2,683 matches
-
mă cuprinde de fiecare dată când îmi amintesc de lipsa ei, ca și când mi-ar fi pus în față o ghicitoare fără rezolvare, bătându-și joc de mine. Capitolul paisprezecetc "Capitolul paisprezece" Afară, căldura se lipește de mine asemenea unui cojoc strâmt, de care este imposibil să te descotorosești, amintindu-mi de costumul de iepure al lui Noga, care o înfășura din cap și până în picioare la petrecerile de Purim, și când încercam să o dezbrac la sfârșitul zilei, fermoarul se strica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
mai bun decât mine, totul se înrolează într-o luptă interioară, niciodată nu ne priviserăm unul pe celălalt ca pe două ființe asemănătoare, dar distincte, guvernate doar de dreptul la viață, la înfrângere, la toane, totul se redusese la cercul strâmt al traiului nostru împreună, ne priviserăm unul pe celălalt de prea aproape, astfel încât nu văzuserăm nimic, iar din această cauză ne îndepărtaserăm, fusese nevoie să plece tocmai în Tibet pentru a mă simți aproape de el, iar când Noga întreabă, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
foarte emoționată pe furiș printre rafturile cu produse, temându-mă să nu fiu văzută, unde dispăruse, verific toate cozile, dar nu este nicăieri, aproape că îmi pierd speranța, când o văd lângă una dintre case, cu o pereche de jeanși strâmți și un tricou, slăbuță ca și când nu ar fi născut niciodată, punând pe bandă produse lactate unul după altul, iar lângă ele, sticluțe pentru bebeluși și scutece, și pudră, este ea sau nu, dar când privește în direcția mea, nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
fuseseră o particularitate a ei, erau acum supți, iar gâtul părea firav. Nu vreau să spun că era numai piele și os sau că p\rea bolnavă, dar slăbise într-un fel al ei, de parcă se ascunsese într-un loc strâmt și lung o bună bucată de timp, ca să mi se arate apoi atât de suplă. Era mult mai drăguță decât mi-o aminteam eu. Am vrut să-i spun asta, dar n-am găsit cuvintele potrivite și am renunțat. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
crengile rupte, bufniturile copacilor dărÎmați, bolboroseala din burțile elefanților și sunetul sec pe care-l făcea bălegarul cînd se izbea de pămÎnt. În cele din urmă, reușiră să regăsească urma bătrînului mascul și, cînd o coti pe o cărare mai strîmtă, Juma Îl privi petatăl lui David și, rînji arătÎndu-și plombele, iar taică-său dădu din cap. PĂreau că Împărtășesc un secret pervers, exact cum arătau În noaptea cînd dăduse de ei În tabărĂ. Și nu peste mult timp descoperiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Întrebat-o, și ea mi-a zis: „Draga mea, toți credeau că știi ce faci. Toți. Toți știu că ție nu-ți prea pasă de chestia aia, așa că aveam tot dreptul să cred că știi ce se-ntîmplă pe insula asta strîmtă, micuță“. Stătea dreaptă, Încordată, lîngă el și vorbea cu o voce monotonă. Nu gesticula și fața Îi era lipsită de expresie. Nu făcea altceva decît să folosească cuvintele exacte sau pe cît de exact și le amintea. Lui Roger i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Încă vă mai luptați cu ultimele cinci kilograme în plus? Pierdeți-vă iubirea vieții și ele vor dispărea într-o clipă!“ Încap în toți vechii mei pantaloni, chiar și în cei pe care i-am cumpărat la reduceri. Erau prea strâmți și nu m-am gândit că-i voi putea purta vreodată fără un pulover lung care să îmi acopere posteriorul. Fac glume și mă distrez cu colegii de serviciu mai mult ca niciodată. Bărbații mă fluieră pe stradă și încearcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mai găsi așa multe celebrități pe metrul pătrat... Îl văd că vine. —Daisy. Făt-Frumos se îndreaptă spre noi. Are niște dinți impresionant de albi, care strălucesc chiar și în semiîntuneric, iar pectoralii sunt foarte bine puși în evidență de puloverul strâmt și mă gândesc că ar trebui să purtăm genul acela de ochelari pe care ți-i dau la cinema pentru a profita de o imagine tridimensională. O îmbrățișează pe Daisy, iar ea se topește de plăcere. — Mă bucur că ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Rebecca? E Davey, care se oprește în spatele meu. Sunt absorbită de trupul strălucitor al lui Bobby, în pantaloni strâns mulați pe fese și în tricoul negru fără mâneci - ce bine arată bărbații cu mușchi proeminenți pentru care totul e prea strâmt, așa că avem plăcerea de a le admira pieptul și subsuorile. De vreo oră nu aud nimic în jurul meu. Finn și Barney puteau să se fi luat deja la trântă, că eu nici n-aș fi ridicat măcar privirea. Caut niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
a privit-o în ochi și o conducea peste tot atingându-i spatele cu palma într-o manieră tipic masculină. O purta ca pe un trofeu, era proprietatea lui. De fiecare dată când apare vreo tipă superbă îmbrăcată în haine strâmte, în spatele ei se află cu siguranță un bărbat care își ține palma pe spatele ei. Astfel de femei se îmbracă sumar și extravagant, deoarece are cine să le păzească de avansurile bețivilor și, în plus, vor să le arate iubiților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
și-mi iau geanta. Ieșim din birou și o luăm spre Exmouth Market. Nu mă prea pot concentra la discuția asta. Mă gândesc numai la Jake, care s-a instalat confortabil în capul meu, îngrămădindu-mi creierul în niște cotloane strâmte ale craniului, așa că mă mir că îl mai pot încă folosi. Sunt îndrăgostită, deci uitucă, nu mai știu unde îmi pun portofelul dimineața sau uit să-mi dau cu rimel, ca să am și eu măcar o pretenție de gene. Aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
am găsit pe Jake, după atâta suferință și confuzie, ca să nu mai pomenesc de convingerea nestrămutată pe care o aveam, cum că niciodată nu voi afla pe cineva care să-mi arate că viața mea nu e doar un coridor strâmt, cu uși care mi se închid în față de îndată ce ajung la ele, ci o cale deschisă. Capitolul XVIII EU Serile trecute mă uitam la Cum să pierzi un tip în zece zile și, în afară de faptul că nu mi-a plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
așa: Somerset e splendid. O noapte perfectă. Mi-e dor de tine. În momentul în care îl expediez văd două siluete ieșind printr-o fereastră franțuzească. E destul de întuneric, dar, după părul lui blond și după rochia ei roșie și strâmtă, îmi dau seama că sunt Finn și Vanessa. Vorbesc încet și foarte animat. Ea dă să-l ia de braț. El se ferește puțin, apoi cedează. Pășind încet, se pierd îndărătul casei. Hm. Păi, cam era și timpul să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
și trântim ușa de la intrare. Charlotte, deșteaptă, încuie și pune lanțul. —Jim? strigă Finn. Jim, unde ești? Auzim un fel de mormăieli din fundul casei și ne îndreptăm într-acolo, ghidați de sunet, lovindu-ne unii de alții în holul strâmt. Intrăm în bucătărie, unde îl găsim pe Jim stând la masă. Își ține capul în mâini și pare că plânge. —Jim? zice Finn, nesigur. Jim își ridică privirea. Fața îi este brăzdată de lacrimi și dă semne că va avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
de echilibristică... Stă în fața mea, zâmbind, cu părul transformat în aur de razele soarelui și-mi dau seama, cu o liniște și o certitudine surdă, că Finn îmi place nemaipomenit de mult. Și mă bucur grozav că port tricoul meu strâmt cu „New Orleans Hurricanes“ imprimat pe față; în el, sânii mei arată exact așa cum trebuie, ca să nu mai spun că este destul de lung ca să-mi acopere grăsimioara de pe burtă; totuși, cred că fundul meu pare uriaș în pantalonii ăștia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mari, florale, draisienne-le cu cadru plat, gen trotinetă, evocare a celor gentilomi cu joben care țopăie prin Bois de Boulogne, cavaleri ai progresului. În fața velocipedelor, caroserii zdravene, receptacule lacome. Poate că nu Panhard Dynavia asta din ’45, prea transparentă și strâmtă cu forma ei aerodinamică, dar sigur e de luat În serios Peugeot-ul Înalt tip 1909, o adevărată mansardă, un alcov. Odată intrat Înăuntru, cufundat În divanele de piele, nimeni n-ar mai fi bănuit unde mă aflam. Dar greu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Nu se poate. Nu trebuie. N-am putea. Dar o să facem ca personajele acelea din mitul grecesc care au văzut ce nu trebuia, și o să Înfruntăm mânia zeilor. Vă permit să aruncați o privire”. Ne puse să urcăm o scară strâmtă până la un coridor Întunecos, trase o perdea și, de la o fereastră Închisă, puturăm arunca o privire În sala de dedesubt, luminată de vase cu jăratic arzând. Pereții erau tapițați cu damasc brodat cu flori de crin, iar În fund se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Mă înfurii cumplit. Hai să ieșim, să ne plimbăm! Mă sufoc aici. Mergem pe malul gârlei, pe lângă casele vechi în fața cărora, pe băncuțe, stau babe interbelice. Intrăm în Herăstrău și mărșăluim împreună cu coloana de funcționari care se plimbă pe aleea strâmtă dintre lac și Clubul Diplomaților. Umblăm în cadență: stâng-drept-stâng-drept. Altminteri ne-am împiedica și ne-am rostogoli cu toții în lac. Printre zăbrelele gardului de la Club privim terenul imens de golf pe care se preumblă sastisiți doi burtoși cu crose moi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
urmă. Da, nu putuse să se limiteze doar la feliile de jurnal pe care i le înmâna din când în când doctorul. Citindu-le, ajunsese la concluzia că erau cenzurate. Multe acțiuni ale lui Leo păreau inexplicabile, perspectiva era prea strâmtă. Punând informațiile cap la cap, ajunsese să reconstruiască acel puzzle cu piese lipsă care era existența dispărutului. Se apropia de imaginea în ansamblu, the big picture. Ceea ce-l derutase mult timp, fusese sabotajul constant pus la cale de doctor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
una singură, cea venită de la centru. Aceasta este metoda α. Uneori se tolerează și metoda β ori γ, la mica înțelegere cu metodistul de sector. Metodistul pe sectorul 4 la limba engleză era o cucoană răvășită de bigudiuri, cu fuste strâmte pe funduțul ei rotofei. Ca să te lase să aplici metodele β și γ, accepta chiar și parfumuri, cercei, broșe. O tipă pe cinste. Liceul aduna progeniturile care nu intraseră la școli mai înalte. Deci o școală de nivel mediu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
un cocktail Pink Beach. Dacă tot o făceam lată și aruncam pe fereastră jumătate din salariul meu, cel puțin să o fac cu clasă. În jur, pe scaune înalte cu picioare de nichel, femei de treisprezece ani îndesate în blugi strâmți, care le trădau și mai bine lipsa de forme, sau în fuste fosforescente, roz ori verde-praz. Din difuzoare curgea o voce aspră, care se răstea la noi pe un fond muzical cu multă percuție: „poți să intri la mine în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
La probe mă dezbrăcam, iar croitorul mă ruga să-i arăt câteva poziții de la concursurile de culturism. Când începeam să mă încordez, își striga colegii: alo, băieții, veniți pân-aici, să vedeți ce n-ați mai văzut! Acum costumul, cândva strâmt, cam flutura pe mine. În armată nu mai putusem lua nici pastile de Naposim, nici să-mi fac injecții cu Decanofort. Slăbisem zece kilograme într-un an. O catastrofă fizică și o trezire mentală. Drept compensație, rămâneau fotografiile cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
despărțiră promițîndu-și că vor mai vorbi, că deocamdată a fost o luare de contact, că... Și Miron avea siguranță că Dumescu nu va rezista până la capăt. " Bietul Costică! își zise în cele din urmă bătrânul. Băiat bun, păcat că-i strâmt la minte, cum a fost de când știu și-l iubesc!" Îi trecu supărarea mai repede decât credea. De fapt, nici n-ar fi trebuit să se încurce cu Dumescu înainte de a se descurca cu Nadina, căci acolo e hopul cel
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o spui, mormăi Parker. Numai Brett, așezat alături, captă remarca malițioasă. ― Veți fi fericiți să aflați, continuă Dallas, că alerta nu se referă la Nostromo. Mama a confirmat că avem un profil perfect. Un "amin" murmurat se auzi în camera strâmtă. ― Alerta este în altă parte... și mai exact în această galaxie necunoscută în care am pătruns, spuse mai departe căpitanul. Ar trebui să intrăm, dintr-o clipă în alta, în contact cu planeta pe care o avem în față. (Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
luminii și energiei și neavând altceva de făcut decât să-și roadă unghiile, cei cinci membri ai echipajului deveneau din ce în ce mai nervoși. Dacă unuia dintre ei i-ar fi dat prin cap să se plimbe, nu i-ar fi ajuns spațiul strâmt al încăperii, i-ar fi trebuit întreaga punte. Așa că trepidau la pupitrele lor, îngurgitând cantități neobișnuite de cafea, încercând să tragă de timp și să se gândească la cu totul altceva decât la situația dificilă în care se aflau. În privința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]