2,409 matches
-
a responsabilităților numeroase legate în special de familie; - vârsta: existând o discriminare mai mult sau mai puțin tacită față de persoanele trecute de o anumită vârstă, pe de o parte, și din cauza specificului procesului de învățare - sau, mai bine spus, a stereotipurilor legate de învățarea la acest palier de vârstă -, pe de altă parte, faptul că investiția în învățare în această etapă de viață este considerată ineficientă din punct de vedere economic; - modul în care este privit statutul de șomer, dar și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a-l înțelege (documente, corespondențe, înregistrări etc.) și capacitatea de a „juca” rolul cuprins în el. Rolul formatorului este deosebit de important, acesta trebuind să gestioneze cu mare grijă situația și elementele imprevizibile. Jocul de rol poate dezvălui emoții, sentimente, imagini, stereotipuri, valori sau atitudini „ascunse” în subconștientul persoanei, oferind acesteia informații mai puțin cunoscute despre sine sau despre relațiile cu ceilalți (Minton, 2000). 6. Simulările presupun crearea unor situații controlate care imită realitatea și în care cursantul va juca un rol
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
socială. Se remarcă utilizarea de către imagologi a unor noțiuni din sfera psihologiei („auto-” și „hetero-imagine”, ideea relaționării și a interacțiunii existente Între aceste două concepte etc.), sesizarea faptului că psihologia socială oferă o serie de teorii riguroase cu privire la gândirea În stereotipuri, de neocolit pentru cel care studiază acest fenomen, fie chiar și În spațiul literaturii. 4. Psihologia socială Creionarea unui bilanț coerent al studiilor de imagologie aparținând psihologiei sociale, fie În forma istoricului cercetărilor, fie În cea a prezentării rezultatelor sale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fenomene, atribuind stilul atitudinal etnocentric așa-numitului tip de „personalitate autoritară”, teoretizat de Th. Adorno. Conduita etnocentrică s-ar datora conflictelor afective survenite În timpul copilăriei, care vor dezvolta mai apoi un stil cognitiv marcat de folosirea rigidă a categoriilor sau stereotipurilor. Acesta va Împiedica persoana „autoritară” să vadă lumea așa cum este ea În realitate, determinând-o să judece lucrurile Într-o manieră care să-i confirme mereu propriile prejudecăți. 4.4. Alte explicații, mai recente, atribuie un rol mult mai important
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lucrurile Într-o manieră care să-i confirme mereu propriile prejudecăți. 4.4. Alte explicații, mai recente, atribuie un rol mult mai important În motivarea prejudecăților și a discriminării factorilor sociali și culturali. În centrul acestor teorii stă conceptul de stereotip, definit, la modul cel mai general, drept un set de convingeri asupra atributelor unui grup uman, care oferă o imagine exagerată a anumitor caracteristici. Stereotipajul, fenomenul gândirii În clișee, reprezintă elementul central al prejudecății. Un aspect esențial al stereotipului și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de stereotip, definit, la modul cel mai general, drept un set de convingeri asupra atributelor unui grup uman, care oferă o imagine exagerată a anumitor caracteristici. Stereotipajul, fenomenul gândirii În clișee, reprezintă elementul central al prejudecății. Un aspect esențial al stereotipului și, implicit, al cauzelor prejudecății și ale discriminării este relevat de teoria categorizării sociale, formulată de H. Tajfel. Potrivit acesteia, gândirea În stereotipuri nu se datorează unor motivații afective, ținând de structura personalității, ci este, În general, proprie cogniției sociale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a anumitor caracteristici. Stereotipajul, fenomenul gândirii În clișee, reprezintă elementul central al prejudecății. Un aspect esențial al stereotipului și, implicit, al cauzelor prejudecății și ale discriminării este relevat de teoria categorizării sociale, formulată de H. Tajfel. Potrivit acesteia, gândirea În stereotipuri nu se datorează unor motivații afective, ținând de structura personalității, ci este, În general, proprie cogniției sociale stereotipul fiind, de fapt, o structură cognitivă care intervine În mod inerent În procesul comunicării sociale. Fundamental pentru cogniția socială este fenomenul categorizării
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și, implicit, al cauzelor prejudecății și ale discriminării este relevat de teoria categorizării sociale, formulată de H. Tajfel. Potrivit acesteia, gândirea În stereotipuri nu se datorează unor motivații afective, ținând de structura personalității, ci este, În general, proprie cogniției sociale stereotipul fiind, de fapt, o structură cognitivă care intervine În mod inerent În procesul comunicării sociale. Fundamental pentru cogniția socială este fenomenul categorizării prin stereotipuri, respectiv procesul prin care diferitelor obiecte individuale percepute li se atribuie Însușirile unei anumite categorii, datorită
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se datorează unor motivații afective, ținând de structura personalității, ci este, În general, proprie cogniției sociale stereotipul fiind, de fapt, o structură cognitivă care intervine În mod inerent În procesul comunicării sociale. Fundamental pentru cogniția socială este fenomenul categorizării prin stereotipuri, respectiv procesul prin care diferitelor obiecte individuale percepute li se atribuie Însușirile unei anumite categorii, datorită unei judecăți prealabile, unei prejudecăți, inerentă În orice formă de categorizare. Abilitatea de a gândi În categorii conduce la formularea unor așteptări față de o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În categorii conduce la formularea unor așteptări față de o clasă de obiecte, astfel că identificarea unui obiect ca membru al unei clase ne face capabili să emitem anumite predicții cu privire la el, chiar dacă anterior nu am mai Întâlnit acel obiect particular. Stereotipul acționează, astfel, ca un model, cu ajutorul căruia indivizii pot formula predicții cu privire la comportamentul altora, În absența oricărei informații personale, directe, cu privire la aceștia. Fiind produsul unei simplificări, stereotipajul, ca proces de categorizare, are tendința de a minimaliza diferențele dintre membrii aceleiași
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
categorizare prin stereotipii funcționează cu atât mai mult la nivelul imaginilor naționale, unde etichetele categoriale aplicate diferitelor grupuri au atașate diverse stereotipii etnocentrice, În funcție de care se constituie atitudinile și comportamentul social În raport cu membrii grupurilor respective. Un alt aspect important al stereotipului se referă la așa-numitul principiu al „percepției selective”. Potrivit reprezentării pe care o avem despre un anumit grup, despre trăsăturile sale caracteristice, suntem Înclinați să remarcăm, În cazul membrilor acelui grup, doar acele trăsături care corespund imaginii noastre, care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sursele respective sunt mai „subțiri”, În comparație cu rezultatele anchetelor psihosociale. Probleme cum ar fi relația prejudecată - discriminare, sesizabilă istoric În raporturile interetnice (situație În care istoricul poate confrunta atitudini și reprezentări consemnate În texte cu acțiuni și comportamente efective), apoi rolul stereotipurilor În comunicarea culturală, În receptarea și aprecierea valorilor celuilalt - sunt numai câteva dintre sugestiile pe care psihologia socială le oferă cercetărilor de imagologie comparată. 5. Istoria Deși, la prima vedere, istoricul pare să fi acordat o atenție specială imagologiei la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la modalitățile de producere și agregare a acestor imagini sau la impactul lor social. Observațiile cu privire la structura imaginilor naționale, construite prin atribuirea unui set restrâns de trăsături etnice sau chiar a unei singure Însușiri, esențiale (proces tipic de categorizare prin stereotipuri, În sensul definițiilor din psihologia socială), ori cele referitoare la comportamentele colective asociate reprezentărilor sociale, la rolul clișeelor mentale În favorizarea sau În blocarea comunicării și interacțiunii sociale constituie repere deosebit de utile În studiul alterității. Dar cea mai importantă contribuție
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
insistă asupra unor surse cum ar fi cărțile populare, literatura de colportaj, almanahurile și calendarele, iar pentru epocile mai recente, romanul de serie, presa și televiziunea, reținute tocmai pentru capacitatea lor de a vehicula, Într-o formă condensată, imagini și stereotipuri În direcția unor categorii sociale largi, apte să dea seamă de sensibilitățile și comportamentele colective. În același sens, istoria mentalităților folosește pe scară largă documentele figurative, imaginea plastică sau arhitecturală, potrivit ideii că sesizarea analogiilor existente Între imaginile redate În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
imaginile abordate, respectiv de opinia publică specifică societăților moderne; apoi, de mijloacele de vehiculare a reprezentărilor și de influențare a opiniei publice (presa, radioul, televiziunea, internetul, reclama comercială), care determină modalități specifice de producere și de structurare a imaginilor și stereotipurilor; În fine, este vorba de prezența statelor moderne, naționale, principalul subiect al reflectării și alterității. Raporturile dintre imaginile naționale și ideologii, modalitățile prin care stereotipiile sunt ideologizate și Încorporate În discursul politic de către factorii de putere, devenind instrumente În serviciul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
alterității. Raporturile dintre imaginile naționale și ideologii, modalitățile prin care stereotipiile sunt ideologizate și Încorporate În discursul politic de către factorii de putere, devenind instrumente În serviciul propagandei, fenomenele de manipulare a opiniei publice și de influențare a comportamentului colectiv cu ajutorul stereotipurilor etnice și a prejudecăților naționale - reprezintă tot atâtea subiecte imagologice care țin de metodologia și de specificul istoriei relațiilor internaționale. De asemenea, ele pot fi abordate din perspectiva teoriei relațiilor internaționale, domeniu de cercetare ce aparține științelor politice și sociale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ea nu merită mare atenție și este chiar regretabilă, În măsura În care dă apă la moara extremiștilor. După cum se poate observa din această schemă a atitudinilor, ea are darul de a bloca În totalitate comunicarea, pentru că are ca punct de plecare un stereotip. Reacțiile normale, cum ar fi dialogul sau critica rațională, nu Își găsesc loc Într-un asemenea orizont al așteptării. În consecință, formularea unui punct de vedere În această chestiune, asumat dintr-o perspectivă rezonabilă, este minată din start datorită contextului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
autorilor sus-amintiți. Larga răspândire a unei atari opinii, În medii atât de diverse, pare să indice drept sursă a cristalizării sale altceva decât o analiză critică a realității, și anume, fie o constatare de bun-simț a unei evidențe, fie un stereotip sau o obișnuință de gândire. Să vedem așadar „ce este Transilvania” și În ce măsură diferă ea, prin spiritul și civilizația sa, de restul României, pentru a aprecia dacă aceste diferențe sunt sau nu de natură să fundamenteze un cadru de organizare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fi manipulată cu ușurință, În profitul celor mai diverse cauze, oferind ca reper legitimant o iluzie și o dorință, În locul căutării aplicate a adevărului. Voi insista așadar În concluzie, asupra faptului că particularismul ardelean se fundamentează astăzi doar pe un stereotip regional - Împărtășit, fără Îndoială, pe o scară largă, de români și maghiari, de ardeleni și „regățeni”, de naționaliști și liberali. Dar această imagine are o acoperire extrem de redusă În realitatea economică și socială, ca și În moștenirea concretă istorică, bazându
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mediul autohton) și, ceea ce mi se pare esențial, se referă pe larg la funcționalitatea ideologică a acesteia. Autorul analizează clișeul „Europei care ne privește”, vorbește despre complexul „consacrării” europene și despre „mitul prezențelor românești”, evidențiind astfel, cu sagacitate, geneza unor stereotipuri de bază ale discursului identitar românesc modern. Acest tip de abordare, mai rar Întâlnit În climatul istoriografic al „Epocii Ceaușescu”, Își găsea un bun corespondent În cartea lui Mircea Martin consacrată „complexelor” literaturii române. Și aici avem de a face
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Neculce" (sau a lui Ștefan cel Mare XE "Ștefan cel Mare" ?) de Transilvania principilor calvini ori a lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" sunt multiple și extrem de complexe. Ele nu pot fi reduse la un eventual stereotip regional proiectat à rebours, atrăgător, dar facil, cu privire la superioritatea eternă a Transilvaniei În ceea ce privește civilizația și etica muncii. În primul rând, tradiția consemnată de Neculce XE "Neculce" pare să transmită, Într-adevăr, spiritul medieval al veacului al XV-lea, și nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
instanță, obiceiurile, moravurile și identitatea localnicilor. Cei care celebrează alte sărbători nu pot fi, funciarmente, decât niște străini. Fără să luăm aici În discuție temeiul și originea acestei tradiții, remarcăm logica ei internă, extrem de strânsă, pe care se construiește un stereotip etnic de mare viitor. Această afirmare viguroasă a alterității, prilejuită de problema sărbătorilor, deși se suprapunea peste diferențe și conflicte sociale și legitima uneori interese pur economice, era exprimată, În mare măsură, Într-o formă confesională. Era vorba despre ciocnirea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lucrul pentru sine, cât și În clacă (ceea ce arată că abaterile se puteau manifesta În ambele sensuri). Argumentația lui Maior XE "Maior" viza Însă un obiectiv mult mai important, În contextul construcției identitare românești. Era vorba de contracararea unuia dintre stereotipurile cele mai influente relative la români, potrivit căruia lenea și delăsarea ar constitui o caracteristică „națională” a acestora. În această idee, celebrarea sărbătorilor lor nenumărate nu ar reprezenta decât una dintre metodele ingenioase prin care românii fac tot posibilul ca să
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
am citat, după cum se poate observa cu ușurință, rolul clișeelor respective era acela de a justifica ideologic politica voievozilor români din Evul Mediu, În disputele lor militare cu regii sau principii maghiari. În situația În care admitem perpetuarea unor asemenea stereotipuri negative până În secolul al XIX-lea, trebuie, desigur, să le abordăm În funcție de necesitățile ideologice (mult mai complexe) ale noilor timpuri, moderne. Contrazicând ideea că imaginea maghiarilor, la Începutul secolului al XIX-lea, trebuie să fie una puternic conotată negativ de către
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
uneori, resentimentul național, imaginea preexistentă, Îl determină pe Ürmösy să vadă un aspect mai negru decât este el „În realitate”, alteori, o realitate cu adevărat deplorabilă este cea care generează imaginea negativă, imagine care se va transforma ulterior Într-un stereotip, Într-o prejudecată sau invectivă de natură etnică. Toate aceste aspecte ne fac să credem, În final, că, dincolo de simpla descriere a imaginilor, explicarea proceselor și mecanismelor de geneză, precum și a funcționalității sociale a acestora reprezintă elementul cel mai important
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]