11,968 matches
-
o intenție a intervenției discursive, în virtutea căreia se organizează întregul. În viziunea lui Maingueneau, genul funcționează ca un terț care garantează fiecăruia legitimitatea locului pe care îl ocupă în procesul enunțiativ. De aici rezultă faptul că determinanții condițiilor de ordin statutar sunt: actorii implicați în construirea discursului; contractul de comunicare legat de situația contextului enunțiativ. Actorii care "pun în scenă limbajul"30 au un status social independent de o anumită interacțiune (vârsta, sexul, profesia, situația familială etc.), și un rol pe
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sale într-o manieră de a produce anumite efecte (de convingere sau de seducere) asupra subiectului interpretant. Producerea discursului vizează, așadar, determinarea condițiilor de ordin comunicațional, care se referă la scenă și suport al discursului, și a condițiilor de ordin statutar, legate de statutul și rolul actorilor implicați și de contractul de comunicare dintre aceștia. I.4 Discursul și universul său de producere Termenul de univers discursiv (UD) presupune existența unui sistem de concepte inter-relaționate: tip de discurs (TD), gen de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
popularizarea unor produse în vederea frecventării sau achiziționării). Tipul de discurs este instanțiat în genuri de discurs prin condiții de producere, presupunând determinarea cerințelor de ordin comunicațional, care se referă la scenă și la suportul discursului, și a cerințelor de ordin statutar, legate de statutul și rolul actorilor implicați și de contractul de comunicare dintre aceștia. Identificăm de exemplu, pentru tipul de discurs jurnalistic, genul talk-show, având condiții specifice de producere. În sfârșit, orice discurs își manifestă specificitatea și la nivelul textului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
care se traduce în două tipuri de organizare a textului: pe direcția conținutului și pe direcția formei. Condițiile de producere presupun determinarea cerințelor de ordin comunicațional, care se referă la scenă și la suportul discursului, și a celor de ordin statutar, legate de actorii implicați și de contractul de comunicare dintre aceștia. În sfârșit, universul de discurs este constituit din totalitatea tipurilor de discurs care coexistă și care afectează producerea și interpretarea discursurilor. Raporturile dintre principalii termeni implicați sunt reprezentate în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
indiferent publicul din altă perioadă, interesul fiind rezultatul unui cumul de factori contextuali. Analiza condițiilor de producere și a impactului acestora asupra discursului jurnalistic se va realiza pe două dimensiuni: analiza cerințelor de ordin comunicațional și analiza cerințelor de ordin statutar. II.3.1. Cerințe de ordin comunicațional Cerințele de ordin comunicațional grupează scena de producere, adică instituția media specifică, și suportul material. II.3.1.1. Scena discursului jurnalistic Locul legitim de creare a discursului jurnalistic este o instituție media
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
parte, existența mijloacelor ilegitime de influențare, legate de posibilitatea transmiterii subliminale de mesaje, mai ales pe televiziune, reclamă necesitatea ca discursul jurnalistic să utilizeze doar acele mijloace care nu afectează demnitatea și drepturile receptorilor. II.3.2. Cerințe de ordin statutar Cerințele de ordin statutar vizează actorii discursului jurnalistic și contracte de comunicare specifice discursului jurnalistic. II.3.2.1. Actorii discursului jurnalistic Actorii discursului jurnalistic își precizează identitatea prin raportare la tipul aparte de relație în care sunt angajați. Este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de influențare, legate de posibilitatea transmiterii subliminale de mesaje, mai ales pe televiziune, reclamă necesitatea ca discursul jurnalistic să utilizeze doar acele mijloace care nu afectează demnitatea și drepturile receptorilor. II.3.2. Cerințe de ordin statutar Cerințele de ordin statutar vizează actorii discursului jurnalistic și contracte de comunicare specifice discursului jurnalistic. II.3.2.1. Actorii discursului jurnalistic Actorii discursului jurnalistic își precizează identitatea prin raportare la tipul aparte de relație în care sunt angajați. Este vorba despre o comunicare
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
publicitar și ludic, asemănările și deosebirile dintre aceste tipuri de discursuri, în variantele lor de expunere mediatică, sunt rezumate, pe indicatori din metodologia propusă, în tabelul următor: Parametri Tip de discurs Trăsături textuale Cerințe de ordin comunicațional Cerințe de ordin statutar Scop Scenă suport Actori implicați (axa comunicațională) contract de discurs Discursul jurnalistic Obiectivitate Raționalitate Interes Atractivitate Instituții media Ziar, radio, televiziune, internet Ziariști, public Specific pe fiecare gen discursiv Să informeze și să comenteze spațiul public Discursul politic Ambiguitate intenționată
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ale textului jurnalistic: obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate. V. MANIPULAREA PRIN CONDIȚIILE DE PRODUCERE Condițiile de producere a discursului jurnalistic cuprind anumite cerințe de a căror respectare depinde păstrarea identității acestui tip de discurs: de ordin comunicațional și de ordin statutar. Primele grupează scena de producere (instituția într-un loc și un timp determinat) și suportul material de transmitere a discursului, iar celelalte se referă la actorii discursului jurnalistic și la contractul de comunicare specific. V.1. Manipularea scenei Una dintre
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de soiul acesta; că nici negoțul, nici producția, ci specula o să fie rațiunea lui de-a exista. Azi, când " Romînul" ne comunică {EminescuOpXII 275} un estras de statute, o vedem și mai limpede aceasta. Din totalitatea de 57 de articole statutare nu ne interesează în adevăr decât art. 4 cu alineatele lui: operațiunile societății. În numărul acestor operațiuni întîmpinăm și câteva de credit comercial, ba chiar fonciar, în aliniile 3, 4, 7, 9, 11. Celelalte operații sunt aproape esclusiv afaceri de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
preocuparea principal] a gânditorului pentru adaptarea denumirilor. „Dac] denumirile nu sunt adaptate... lucrurile nu pot fi îndeplinite... iar oamenii nu vor ști nici m]car cum s]-si miște mâinile sau picioarele.” Conduc]torul adapteaz] numele, atribuind oamenilor diverse poziții statutare. Cea mai mare parte din conținutul codului asociaz] acțiuni corespunz]toare unor persoane care îndeplinesc diverse roluri sociale - de p]rinte, frate, conduc]tor, preot etc. Denumirile vizeaz] în primul rând, rolurile sociale ierarhice. Conduc]torul este cel care numește
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ambele forme de răspundere aparțin dreptului administrativ). Pentru cei din a doua categorie funcționează o răspundere dedusă din dreptul muncii și o răspundere de drept civil. Ambele categorii de funcționari vor avea, în schimb, o răspundere penală. Așadar, funcționarii publici statutari au următoarele forme de răspundere<footnote Vergilia Vedinaș, op. cit., p. 188 footnote>: 1. răspundere disciplinară activată de încălcarea normelor de disciplină specifice raporturilor de funcție publică; 2. răspundere contravențională angajată de săvârșirea de către funcționarul public a unor fapte antisociale calificate
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
și a face tranzacții bursiere, fiecare membru având în ringul bursei un reprezentant numit broker; b. dreptul de a alege și a fi ales în Comitetul bursei, în Comisia de Arbitraj sau în alte structuri organizatorice ale bursei, în funcție de prevederile statutare și regulamentele acestora. Membrii bursei efectuează tranzacții de vânzare și/sau de cumpărare de mărfuri pentru a-și realiza nevoile de profit sau de aprovizionare proprii, dar în același timp, pot acționa și la ordinul altor firme partenere, ca intermediari
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
diferită, în funcție de specia de cereale : - la grâu : 1 bushel este egal cu 27,22 kg; - la porumb : 1 bushel este egal cu 25,40 kg; - la ovăz : 1 bushel reprezintă 14,52 kg. 3. Calitatea mărfurilor, care este un element statutar clar, precizat alături de metodele de verificare ale acesteia, în baza standardelor stabilite de societățile profesionale de specialitate.Neconcordanța privind calitatea mărfii livrate se soluționează de Casa de Clearing prin experți autorizați care stabilesc în ce măsură marfa întrunește sau nu condițiile calitative
Burse. In: BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
nu există nicio prohibiție cu privire la înființarea unui sindicat în interiorul Bisericii, Curtea și-a asumat rolul de a interpreta doctrina Bisericii, un rol pe care instanțele românești l-au refuzat. Roger Kiska consideră că: "în acest sens, Curtea a uzurpat dreptul statutar și integritatea organizațională a Bisericii Ortodoxe, în contradicție cu poziția sa demult afirmată a neutralității față de convingerile religioase și structura internă a Bisericii"249. Cazul Sindicatul "Păstorul cel Bun" c. România a fost adus în fața Marii Camere, care a emis
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
de cehul Gottwald sau de românul Ceaușescu. Abolirea logicilor totalitare și explozia democrațiilor populare Pe data de 26 martie 1989 au loc în URSS alegeri pentru Congresul Poporului, primele parțial libere după cele din 1917. Din cele 2250 de locuri statutare, 750 sunt atribuite de la început PCUS și diverselor instituții. Ceilalți 1500 de deputați sunt aleși prin vot universal secret și cu pluralitate a candidaturilor. Candidații comuniști sunt foarte adesea spulberați: la Moscova, Boris Elțîn câștigă 85% din sufragii, în fața primului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
facă ceea ce ei trebuie să facă, unde, când, cum, în ce cantitate și cu ce mijloace (Goguelin, 1992, p. 21). # Cele trei forme de autoritate ale autorilor (legitimă, de competență, charismatică) sunt rezultatul a trei mari surse ale puterii (puterea statutară, puterea de fapt bazată pe bogăția cunoștințelor și informațiilor, puterea legată de caracteristicile personale posedate de conducători). Indiferent dacă organizația este fondată pe structuri ierarhic‑liniare sau pe structuri funcționale, formele de autoritate enumerate se asociază cu efecte negative: conflicte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
altă cauză a mobbing-ului. Există o serie de superiori ierarhici care, deși surprinzător, printr-o conduită conștientă, reduc performanțele angajaților. Cum e posibil acest lucru? Răspunsul ne trimite la analiza unor note de stil uneori nepotrivite în manifestarea/exercitarea prerogativelor statutare ale liderului în cauză. Cei mai mulți dintre aceștia consideră organizarea actuală a întreprinderii ca fiind imuabilă, iar când slăbiciunea acestei organizări se manifestă, ei preferă să utilizeze forța pentru a reduce tensiunile apărute, în loc să revizuiască strcturarea și organizarea muncii. Rigidizarea stilului
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ă reacțiile sau judecățile suscitate de aceste acte. Pentru Erving Goffman sau Edwin Lemert, devianța apare astfel drept finalul unui proces complex de elaborare și de construcție În cadrul căruia intervin mai mulți parametri: gradul de integrare, raporturile de forță, dispozițiile statutare, contextul spațio-temporal, importanța mijloacelor de comunicare În masă, prezența sau absența conflictelor culturale. Aceste perspective, deși foarte utile pentru explicarea anumitor aspecte specifice legate de delincvență, nu pot pretinde că oferă o Înțelegere exhaustivă a fenomenului. Poate fi adoptată și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
desemnarea de administratori independenți În consiliile de administrație. În Franța, legea privind securitatea financiară este menită să restaureze Încrederea, creând un organ de reglementare unic, Autoritatea Piețelor Financiare, care Înlocuiește Comisia Operațiunilor Bursiere și Consiliul Piețelor Financiare. Beneficiind de independență statutară, de autonomie bugetară și de putere de sancțiune, această instanță a primit trei misiuni principale: protejarea economiilor, informarea investitorilor și buna funcționare a piețelor. Pe de altă parte, deschiderea Înspre concurență a serviciilor publice s-a tradus prin crearea Autorităților
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi percepută, așa cum face Ralf Dahrendorf, În termeni de cereri și de oferte, și ele dependente de variabile instituționale extrem de complexe, cum sunt cele legate de structurarea relațiilor profesionale sau de organizarea sferei productive. Dimensiunile nu doar economice, ci și statutare și politice ă Max Weber, În mai multe dintre lucrările sale, a insistat mult asupra acestui punct ă nu pot fi nici ele eludate, combinarea lor și, În același timp, relativa lor autonomie putând să genereze tensiuni sau distorsiuni, un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
model implică o serie de consecințe. Mai întâi, "modelele nu sunt decât niște ipoteze, niște sisteme de explicație solid legate potrivit formei ecuației sau funcției: asta este egal cu aceea sau o determină pe aceea". Vom adăuga la această proprietate statutară enunțată de Braudel, care subliniază caracterul lor de idealizare logică a realului, că modelele sunt și construcții teoretice similare unei porțiuni a realității, dar nu realității în sine, cum constatau von Neuman și Morgenstern. Modelul nu este așadar teoria sau
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
constituită valabil și poate lua hotărîri dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel putin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare dacă dețin cel putin 1/2 din capitalul social. Adunarea generală a acționarilor statutar constituită ia hotărîri cu majoritatea absolută de voturi a celor prezenți sau reprezentați. Hotărîrile adunării generale sînt obligatorii chiar pentru acționarii absenți sau nereprezentați. Articolul 19 În perioada în care statul este acționarul unic, atribuțiile adunării generale a acționarilor vor
HOTĂRÎRE nr. 1293 din 13 decembrie 1990 privind înfiinţarea Societăţii comerciale pe acţiuni "Agroexport siloz port Constanta S.A.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107411_a_108740]
-
constituită valabil și poate lua hotărîri dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel putin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare dacă dețin cel putin 1/2 din capitalul social. Adunarea generală a acționarilor statutar constituită ia hotărîri cu majoritatea absolută de voturi a celor prezenți sau reprezentați. Hotărîrile adunării generale sînt obligatorii chiar pentru acționarii absenți sau nereprezentați. Articolul 19 În perioada în care statul este acționarul unic, atribuțiile adunării generale a acționarilor vor
HOTĂRÎRE nr. 1324 din 21 decembrie 1990 privind înfiinţarea Societăţii comerciale "SEMROM" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107433_a_108762]
-
constituită valabil și poate lua hotărîri dacă la prima convocare acționarii prezenți sau reprezentați dețin cel putin 3/4 din capitalul social, iar la a doua convocare dacă dețin cel putin 1/2 din capitalul social. Adunarea generală a acționarilor statutar constituită ia hotărîri cu majoritatea absolută de voturi a celor prezenți sau reprezentați. Hotărîrile Adunării generale sînt obligatorii chiar pentru acționarii absenți sau nereprezentați. Articolul 19 În perioada în care statul este acționarul unic, atribuțiile Adunării generale a acționarilor vor
HOTĂRÎRE nr. 1320 din 21 decembrie 1990 privind înfiinţarea Societăţii comerciale "PRODEXPORT" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107429_a_108758]