta ar fi fost aruncat de pe stînci“ by Vasile Proca () [Corola-journal/Journalistic/3113_a_4438]
-
Mihai Zamfir La Philippide, monotonia tematică se corijează prin desfășurarea unei palete multicolore de mijloace stilistice, prin introducerea unei fericite dezordini lingvistice, imagistice și prozodice. Tehnica autorului pare desăvârșită încă de la primele poezii. Aur sterp și Stînci fulgerate demonstraseră neobișnuite disponibilități pentru figurile fonetice, legate de prozodie; în marile poeme din Visuri în vuietul vremii și Monolog în Babilon, pe primul loc urcă figurile sintactice (enumerările, în vaste enclave descriptive), avînd drept scop ultim hiperbola complexă. Prima
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
postură de ultim reprezentant lucid al umanității. Nici în Promontoriu, poezie închinată definirii poeziei, autorul nu se poate detașa de obsesia sa majoră, dispariția. Ea există încă din primele piese sumbre cuprinse în Aur sterp, continuă cu gravitate sporită în Stînci fulgerate, pentru a se instala definitiv în ultimele două volume. După invocări arzătoare, Divinitatea a rămas mută; Philippide respinge consolarea religiei și se va afla mereu, conștient, față-n față cu neantul. Începînd cu poezia Fereastra, angoasa solitudinii și a
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
extatic. Mefisto îi permite lui Faust accesul la sexualitatea lui Gretchen, iar felul în care procedează e aproape un act de magie. Prin coridorul întunecat al unei peșteri, Faust ajunge în lumină la marginea unul lac glaciar, unde pe o stâncă iubita lui pare să contemple oglina apei. Pe furiș, Faust se apropie de ea și o îmbrățișează pe la spate. Gretchen întoarce capul și chipul i se luminează. În acel moment, cei doi se prăbușesc în apele lacului ca într-un
Faust: lumini și umbre (I) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2924_a_4249]
-
lansează, prin capitolul final din romanul său ultim, un bombastic apel: "Am purtat până aci acest mesaj, după ce am plătit foarte scump acest drept. Căci TRANSFERUL FOCULUI a fost totdeauna pedepsit cu mare asprime!". Deci între Prometeu cel înlănțuit pe stâncă și dumnealui Petru Dumitriu, cel țintuit la stâlpul infamiei, acesta din urmă a descoperit asemuire și afinitate. Amândoi au furat! Și unul și altul sunt hoți. Acesta e punctul comun dintre semizeu și găinar. Dar gândindu-se la mârșăviile lui
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
cu Goethe, Novalis și Hölderlin, dar și cu Heine). Nu a rămas însă la romantism, ci a venit spre epoca modernă: Baudelaire și simboliștii i-au oferit foarte mult, mai ales în ceea ce privește atmosfera din primele două volume, Aur sterp și Stînci fulgerate (1930). Frecventînd ca un colecționar subtil multe secole de poezie, Philippide a vrut să găsească numitorul comun al acestor valuri istorice succesive, să construiască pe cont propriu un fel de esență a poeziei; și asta într-o limbă română
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
insinuează chiar și în piese de aparență simbolistă (Crinul, Lied, Berceuse, Romanță etc); titlurile înseși sunt suficiente pentru a sugera simbolismul constituit: „Oglinzi! adînci firide fără fund, În voi statui de stafii se ascund; Pe apa voastră cu fior de stîncă Un zbor de vechi priviri plutește încă [...] Pe drumuri care vin din Nicăieri, Din toamna primăverilor de ieri. (Astralis). Simbolismul găsea în Aur sterp și alt mod de manifestare: tradiționala muzică se revărsa acolo sub forma profuziunii de figuri fonetice
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
semnificație filozofică - teatrale și retorice (Izgonirea lui Prometeu); dar înregistram și o capodoperă, Priveliște, model de poem fals romantic, unde întristarea din vocea personajelor devine subtilă plîngere universală pe tema fugii fără speranță a timpului. În al doilea volum însă, Stînci fulgerate, poemul epic amplu pe temă filozofică va ocupa deja un loc central (Ceasul greu). În spațiul ultimelor două volume, compuse aproape integral din piese antologice, poemul amplu ajunge formă de bază. Cîteva piese pleacă de la sugestii culturale explicite (peisajul
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
prin mâl și prin tină. 100 Muntele piere, Iarba rămâne undeva. De multe ori murind În lume se va-napoia. 123 Umbra nopții, ca durerea - fără voce, mută. Umbra dimineții, precum pacea - doar tăcută. 124 Trufia-și scrijelește Încruntarea-n stâncă. Iubirea se lasă în flori Și învinsă cântă. 126 Muntele visează-n cer Nor ușor să fie, Liber și pribeag Întru veșnicie. 127 Cerneala vărsată Ca să o ascundă bine Au scris cuvântul zi Cu nopțile pline. 125 Pensula supusă pictează
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
să-i reproșeze binefăcătorului că îl pune „într-o poziție de nesuportat” și că e un prizonier în casa lui. Episodul în care Miller și Lilik se chinuie să-l ducă la spital pe musafir, în mijlocul unei furtuni teribile, printre stânci desprinse care cad pe șosea, este unul magistral realizat. În românește, textul, tradus de scriitoarea Lavinia Braniște, sună foarte bine, dar aș avea două observații de făcut. Traducerea literală a titlului pentru menținerea antitezei din el duce, în interiorul textului, la
„Diavolul“ și binefăcătorul său by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3252_a_4577]
-
cu o elegie a sfielii, a unei candori melancolice: „Ciripitul păsărilor dimineții/ vine mai tîrziu./ Mai întîi - povestioara poetică/ a adolescentului/ furișată în caietul de amintiri,/ desenul din caietul de caligrafie,/ viața scurtă a pescarului/ ce-și aruncă năvodul/ sub stîncile frămîntate.// Cînd eu aș vrea/ să mă surprinzi nepregătit/ cu gîndul tu neiertător,/ să mă-nfășori apoi/ în tandrețea ta muzicală,/ să mă faci prizonierul/ sfîrșitului tău zilnic” (Eu, celălalt...). Sînt menționate cu gratitudine miracolele solitudinii: „Fericit ești că ți
Un neoromantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3273_a_4598]
-
vasale viciul călărind ca hunii el po(h)etul logothetul. Clopote se smulg din funii și-n poetica țărânii port și navă/cimitirul leapădă cu trandafirul duhul tămâind mireasma arsă la catapeteasma spinului aminului. Crucea-n piatră netăiată piatra-n stâncă împilată stânca-n munte răstignită zac și tac în stalagmită lacrima neîntrupată. Dalta/fulger n-a ajuns mutul azimut ascuns sunetul în șlefuire literele la galere legănând într-o psaltire un copil ca un pistil sânge-ntors din alte sfere. L-
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
călărind ca hunii el po(h)etul logothetul. Clopote se smulg din funii și-n poetica țărânii port și navă/cimitirul leapădă cu trandafirul duhul tămâind mireasma arsă la catapeteasma spinului aminului. Crucea-n piatră netăiată piatra-n stâncă împilată stânca-n munte răstignită zac și tac în stalagmită lacrima neîntrupată. Dalta/fulger n-a ajuns mutul azimut ascuns sunetul în șlefuire literele la galere legănând într-o psaltire un copil ca un pistil sânge-ntors din alte sfere. L-au lăut
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
furnizează consistența persuasivă, absolut necesară, a viziunii poetice. Un exemplu, în acest sens aflăm în Serafimul și heruvimul: Cînd marea se răscoală, volbură-ntărîtată,/ Cînd undele-i muginde se nalță spumegînd,/ Ființa-mi ca o barcă de cuget spulberată/ Pe fieșicare stîncă te vede-amenințînd". Cu excepția fonetismului vetust din final, ne întîmpină o perspectivă alegorică a heruvimului, înger cu atribute ferm moralizatoare. Utilizarea adecvată a analogiei, ca instrument specific cunoașterii mistice, oculte, suprafirești, fragilitatea pioasă a ființei poetului - datorată, paradoxal, exercitării obiective a
I. Heliade-Rădulescu - 200: Viziuni poetice by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/15245_a_16570]
-
un asediu prelungit de săptămâni și săptămâni de zile, la sfârșitul căruia nu era de închipuit decât un anume deznodământ - capitularea sa necondiționată. Totuși n-a fost așa: în ciuda constituției sale aparent fragile, Clara s-a dovedit a fi o stâncă. Impenetrabilă, de neînvins, de neclintit, încăpățânată ca un catâr, n-a fost chip s-o mișc din ceea ce i se părea a fi adevărul ei. Zilele s-au scurs foarte repede și ea a rămas de piatră: nu-mi arăta
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
fii șocat întîlnindu-te cu o broască țestoasă, o veveriță sau o ciocănitoare. Mai trebuie spus că fiecare club are o concepție arhitectonică proprie: vile parter și etaj, căsuțe, hoteluri-piramidă cu lifturi exterioare, ba chiar și un spectaculos complex zidit în stîncă, ale cărui elemente par chilii de sihaștri. La Marea Egee poți merge și cu autocarul. Drumul în sine merită toți banii. Traversînd cu feribotul la Chanakale, descoperi un orășel fermecător, cu cîțiva kilometri de faleză, pe care terasele și magazinele se
Turcia pe care n-ați văzut-o by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Imaginative/15401_a_16726]
-
apari armate sîngeroase vin din parfumul tău de femeie și zgomotul tocurilor tale de număuita cînd tu apari din tranșeele muzicii din placenta copacilor se nasc larve de aur ascuns vino peste mîinile mele - două cruci de carne în căutarea stîncilor cîntă-mi cu glasul pustiit de potop să ne iubim în malul frunzei acolo doar se mai aude de dincolo prin ceață o ceată de nebuni aprinde candela pustiului cînd serile sînt lungi ca rîsul prostului cînd plantele vibrează și orice
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
fost într-o altă viață păstorul cel tînăr păzitor de capre în insula Patmos? Dacă nu de unde în atîtea flendurite duminici viziunea muntelui stîncos cu ierburi și mărăcinișuri uscate în soarele arzător și mirosul de lapte fiert din fața colibei și stînca roșie cu umbra aruncată peste foșnetul mării? Dacă nu de ce acum după atîtea căderi în abis scena filmică a tînărului păstor de capre alergînd spre stînca roșie și zgomotul săgeții intrate în carne și privirea neomenească a tînărului îmbrobonat de
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
și mărăcinișuri uscate în soarele arzător și mirosul de lapte fiert din fața colibei și stînca roșie cu umbra aruncată peste foșnetul mării? Dacă nu de ce acum după atîtea căderi în abis scena filmică a tînărului păstor de capre alergînd spre stînca roșie și zgomotul săgeții intrate în carne și privirea neomenească a tînărului îmbrobonat de mireasma morții? Dacă nu de ce din cînd în cînd această durere ascuțită sub omoplatul stîng și de ce de-atîta timp tratatul meu despre barbarie și sacralitate stagnează
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
e alta unghiul diferă așa cum pe timp de furtună toate umbrele par deodată morminte fără origini prin tornadele microscopului văd cum în toate imperiile aripilor s-au adunat armate dușmane ființe de sînge patrulează arii arhaice mă leg bine de stînci cu venele scoase păduri cresc vopsite cu visele mele s-au dat peste cap li se văd scheletele strălucitoare pline de coșmaruri în ciorapii de lișiță ai nopții gura securii pe inima mielului cînd visul apare la geam cu păpușile
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
și îngerii în brazdele zilelor. Plâng fără vicleșug și mă căiesc de greșeli nefăcute. Plâng de uimire, dar lacrima cade pe lespezi. Lespezi de sare, mai mari decât Insula, în așteptarea unei Duminici fără sfârșit. HERB Pășuni, dealuri golașe, movile, stânci, pălării pentru țeste de împrumut. Lupii au ros copacii scoarța lor hrănește iepuri și bursuci, urmele învingătorilor se pierd ca niște labe de ciori în deșertul clisos al pădurii. Apoi a venit vântul și taurii lui purtând în coarne zdrențe
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]