19,182 matches
-
gândit să privească mai atent ce reprezintă acest comportament; în schimb toți s-au străduit să ne transforme în slugi la stăpân și să pună mâna pe „săraca” țară bogată. Toți. Istoria stă mărturie. Iar acum lupta este la apogeu. „Stăpânii din umbră” ai lumii vor cu tot dinadinsul acest teritoriu binecuvântat de Dumnezeu și dăruit Maicii Domnului. Toți cred că dacă ei vor stăpâni aici, vor fi cei mai puternici. și românul, cu buna cuviință moștenită, tace și rabdă pentru că
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
destul de repede că ne-a sosit și ajutorul, Luceafărul, Lumina, Echilibrul, Bucuria de a trăi. Haideți, așadar, să ne rugăm: Doamne, Doamne, ceresc Tată Noi pe Tine Te rugăm Îndrumează’ a noastră minte Lucruri bune să’nvățăm! Că Tu ești stăpânul lumii și al nostru Tată ești. și pe toate cele bune Numai Tu le împlinești Doamnă a Luminii, bucură-Te, ceea ce ești plină de dar, Marie, Domnul este cu Tine, binecuvântată ești Tu între femei și binecuvântat este rodul Casei
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
atât de greu să-i scriu numele acestei fetișcane lipsite de caracter! În fond, ți-e datoare pentru anii în care, uitând complet de viața ta, ai luptat să faci dintr-un copil lipsit de noroc la naștere, un om stăpân pe propriul destin. Aș vrea să cred că nici ei nu i-au pierit complet amintirile acelor ani. Dacă însă nu este așa, vom găsi o soluție. Împreună. Gândul că, în sfârșit, am putea să fim aproape, mereu unul lângă
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
respingă poetul. Pluralitatea, deci, este o nouă capcană pe care Botta și-o întinde sieși. El este marginalizat de propriile sale creații și atunci, cum arătam, își uită masca pe figură și se pierde definitiv printre actorii acestui strident spectacol. "Stăpân peste domeniului efemerului sau, mai bine, mim al efemerului, cum îl numește Camus, actorul trăiește în permanență cu sentimentul imposibilității de a accede la eternitate, aceasta constituind damnarea sa. Dintr-o asemenea sursă, deopotrivă a nostalgiei absolutului și a refuzului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de ceea ce eminenții, spiritualii și toate sorbonele din lume numesc "viață interioară", delimitând, s-ar zice, prin această numire, un loc geometric, țarcul. Dar, în fond, un loc al nimănui și al tuturor, o țară a lui Cremene. (Terra incognita) Stăpân peste "țara lui Cremene, tărâm al viziunilor terifiante, al pustiului fără ieșire și al morții, țară străină, de necuprins, surprinzătoare prin diversitatea ei distonantă, Emil Botta se înstrăinează de sine, "loc al nimănui și al tuturor", pentru a se regăsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
a suprafeței picturale în cerul duhurilor și câmpul pământului nu înseamnă doar o percepere fizică a lumii, ci și una metafizică, în care albastrul este cutreierat deopotrivă de duhurile celor duși și de un car cu boi, purtându-și iluzoriu stăpânii prin vămile văzduhului. Regăsim în același plan motivul european și românesc al îndrăgostiților strigoi, colorați pe pânză de-a dreptul din baladă. Dincoace, pe pământ, în jurul mesei praznicare, scunde, moldovenești, s-a adunat familia care a pregătit bucatele împreună cu toate
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
în casa respectivă. Toate se făceau fără publicitate că era epoca aurului roșu a lui N. Ceaușescu. Pe unde au mers toți le-au spus aproape la fel, că vrăjitoarea a donat casa lui Satan și că acum Satan este stăpânul casei Zavastiei. Adică vrăjitoarea este supărată că Zavastia a refuzat să preia ștafeta de vrăjitoare și acum se răzbună. O babă, tot o vrăjitoare, le-a spus că Vrăghioaia a îngropat sub pragul de la ușă din interiorul casei un cap
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cele două treimi era să fi prestat clacă, iar criteriul după care un boier primea o treime era să fi avut dreptul să i se presteze clacă. Răzeșii și moșnenii constituiau o altă categorie de țărani, „direct muncitori ai pământului, stăpâni pe pământul pe care îl munceau și care, la rândul lor, în unele cazuri excepționale, dădeau o parte din pământul pe care îl aveau, în dijmă, altor cultivatori, liberi, dar lipsiți de pământ”. Aceștia aveau dreptul să cultive terenul care
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Stahl, 1998, vol. I, pp. 292-295). 2.3.3.2. Munții, pădurea și poienile Inițial, munții și masivele forestiere nu aparțineau unui sat anume. Stahl (1998, vol. I, p. 90) menționează că în Moldova, în 1786, erau încă păduri fără stăpân. În ciuda acestui fapt, exista totuși un fel de împărțire naturală, de la sine a munților și pădurilor în funcție de distanța de la sat la aceste sisteme de resurse (Stahl, 1998, vol. I, pp. 132-135). Exploatarea pădurii în perioada de devălmășie absolută se făcea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ce cantități, și te miști în sus binefăcător pe scară, nu mai e ochiul dracului. Iar dacă cobori, atunci te duci cu el în infern, prin vicii, prin lăcomie și prin toate imperfecțiile legate de orgoliu și de pofta de stăpân. BĂTRÂNEȚE Nu pot evita neplăcerile bătrâneții și nu mă pot supăra pe Dumnezeu că m-a ținut până aproape la nouăzeci de ani. Însă bătrânii au o supapă foarte înțeleaptă: au dreptul la nerușinare. O nerușinare nelimitată. Când mă gândesc
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
are o afirmație extraordinară: Istoric este tot ce este supraistoric. Creștinismul a punctat supraistoric, deși a apărut în istorie. Sunt două mari discipline guvernate de principiul ireversibilității: termodinamica și istoria. KANT Kant spunea că el e propriul său legiuitor și stăpân. Lucru la care eu am făcut așa: pârț! Așa e el legiuitor și stăpân cum sunt eu popă în cartier. Nu e om, Kant. N-a reușit să fie om cu toată subtilitatea lui. Iar badea Gheorghe, care se sincronizează
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
deși a apărut în istorie. Sunt două mari discipline guvernate de principiul ireversibilității: termodinamica și istoria. KANT Kant spunea că el e propriul său legiuitor și stăpân. Lucru la care eu am făcut așa: pârț! Așa e el legiuitor și stăpân cum sunt eu popă în cartier. Nu e om, Kant. N-a reușit să fie om cu toată subtilitatea lui. Iar badea Gheorghe, care se sincronizează cu clopotele de la biserică, e laureat al premiului Nobel pe lângă Kant. Eu am citit
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
două veri, iar statul, în vreo nouă ani. E un viciu de sistem, de structură aici. Noi a trebuit să copiem haosul muscălesc. MINISTRU Știți ce înseamnă un bun ministru? Nu să fii bun funcționar, ci să ai vocație de stăpân. Când un ministru e funcționar, se încurcă în hârtii. Iar ca prim-ministru, trebuie să porți în geantă imaginea ideală a României, spre care să te miști asimptotic. MISTER Un mister care se leagă și se dezleagă devine o problemă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
cetate în alta călare pe măgar. PROPRIETATE Nu e de conceput libertatea fără proprietate. Orice om trebuie să fie considerat proprietar individual ipotetic, chiar dacă nu posedă nimic. Pot să fie ciuperci partidele, dar să binevoiască să respecte doi termeni: țăranul stăpân la sat și întreprinzătorul stăpân în comuna urbană. După aia putem urla ca la terasă. PROȘTI De cele mai multe ori proștii sunt atei, intelectualiști până peste poate, comunitariști și foarte toleranți, în sensul unui dezmăț al libertății. Au o mare rezervă
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
măgar. PROPRIETATE Nu e de conceput libertatea fără proprietate. Orice om trebuie să fie considerat proprietar individual ipotetic, chiar dacă nu posedă nimic. Pot să fie ciuperci partidele, dar să binevoiască să respecte doi termeni: țăranul stăpân la sat și întreprinzătorul stăpân în comuna urbană. După aia putem urla ca la terasă. PROȘTI De cele mai multe ori proștii sunt atei, intelectualiști până peste poate, comunitariști și foarte toleranți, în sensul unui dezmăț al libertății. Au o mare rezervă față de cei care vorbesc în
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
minat: în spațiul planetar al intereselor anglo saxone, al negustorilor ăstora. Dacă ești în calea unui automobil anglo-saxon, apare războiul. Păi ce și închipuie muscalii? Că ăia tolerează să stai în calea lor? Ăia s-au învățat, anglo-saxonii, să fie stăpânii lumii — și muscalii zic niet! Ei asta-i... Păi hai să ne batem! I-am asemănat odată pe ruși cu vacile care dau douăzeci și cinci de kile de lapte pe zi și apoi se baligă în șiștar. Rușii sunt la fel de imperialiști
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
fără rost. O generație de creație fără iluzii trecea dincolo de granit, arzând mocnit, la nesfârșit. Ce să mai spunem noi, cu hainele roase de molii, veșminte cumpărate din talcioc sau în rate, spuneau părinții trăgându-și plămânii; nu mai erau stăpânii vremurilor rostiți în istorie... au murit după gratii și-n munți, obosiți fără vreme și cărunți. Noi am rămas, peste veac, oameni de pripas, să scriem cu un cărbune despre ei, despre alte scântei și poate despre cântecul de zăpadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Simțurile nu mă înșeală, mireasma lor mă învăluie protector ele îmi spun dacă trăiesc sau o să mor, dacă sunt mințită frumos, ca firul ierbii mătăsos, ruginit de vreme ca în albastrele poeme chemat de condeierii bătrâni în pagini de suflet stăpâni. Marea iubire nici nu cred că ar greși, ținta scurtă va poposi un timp și ce minune se va împlini! În rest, nuanțe de frig și de cald pe piatra obosită de smarald din inel, o minciună și el. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
destul de repede că ne-a sosit și ajutorul, Luceafărul, Lumina, Echilibrul, Bucuria de a trăi. Haideți, așadar, să ne rugăm: Doamne, Doamne, ceresc Tată Noi pe Tine Te rugăm Luminează a noastră minte Lucruri bune să’nvățăm! Că Tu ești stăpânul lumii Și al nostru Tată ești. Și pe toate cele bune Numai Tu le împlinești Doamnă a Luminii, bucură-Te, ceea ce ești plină de dar, Marie, Domnul este cu Tine, binecuvântată ești Tu între femei și binecuvântat este rodul Casei
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
pare mereu un abis. Dar un fapt e cert, cuplul este o finalitate, în ciuda fatalismului nefericirii perpetue. Dialogul dintre Viorica Irimescu și Manuela, evidențiază noțiunea de mariaj în viziunea femeii, bărbatul ce acum e o slugă răbdătoare, mâine va deveni stăpân, astfel mai bine să suferi de la un stăpân rău, decât să te stăpânească o slugă oropsită. Noțiunea de cuplu scoate la iveală viziunea femeilor referitoare la bărbatul predestinat. El este umărul “odihnitor” prin al cărei reazem Ea ar fi împlinită
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
cert, cuplul este o finalitate, în ciuda fatalismului nefericirii perpetue. Dialogul dintre Viorica Irimescu și Manuela, evidențiază noțiunea de mariaj în viziunea femeii, bărbatul ce acum e o slugă răbdătoare, mâine va deveni stăpân, astfel mai bine să suferi de la un stăpân rău, decât să te stăpânească o slugă oropsită. Noțiunea de cuplu scoate la iveală viziunea femeilor referitoare la bărbatul predestinat. El este umărul “odihnitor” prin al cărei reazem Ea ar fi împlinită. În toată pledoaria despre bărbat se concluzionează că
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
puțini îl au și, și mai puțini au avut ocazia să se trezească cu această comoară fără preț. Dacă nu poți iubi și nu poți prețui, nici nu te atinge de ea, căci o comoară rară are nevoie de un stăpân care să o poată proteja și să păstreze această comoară în starea în care a fost primită. Despre viață, pot afirma că-i nedreaptă, e foarte cruntă și uneori o urăsc. Așa-i soarta mea... să sufăr! Mă gândesc “oare
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
un document târziu din secolul al XVIII-lea. Astfel, Diata Elinei (Eleneiă Cantacuzino, soția marelui postelnic Constantin Cantacuzino, arată "[...] împărțeala casei sale și zice că din Breaza jumătate de sat cu vecinii 240 cum s-a văzut la mâinile boierilor stăpâni, se vedereză că sunt 236 ani de când merge stăpânirea din neam în neam în aceste două neamuri de boieri". Documentul a fost datat 1667-1668. Coborând în istorie cu 236 ani, ajungem în 1431, an care atesta localitatea Breaza, cu venicii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
acestuia moșia a revenit urmașului său, vel vistierul Stoica (mort și el pe la 1465ă. Fiul său vornicul Drăghici a moștenit averea din Breaza până în jurul anului 1498, când izvoarele istorice îl amintesc pe fiul său cel mic, Neagoe Drăghici, drept stăpân peste aceste locuri. Cele afirmate mai sus sunt întărite de un hrisov domnesc datat 27 mai 1510. Semnat de domnul Țării Românești, Vlad cel Tânăr, hrisovul menționa: "[...] am dăruit domnia mea acest de față hrisov al domniei mele prea cinstitului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
au consolidat. Astfel, pentru perioada 1505-1553, Registrele brașovene atestă pe unii locuitori ai satului Breaza făcând comerț cu Brașovul. Ei făceau negoț cu morun, dar mai ales cu vite, piei și brânză (produse specifice zoneiă. Se cunosc din fericire, toți stăpânii de odinioară ai moșiei satului Breaza. Amintirea lor aici poate demonstra continuitatea vieții economico-sociale, cultural-tradiționale la Breaza. Pentru secolul al XVI-lea sunt de amintit, Stoican, mort după 1510, spătarul Draghici, vel vistierul Udriște, care a murit în 1548, apoi
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]