256,150 matches
-
ce este voluptos și vulnerabil în povestea lui Oscar Wilde, a lui Galgoțiu și a ei, ce se se poate spune sau ce doar se poate sugera. Fiecare fotografie este nu doar o ipostază, ci un mic studiu al unei stări, al unei apariții, al unei penumbre, al unui profil sau al unui chip cît toată pagina. Imagini și mișcări, desprinderi, zboruri, cupluri, mici grupuri, personaje singure analizate, puse sub lupă, desfăcute în alcătuiri esențiale ale unui personaj sau altul. Întregul
Povestea fotografului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11590_a_12915]
-
Imagini și mișcări, desprinderi, zboruri, cupluri, mici grupuri, personaje singure analizate, puse sub lupă, desfăcute în alcătuiri esențiale ale unui personaj sau altul. Întregul pe pagina din dreapta, fragmentele, frînturi de ritmuri și alcătuiri, tensiunea lor, a personajului, a actorului, detaliul stării, al costumului, al accesoriului, al machiajului, pe pagina din stînga. O mișcare în dreapta, descompunerea ei, gravă, dramatică, în stînga. Sean Hudson avea dreptate. Spectatorul nu poate vedea ce descoperă într-o fotografie. Și cred că nici regizorul, nici actorii, nici
Povestea fotografului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11590_a_12915]
-
bine, - ori leșină, li se face lehamite de el, adaug eu, din exces de preciziune... Nu că n-aș fi avut și eu obiecțiile mele, pe care aș fi putut să le aduc americanilor... Dar, în acel caz, dată fiind starea de inferioritate în care sociologul se punea el însuși, părând a suferi foarte, de acest lucru, m-am văzut obligat să ridic moralul insului care și-așa își bătea singur cuie în talpă... Că ei, americanii, - se vaietă el - se
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
că Schiller însuși a fost conștient de unele defecțiuni ale dramelor, la Hoții a anexat singur un tabel al discordanțelor (discurs hiperbolic, grandilocvență, șovăieli în construcție). A întrezărit lucid riscurile unei inspirații nezăgăzuite, dar nu a putut compune decât în stare de febrilitate, împins din urmă de un spiriduș al nerăbdării. Ducea cu sine o fatalitate și nu s-a derobat de la datoria, asumată nesilit de nimeni, de a fi un apostol. Fusese prevenit că traseul e spinos, dar își alesese
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
gest atavic și într-un anume sens primordial. Depășind orice inhibiție de factură etică sau socială, universul său artistic se manifestă într-o deplină libertate. Nimic nu este contrafăcut sau "fardat"de convenții, expresia propriilor sale trăiri este transpusă în stare brută, necenzurată, cu o tentă arhaic-violentă și adesea ludică. La Aurel Bulacu, lucrările nu "povestesc" nimic. Ele sunt exerciții de explorare a propriilor sale reacții în fața trupului feminin. Asta nu înseamnă că artistul cade în capcana exprimării gestului în sine
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
pe mama-soacră, că o juma' de veac nu-i cât crede ea... Așa e! Așadar, așteptăm... Cuminți ? Nici vorbă! Ne revoltăm imediat în fața TVR-ului 1, împreună cu Domnul Prim-ministru C.P.Tăriceanu, împotriva românilor nevolnici care n-au fost în stare să prevadă în 1990 nivelul inflației din 2005 și să-și fi retras banii depuși la CEC pentru Dacii. Da, trebuie s-o spunem deschis, omenește, că suntem concetățenii și contemporanii unor oameni nepricepuți! Fiindcă ne întrebăm: cum de n-
La mâna zeiței Fortuna... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11618_a_12943]
-
vieți și bogăția unei civilizații. Născute de cele mai multe ori din admirație și din devotament, aproape impersonale ca stilistică și ca ton, ele trăiesc mai întîi prin ceea ce invocă și abia ulterior prin ceea ce sînt de fapt. Pudoarea și surdina constituie stările lor firești, iar graba și scepticismul, reacțiile noastre naturale. Un asemenea gest, care intră perfect în modelul de mai sus, este minusculul album de grafică semnat de Alexandru Olian, apărut cu aproape zece ani în urmă, mai exact în 1996
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
emoție". Creșterile și descreșterile, vîrfurile de expresivitate și căderile în derizoriu asigură, în fond, un echilibru emoțional vital celui hipersensibil pe care scrisul îl ademenește și îl dezgustă în egală măsură. "Eșantion de foreză", jurnalul relevă cîteva mari obsesii și stări ale scriitorului ce revin ca un laitmotiv, continuînd fidel liniile primului volum: senzația unei "vieți ulterioare" și a insignifianței identitare ("S-a dus viața vieții mele. Acum sînt într-un film despre mine..."); temerea că nu mai are nimic de
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
fluxului vieții sociale. Nu sunt niște ratați, dar voluntar inadaptați și blazați, mai mult martori decât actori sociali, iar revolta, atunci când poate fi detectată, se consumă muțește, undeva într-un for interior. "Criza" este oarecum confuză, poate doar o bizară stare mentală. În Be Cool Honey-Bunny vocea narativă se întreabă chiar asupra rostului "povestirii". Rătăcirile lui Picu vorbesc, în fond, despre această ireversibilă lipsă de sens, dar și despre o oboseală și o epuizare inclusiv la nivel scriptural: "nu e cu
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
Ceea ce l-a făcut pe iritabilul băcăuan să strige pentru presă în noaptea cînd a fost parcat la arest: Astea sînt cătușele lui Băsescu !" În ziua în care Iacobov era eliberat, din lipsa probelor care să justifice judecarea lui în stare de arest, Parchetul se străduia să-l înfunde pe Dinu Patriciu. Iar cînd au apărut proteste împotriva felului în care el a fost anchetat, iar reprezentantul Uniunii Europene la București, Jonathan Scheele, și Ambasada Statelor Unite au făcut declarații cu trimitere
Țara lui Ilie Botoș by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11662_a_12987]
-
Ca-ntr-un pahar cu gelatină, gălbui.// La ora Demonului să îmi fii aproape./ Ești partea care lipsește din mine." (La ora Demonului). Autorul reușește, cu certitudine, să construiască un personaj credibil (el însuși), o siluetă ce traversează medii și stări diferite, îmbibîndu-se de ele ca un burete ce urmează să fie stors. Viața trece firesc în text și poezia se deschide la fel de natural către realitate, rezultatul fiind un complex postmodern, în care fiecare treaptă poate ascunde o trapă. În plin
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
Keyserling, capota a rămas ridicată. Stăteam astfel unul lângă celălalt, în această atât de particulară izolare și apropriere reciprocă creată de invenția automobilului, apropiere care avea să vădească atât de multiple urmări. Simpatie între noi? Pronunțată, în același timp o stare de vagă așteptare, din partea filosofului alternând preț de secunde cu unde de vădită plăcere. Peisajului pe lângă care treceam, satelor, orașelor, grădinilor, nu le acorda nici o atenție. Era vizibil bucuros să călătorească, să lase totul în urmă, să scape, rămânea totuși
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
Eminescu. Ele se păstrează cu grijă, la Biblioteca Academiei, și se împrumută foarte rar, numai cercetătorilor mai în vârstă; caietele își ascund tot mai mult slova lor aleasă, de lumina zilei, și rămân să fie păstrate în cât mai bună stare pentru generațiile viitoare. Dar ele ne privesc pe toți! Ele pot vorbi tuturor, într-un fel, și mai ales oamenilor tineri. Nici un tânăr nu are acces la caietele acestea și totuși pentru nimeni întâlnirea cu ele nu ar fi mai
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
nu pentru mult timp." (Ce vreau să aud de la tine) Câteva poeme (puține) sau doar câteva versuri surprind și momentul în care este posibilă privirea în ambele părți ale vârstei și nu e deloc surprinzător că poemul emblematic pentru această stare a "trecerii" - cel mai scurt și unul dintre cele mai delicate ale cărții - se intitulează Patul: "Patul meu gândește prea mult/ de când nu mai sunt fetița care face baloane de hârtie./ Mi-e un junghi în propria carne." Una peste
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
opresc în Cercul al optulea: Răii sfătuitori. Invectiva lui Dante împotriva Florenței. Răii sfătuitori învăluiți în flăcări. Ulise și Diomede. Călătoria lui Ulise. Mi s-a părut formidabilă imaginea asta și mă cuprinde mereu, de cîte ori îmi amintesc, o stare ciudată. Cald și frig. Ca în trenul acesta. Pe vremea lui Dante se spunea că visele dinspre dimineață spun adevărul... ZOHREINU! AMINTEȘTE-}I! Străbat un culoar, nu foarte lung, prin întuneric. Accesul către scenă. Prin holuri și culise. Un traseu
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
ostenit, Câlcând pe aripi și pe punți de iască? Nu! Insul meu se cere însutit. Dați-i răgazul să renască." Acest început de mileniu e o "răscruce" în receptarea operei argheziene, simt că se pregătește un nou început, unul fecund. Starea de oboseală a postumității, impresia că opera zace "desfăcută" în părțile componente, ca în fața unei expertize ce așteaptă un verdict - aceste situații de impas pot fi învinse.
Premise pentru un nou Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11652_a_12977]
-
divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire de Dumnezeu, la starea de slobozenie și la cea de nemurire. Dobândind noua calitate de fiu al lui Dumnezeu prin har, el intră și se menține în comuniune intimă cu Sfânta Treime
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire de Dumnezeu, la starea de slobozenie și la cea de nemurire. Dobândind noua calitate de fiu al lui Dumnezeu prin har, el intră și se menține în comuniune intimă cu Sfânta Treime, prin Sfintele Taine și prin noul fel de viață în Hristos, altfel
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Apophaticism in the Theology of the Eastern Church: The Modern Critical Fonction of a Traditional Theory”, în The Greek Orthodox Theological Review, 41, No. 4, 1996, p. 344. 2 Îndumnezeirea apare ca treapta cea mai înaltă a iconomiei mântuirii, adică starea în care energiile necreate și darurile Sfântului Duh devin însușite de credincios, care devine trup și suflet „templul lui Dumnezeu” (I Cor. 5, 19-20), simțind că „Hristos trăiește în el” (cf. Gal. 2, 20), iar prin Hristos, întreaga Sfânta Treime
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
docetici, el subliniază nevoia de a arăta dragoste pentru văduve și orfani și pentru acei în nenorocire 10. Adevărații creștini nu sunt cei care își urmează propria voință, ci acei care sunt uniți cu semenii lor sub conducerea episcopului 11. Starea lor finală 5 Ideea fundamentală a teologiei Bisericii Răsăritene a subliniat-o mai târziu și Sfântul Grigorie de Nazianz: „numai cel ce devine una cu Dumnezeu este mântuit”. (Epistole, 101, PG XXXVII, col. 118). 6 Totuși, Sfântul Ignatie este mai
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
făcut și l-a dus în paradis, dându-i posibilitatea de a progresa astfel încât, prin creștere și maturizare și după ce va fi declarat dumnezeu, să poată și el să se ridice la ceruri, pentru că omul a fost creat într-o stare intermediară, nici cu totul muritor, nici cu totul nemuritor, ci capabil de oricare dintre stări 47. Motivul pentru această stare intermediară este că, dacă omul ar fi fost creat muritor, Dumnezeu ar fi fost responsabil pentru moartea sa; iar dacă
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
creștere și maturizare și după ce va fi declarat dumnezeu, să poată și el să se ridice la ceruri, pentru că omul a fost creat într-o stare intermediară, nici cu totul muritor, nici cu totul nemuritor, ci capabil de oricare dintre stări 47. Motivul pentru această stare intermediară este că, dacă omul ar fi fost creat muritor, Dumnezeu ar fi fost responsabil pentru moartea sa; iar dacă ar fi fost creat nemuritor, Dumnezeu l-ar fi făcut dumnezeu. Prin urmare, omul se
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
va fi declarat dumnezeu, să poată și el să se ridice la ceruri, pentru că omul a fost creat într-o stare intermediară, nici cu totul muritor, nici cu totul nemuritor, ci capabil de oricare dintre stări 47. Motivul pentru această stare intermediară este că, dacă omul ar fi fost creat muritor, Dumnezeu ar fi fost responsabil pentru moartea sa; iar dacă ar fi fost creat nemuritor, Dumnezeu l-ar fi făcut dumnezeu. Prin urmare, omul se situa între cele două: respectând
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
răsfrânt asupra întregii firi. Tot ce ieșise din mâna lui Dumnezeu era frumos și foarte frumos, în special animalele, dar păcatul omului le-a făcut rele. Când omul nu va mai face răul, animalele vor fi și ele restaurate în starea de blândețe de la început”54. Afinitățile dintre interpretările lui Teofil și exegeza Psalmului 81, 6 pe care o face Sfântul Iustin Martirul și Filosoful în Dialogul cu iudeul Tryfon sunt izbitoare. În aceste cazuri, supunerea față de Dumnezeu îi permite ființei
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Duh, dorim să alcătuim toți omul desăvârșit, omul ceresc”63. A deveni dumnezeu este un eveniment eshatologic. Fundațiile pentru acest proces sunt puse în viața de aici, pentru că este necesar ca mai întâi să se obțină gnosis și apatheia, dar starea divină este acordată în lumea ce va să vină, o dată cu învierea trupului. Îndumnezeirea este prezentată ca echivalentul nașterii în nemurire. Această renaștere se referă nu la botez, ci la înviere. Cunoașterea și lipsa patimilor care conduc la acest eveniment sunt
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]