12,662 matches
-
am uitat, mi s-a părut că geme. Avea ceva nespus de copilăros pe figură, iar părul blond, destul de lung, îi acoperea puțin obrazul. O clădire impunătoare, gălbuie, cu un etaj, s-a ivit în fața noastră și desupra intrării, sub stemă, se afla un ceas încastrat care arăta ora două și jumătate. Sub ceas se putea citi bine, cu litere mari de piatră: PREFECTURA POLIȚIEI CAPITALEI. 5 Femeia era către sfârșitul rugăciunii de vineri, cea mai lungă din toate rugăciunile zilelor
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
1775, când a fost anexat de Imperiul Habsburgic. Aici a fost organizat Ducatul Bucovinei (1849), în care a fost impusă administrația inperială în limba germană. Împăratul și-a luat titlul de „mare duce al românilor”. Ducatul, care avea drapel și stemă proprii, era condus de o dietă. În 1875 a fost înființată Universitatea din Cernăuți. În provincie a fost încurajată venirea mai multor etnii: evrei, germani, lipoveni, maghiari, ucraineni, pentru a-i deznaționaliza pe români. În 1918, după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
indivizibil”. Este înscrisă egalitatea tuturor cetățenilor. Constituția din 1965 - schimbă denumirea țării, din Republica Populară Romînă (vezi Republica Populară Romînă) în Republica Socialistă România (vezi Republica Socialistă România), schimbă grafia numelui țării cu â, din Romînă în Română. Se păstra stema României, preluată de la URSS în perioada comunistă, pe motivul înfrățirii între partide și popoare, și avea ca elemente comune, spicele de grâu și steaua roșie. Constituția din 1991 - a fost adoptată prin referendum, și revizuită în 2003. Ea prevede că
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
urmând modelul sovietic. A contribuit la jefuirea economică a țării în favoarea URSS-ului, ca despăgubiri de război, la implementarea ideologiei comuniste, la instaurarea terorii politice și la instituirea sistemului de lagăre politice, la criza morală a populației în perioada 1944-1989. Stema PCR, secera și ciocanul, pe steagul roșu, a fost preluată de la comuniștii sovietici, sub lozinca „înfrățirii între popoare”. După 1989 a dispărut din viața politică a țării. Partidul Național Liberal - a fost înființat în 1875 și s-a manifestat ca
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
nerușinat... Surîse: "Goya, satirul acela bătrân, era singurul care știa câte ceva despre femei..." Se auzi un ciocănit puternic în ușă. ― Herr Oberst! Pentru Dumnezeu, Herr Oberst! Înfășură pânza și se apropie de scrinul greoi, baroc. Apăsă puternic unul din lambriuri. Stema heraldică alunecă ușor. Pipăi, strecurîndu-și adânc degetele în ascunzătoare. Vânătorul lui Rembrandt era acolo. Puse alături Femeia cu evantai și astupă tainița. În urma colonelului intră menajera. Privi nedumerită rama știrbă, agățată strâmb. Pe fereastră pătrundeau zgomote ciudate: pași care aleargă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
prăvăli pe caldarâm. CAPITOLUL I DUPĂ TREIZECI DE ANI Mihai Panaitescu pătrunse în holul întunecos inhalând aerul cald. Se împiedică izbindu-se dureros de scrinul greoi din capătul încăperii. Fusese cândva o piesă elegantă cu linii trufașe. Anii ciuntiseră ciucurii stemei heraldice, așternuseră o crustă groasă de praf în pliurile florilor scobite în lemn. Pe placa de marmură plesnită, stăteau cocoțate două borcane uriașe cu gogoșari, legături de leuștean și pătrunjel erau puse la uscat. Cutia cu otravă pentru gândaci emana
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să împingeți în locul meu. Părea să facă totală abstracție de ținuta tânărului, iar ochii nu coborau mai jos de bărbia acestuia. Am să închid eu apa la bucătărie. ― Ia dați-vă la o parte! Matei își propti mâna în buclele stemei heraldice, sprijinindu-și umărul de muchia scrinului. Simți că degetele îi alunecă. Lambriul se deplasase descoperind o tainiță. Oamenii se priviră surprinși. ― Extraordinar! suflă Panaitescu. Stau de 20 de ani în casa asta și habar n-am avut. Valerica Scurtu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
care răzbăteau surd din cămară. În camera ei, Melania Lupii povestea ceva pisicii. Cunoștea vocea monotonă care se împletea la un moment dat cu ron-ron-ul motanului. Înaintă elastic și așteptă din nou." Acum!" gândi și se precipită spre scrin. Atinse stema. O tuse uscată îi opri brațul în aer. Melania Lupu stătea în cadrul ușii. Pisica i se răsucise pe după gât, ca un guler de blană negru. Vorbi încet: ― Comiteți imprudențe, domnule Matei. Nu-i acum momentul să admirați pânzele... Îl așteptă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
dacă sîntem și noi de acord... ― Fleacuri! Pentru cât v-a mai rămas de trăit, vă ajunge gagiul cu pană la pălărie. Logic și generos, nu? ― Să nu te atingi de dulap, spuse printre dinți Grigore Popa. ― Vorbești serios? Atinse stema heraldică. Din câțiva pași, bătrânul fu lângă el. În mână ținea un satâr de bucătărie. ― Îți crap capul! ― Vă deranjez? Se întoarseră brusc. Maiorul Cristescu surâdea în prag. CAPITOLUL XIII SOLUȚIA DE 18 CARATE Melania Lupu ronțăia un biscuit. Suspină
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
la culori, cântam înaripați eroismul voievozilor și îi întâmpinam, în școală fiind, pe greviștii de la Grivița, aureolați de ani. Am fost și eu, la rândul meu, unul dintre locuitorii unei țări fără de culori, o țară ce își avea înscrisă în stemă promisiunea bogățiilor fără de sfârșit. Și totuși, undeva, departe de această țară în care fericirea te contamina cu energia ei cazonă, se afla un pământ în care mai existau culori, iar jucăriile nu se nășteau doar din mâinile dibace ale bunicilor
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mai știa nimic. Undeva în adâncurile pământurilor care nu se supuse seră niciodată europenilor, se aflau cei care, luptând, refuzau să accepte domnnia președintelui-mareșal. Ca și acei picaros comandați de Alcazar, lupta lor era una disperată. Ajutorul Borduriei (a cărei stemă Tintin o recunoștea, reamintindu-și de aventurile sale trecute) sosise la timp. Răsfoind ziarele, Tintin nu-și putu reprima o tresărire. Într-una dintre fotografii, un chip familiar, cu mustăți tăiate după moda borduriană, îl privea cu ochi ficși și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
trandafirii, trandafirii roșii, pe care cruciații Îi aduseseră din Siria. Atât de vestiți, Încât, atunci când Edmund de Lancaster o ia În căsătorie pe Blanche d’Artois și primește și titlul de conte de Champagne, pune trandafirul roșu din Provins În stemele sale, și iată de unde vine războiul celor două roze, dat fiind că familia York avea ca Însemn o roză albă.“ „Și cine ți-a spus ție toate astea?“ „O cărțulie de două sute de pagini editată de Oficiul de turism din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
ape sfinte și rele. [1925] * PEISAJ TRECUT Castelul e-același în aer și-n apă. Trecutul pe poartă copoii și-i scapă. Crini umblă pe-un drum de căutări jucăușe parcă-și duc în potire viitoarea cenușe. Scăpat dintr-o stemă tăiată în poartă, un uliu tâlcuiește rotire de soartă. Stuparul ceresc peste ciuturi se-ndoaie, în mierea fântânilor barba și-o-nmoaie. Zăbovește prin rostul grădinilor pajul. Un zbor de lăstun iscălește peisajul. [1926] * PEISAJ TRECUT Castelul e-același în
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
de lăstun iscălește peisajul. [1926] * PEISAJ TRECUT Castelul e-același în aer și-n apă. Trecutul pe poartă copoii și-i scapă. Crini umblă pe-un drum de căutări jucăușe parcă-și duc în potire viitoarea cenușe. Scăpat dintr-o stemă tăiată în poartă, un uliu tâlcuiește rotire de soartă. Stuparul ceresc peste ciuturi se-ndoaie, în mierea fântânilor barba și-o-nmoaie. Zăbovește prin rostul grădinilor pajul. Un zbor de lăstun iscălește peisajul. [1926] * TRISTEȚE METAFIZICĂ lui Nichifor Crainic În
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
ele destăinuie trepte și har. În rânduri de saci cu gura deschisă - boabele să ți le-nchipui: gălbii, sau roții, verzi, sinilii, aurii, când pure, când pestrițe. Asemenea proaspete, vii și păstoase și lucii culori se mai văd doar în stemele țărilor, sau la ouă de păsări. Semințele-n palme de le ridici, răcoroase, un sunet auzi precum ni l-ar da pe-un țărmure-al Marii de Est mătăsoase nisipuri. Copil, îmi plăcea, despuiat de veșminte, să intru-n picioare
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
la marginea pieței. Le aranjaseră În centru, În jurul fântânii de secol XV, peste tot, căci oricum gardienii publici nu treceau pe acolo și n-ar fi amendat pe proprietarul vreuneia dintre acele berline care aveau pe parbriz autocolante pline de steme și insigne cu numele societăților și asociațiilor provinciale sau regionale, sau chiar de stat. Portarul țeapăn În uniformă care păzea intrarea Închisă ermetic refuză să-l lase pe Antonio să urce: nu avea invitație. El protestă spunând că venise să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
lui plină de semne și cicatrici, și i-am zis că da, o s-o fac, și am deschis plicul, hârtia gălbejită, subțiată de atâta purtat prin buzunare, mi s-a destrămat printre degete, am scos buletinul, de pe coperta cenușie, unsuroasă, stema și scrisul dispăruseră aproape cu totul, ei, și atunci l-am deschis și am privit la fotografia de-acolo, de pe prima filă, era una proastă, alb-negru, Csákány să fi avut vreo șapteșpe ani când și-a făcut-o, purta cărare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
nemișcat. - Nu se poate, s-ar zice că... - Ce e? Lucas veni alături de ea. Aceeași stupoare se reflectă pe chipul lui. La fel ca ea, recunoscu, adînc săpat În piatră, blazonul familiei de Kersaint. 23 Pe frontonul castelului, Într-o stemă de piatră cu două ornamente În formă de fîșii În relief, salamandra și spada se Încrucișau deasupra devizei A ține și a p-ăstra. Arthus, cu spatele la șemineul monumental din salonul cel mare, se ridică În toată Înălțimea staturii sale, privindu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Tilică) Băcănel-Obănceanu. Nu chiar zi de zi, mai dispărea câte două-trei zile. În mod obișnuit, pleca în zori, deghizat în măturător, purtând în coada târnului o flamură tricoloră, mare cam cât un ștergar de bucătărie, cu gaura de rigoare în locul stemei socialiste. Se întorcea spre prânz, de data aceasta transformat în Jupân Goilă, pălărierul care avea atelierul pe Biruinței cinsprezece, peste drum de rămășițele fostei sinagogi. Mai ieșea încă o dată pe înseat, de data aceasta în straie femeiești, de bonă sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și condamnat la ani grei de pușcărie. Timotei primise mai multe mesaje prin care era avertizat că el va fi primul pe care se va răzbuna Tănase, în momentul liberării. Lângă Dominic, Gasperină Brandraburlea, valutistul, agita un steag tricolor, cu stema decupată. Pancovici avea și cu Gasperină un diferend. Îi făcuse, în vară, un dosar pentru evaziune fiscală și Gasperină era acum în discuții cu miliția economică. Stăruise colonelul Goncea să se mușamalizeze afacerea (era vorba de câteva tone de cartofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de macarale de care atârnau pancarte cu citate din discursul lui Nicolae Ceaușescu la acea Plenară. De partea cealaltă a ferestrei, dând să-l cuprindă pe Pătrășcanu ca un fel de mantie ocrotitoare, drăgăstoasă, fâlfâia un mare steag roșu, cu stema Partidului Comunist Român, așa cum fusese adoptată la Congresul al IX-lea al partidului, din 19-24 iulie 1965, Focan nu era însă convins că pictura va fi apreciată de cei de la Uniune, în conducere fiind încă mulți dintre oamenii lui Alexandru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
înțeles decât că directorul acela n-o să-i cumpere tabloul pentru Institut și mai bine ar fi să renunțe la portretul lui Pătrășcanu. Acum, pentru alegerea lui Băcănel, retușase doar conturul obrajilor fostului lider comunist și schimbase steagul roșu cu stema Partidului Comunist Român de sub fereastra rămasă tot larg deschisă cu un tricolor găurit. În fundal lăsase aceleași blocuri, fabrici și macarale, doar că acestea aveau acum atârnate semnele electorale ale Vechiului Partid Istoric. Din colțul din dreapta-sus, un înger surâdea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de pe stadion sau din sala sporturilor. Sala fusese inaugurată pe 26 mai 1986, ziua în care Ceaușescu deschisese oficial canalul Dunăre-Marea Neagră, al treilea ca mărime din lume, după Suez și Panama. Cu un gest avântat, Burtăncureanu desfăcu tricolorul. În locul stemei, o gaură zdrențuită, așa cum văzuse că se dădea întruna la televizor când apăreau revoluționarii în fața poporului. Ca la un semn, episcopul ridică și el crucea și prinse a binecuvânta în toate părțile. Coriștii începură să răcnească entuziaști: „Cu noi este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Rămăsese tigva aceea mititioacă cu fălcile larg deschise, de parcă s-ar fi topit de râs. Burtosul ducea un braț de stegulețe tricolore din hârtie, cum sunt acelea care le poartă demonstanții la defilere. Aveau și acestea câte o gaură în locul stemei. Vandaxon a descuiat poarta și a început să împartă lumânările. Lua și câte un steguleț și-l petrecea pe după centiroanele flăcăilor, în dreptul cataramei pătrate, cu stema republicii. Altora le înfigea stegulețul sub banderola tricoloră de pe brațe. Unuia, cu o căciulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
acelea care le poartă demonstanții la defilere. Aveau și acestea câte o gaură în locul stemei. Vandaxon a descuiat poarta și a început să împartă lumânările. Lua și câte un steguleț și-l petrecea pe după centiroanele flăcăilor, în dreptul cataramei pătrate, cu stema republicii. Altora le înfigea stegulețul sub banderola tricoloră de pe brațe. Unuia, cu o căciulă „Alioșa“, cu urechi mari, clăpăuge, i-a fixat micul tricolor deasupra urechii stângi. Un corist a aprins lumânarea episcopului și apoi lumina s-a întins de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]