1,469 matches
-
M-AȘ ROTI... M-aș roti, m-aș roti ca în horă, Pe străbunul pământ, m-aș roti Preaslăvind ipostaza de-a fi, Sub rotirea trecândă prin oră; M-aș roti, m-aș roti legănat În a zborului clipă fugară, Nesfârșirea, fărâmă să-mi pară Peste dânsa-n rotiri proiectat; M-aș roti, m-
M-A? ROTI... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83832_a_85157]
-
aminte: credința noastră adevărată este mult mai veche de 2 000 de ani (vezi ce înseamnă Sarmizegetusa), noi am uitat, însă, foarte mult din ea. Dar, dacă vom lăsa la o parte snobismul și ne vom aduce aminte de credința străbună, de basmele noastre, de tradiția și portul nostru popular, care a fost și este prezent în munții noștri, în apele și plantele noastre, în aerul pe care-l respirăm, putem, ușor, nu numai să ne înconjurăm, ci și să ne
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
care doresc să ne ajute și să-i chemăm la luptă: ei vin cu toții, pentru că se pregătesc de mult să ne ajute. Așadar: Chemare la luptă Neam de dac din moși-strămoși, Liberi și cinstiți am fost. Ne-am muncit glia străbună Pe ploaie și vreme bună. Am fost veseli, primitori; La nime’ n-am fost datori. Am horit și am cântat și la Domnul ne-am rugat. Ne-am rugat de vreme bună Ca să facem pâinea bună: Pâine mare și gustoasă
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
răul absolut - bine, bine, nici bun nu este, evident, m-am plictisit și eu de ifosele lui -, iar virginele politicii, sulemenite corespunzător și echipate excitant, respectiv Crin, Geoană și Marko Bela, s-au unit Împotriva marinarului pentru a apăra glia străbună cotropită de invective și intemperii. Românul, vorba poetului, are șapte inimi În pieptul de aramă, dar politicienii noștri n-au nici mamă, n-au nici tată, nici rude, nici verticalitate. Da, ver-ti-ca-li-ta-tea lipsește cu desăvârșire, am fost bun la capitolul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
supărarea. Vedem noi pe unde scoatem cămășile când ajungem la neveste! Dar ne iartă ele, că suntem cei mai iubiți dintre pământenii cu verighete pe dește! 05.08.2010 16 ore Sandule, să dea criza asta cu mine de glia străbună rămasă În urmă cu fertilizarea și irigarea la hectar dacă nu mă simt cu vinovăția la purtător. Ho, nu te repezi, Îți explic eu ce vreau să spun, tu pune Tămâioasa În pahar și simte-te bine. Și noi vrem
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
crească și rostul să și‐l împlinească. Mama cu greu făcea față Nevoilor legate cu ață Copiii, nevoia, durerea, I‐ au fost în viață averea. Dar soarta și viața banală I‐ au dat moștenire și‐o boală De‐ atunci boala străbună Îi roade ca o nebună. 145 Bătrâna se stinge‐n durere Bolnavă și fără avere Copiii cu boala în vine Rămân pe meleaguri străine Când mama‐ i plecată de‐acasă, Oare cine‐ i mai cheamă la masă? .......................................... Copii fiți cuminți
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
găsi pe amândouă dormind îmbrățișate. Fetele lui tata! Au adormit, dragele de ele. Tare mai sunt obosite, doar au muncit amândouă cu sârg toată ziua. Le înveli cu grijă apoi se așeză și el în pat pentru odihna binemeritată. Datini străbune Afară ningea cu fulgi mari, pufoși. În casă era cald și plăcut, mirosea a brad și a portocale. Viviana, Angelina și Cezara roiau în jurul mezinului, amuzându-se de ghidușiile sale. Mama și tata erau ocupați cu ultimele pregătiri pentru sărbătoarea
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
cel dorit sub soare. 7 ianuarie 2005 82 Unii se întrec în teme, Cum să huzurească-n trai; Alții se căznesc. Probleme, Cum să aibă de mălai. * Imităm pe-a vieții undă Tot ce e străin de noi, Iar tradiția străbună Piere iute și-n convoi. O, „dulce Românie”, ce tristă ai ajuns, Pe cerul tău de stele doar neguri au pătruns. Și vântul suflă aspru, destinu-i sub belciug, Speranța rătăcită, elanul e-n coșciug. Dar de vinul bun de este
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
lui și Biserica și sărutatul icoanelor și tot ce poartă uniformă preoțească?! Ce învață ei pă internetul ăla care le-a năpădit mințile? La asta nu vă gândiți nimeni, părinte! Că ne distruge credința strămoșească, derutează poporul și surpă temeliile străbune. Nu vă gândiți la asta, dar toți dați cu gura că... - Stătem mult și bine acolo, de nu mă scăpa Prea Sfințitul, oftă popa Băncilă. A fost prezbitera mea la el și s-a rugat și m-a scăpat. Părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
istoriei strigă-napoi, arătându-ne mersul mereu înainte; suntem câtă frunză cu cei din morminte de a pururi cu ochii la noi. Pe-amiezi de timp, la răscruci de podișuri, să stăm de veghe, cu focul din zori la sfintele străbunilor noștri comori - praguri la marile noastre suișuri... Penitenciarul Suceava, 1948 Eminescu O-ntrupare a minunii de-a fi cel mai dintre poeți, pe care-l au de dușman unii hrăniți cu otrăviți burețifrustrați, sarcastici și nervoși că nu ncepe cu ei
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna. OSTAȘI Vă ordon: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!”... ― Acuma ce mai aveți de spus? Iaca că o venit vremea să arătăm ce știm, no... Numai Dumnezău să ne ferească de năpaste, no! ― Noi încî mai sântem feriți
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
expozițiile lor personale. Apoi am luat drumul hârtiei reciclate, pe cărarea Copoului, spre Casa Mihai Ursachi. “Sărbătorile la români” le-am marcat permanent cu panouri impunătoare, pline de mesajul primirii unice-cu pâine și cu sare și cu alaiul datinilor străbune, pornite din jarul vetrelor noastre. Am evidențiat alaiul pregătirilor care ne mângâie sufletul veșnic, de bucuria strămoșească. “Măștile de sticlă”, cele construite din deșeuri materiale și din elemente din natură, icoanele pe sticlă, toate au încântat privirile oamenilor, atât la
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
pătrundă culoarea soarelui prin vitraliile celor trei etaje ale școlii. Apoi am lucrat la panourile unde am reprezentat zborul de fluturi, florile de câmp și zumzetul gâzelor, misterul eminescian și al Mioriței. Am pus în lumină, de asemenea, ritmul horelor străbune, pomul vieții și amprentele celor o mie de cocori. La sfârșitul acestui articol, vreau să vă aduc aminte de rolul dascălului în viața copiilor. Inima mea mi-a spus mereu așa: “Dați-le culori și lumina curcubeului din sufletul lor
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
mi-a spus mereu așa: “Dați-le culori și lumina curcubeului din sufletul lor va sta drept mărturie pentru dragostea și încrederea pe care le-am sădit-o în inimă. Priviți-le ochii și veți vedea spicul roditor, ritmul horelor străbune, vestitoare de trăinicie și de bună simțire. Din sufletul lor va izvorî lumina primitoare a vieții, îndreptată spre visul de vară, cu miresmele vacanțelor făuritoare de bucurii.” Fost profesor al școlii, Elena Filip
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
masă. Dar noi nu stăm. Mulțumim sincer, ne luăm darurile și plecăm grăbiți. Nu uităm că mulți săteni ne așteaptă cu porțile și ușile larg deschise. Nu uităm că sunt destule familii care ne așteaptă să cântăm. Asta-i datina străbună și, cu drag, noi colindăm... Mergând cu colindul am văzut, în fiecare iarnă oameni de zăpadă în multe din gospodăriile prin care am vestit și am urat. Povesteam despre asta tatălui meu cu foarte mare părere de rău că nu
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna: Ostași, vă ordon: treceți Prutul! zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte; dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți; reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre!”... Sunt cuvintele generalului Antonescu, care la 9 Iunie 1940 fusese arestat, fixându-i-se locul la Mănăstirea Bistrița-Vâlcea, și care, scârbit până în adâncurile simțirii, de dictatura regelui asasin, își
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
șterge urmele pentru a nu i le descoperi vânătorii de români și pentru a ascunde, cu foșnetul lor, bătaia ca de ciocan a inimii lui Constantin Beccin...’’... Zadarnic! Când i-a simțit aproape, Beccin, preferând să moară pe pământul său străbun, și-a scos briceagul cu care curăța livada și via - mai mic ceva decât al înaintașului milenar, Decebal cât ai clipi, și-a tăiat beregata’’...’’Nu a reușit să o taie complet căci custura i- a căzut din hotărârea mâinii
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Se duce la masa lecturilor și mai trece odată cu ochii avizi pe pagina de interviu a istoricului academician Florin Constantiniu, care îi este drag pentru curajul de a interpreta istoria fără patimă și părtinire=sine, ira et studio, cum spune străbunul roman Titus Livius. Îi admiră verticalitatea caracterului și-i iubește rosturile afirmațiilor din dialogul cu Ion Longin Popescu (Formula As, Anul XIX, nr. 896, Dec 2009), la 20 de ani de la revoluția română. Ar reproduce toate replicile dar se oprește
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Crimeea. Trecutul prin foc și sabie, Gheorghiță Savel, ajunge în țară și în scurt timp pe frontul eliberării Transilvaniei, obligat fiind de sovieticii care ne ocupaseră Țara și ne controlau și-n ascunzișuri. Lupta în conspirativitate Trăiește bucuria eliberării teritoriului străbun, ajunge în Cehoslovacia, de unde se întoarce în țară. Știut ca militar destoinic și foarte bun român dar și propus pentru Ordinul Mihai Viteazu ca răspuns la faptele sale de arme în Crimeea, ca luptător alături de unități germane, este suspectat și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
document istoric înscris cu sinceritate în eternitate subtitlul: O viață închinată Adevărului: Gheorghiță Savel. Trecând esențializat peste copilăria fericită prin inocența și negrijile ei, peste adolescența uimirilor și întrebărilor, naratorul intră cu tinerețea militară în Războiul de reîntregire a gliei străbune, cotropită în toate punctele ei cardinale, ca urmare a domniei unui rege trădător, destrăbălat, dictator și asasin: Carol II. “Un timp al erorilor, o epocă sfâșiată de aporii ireconciliabile...”(Acad Al. Zub) în care entuziastul ofițer, Gheorghiță Savel, făcându-și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Gheorghiță Savel, ajuns acasă, n-a mai găsit-o în viață pe scumpa lui mamă, care crescuse cu atâta dragoste pe feciorașul ei, chipeș, cu voce melodioasă, inteligent, harnic, ascultător, cu o memorie deosebită și tare iubitor de locuri natale, străbuni, biserică, datini, consăteni, pe toți și pe toate purtându-le în inima lui care-l mai ține în viață și-n care imaginea dragii lui mame a rămas între râuri de lacrimi și aripi de rugăciuni. Credinciosul Savel s-a
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
oarecând cei doi bani ai văduvei, și-i înscrie în Cartea Vieții. Pleacă-Ți, Doamne, urechea și ascultă glasul rugăciunii lor, binecuvintează-le viața, dăruiește-le mântuire și-i aprinde de dragostea cea către tine, către aproapele și către glia străbună, iar noi împreună să preaslăvim pe Dumnezeu cel în Treime lăudat: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, Amin!” Î.P.S. Bartolomeu Anania - Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului Acest mare eveniment a fost înregistrat și redat corespunzător de mass-media de dreapta și
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
atâția ani și ofuri s-a putut ajunge la un atac deschis, precipitat și cu urmări grave, asupra instituțiilor statului de drept, care le stătea în cale briganzilor din țară, cu tentacule și dincolo de ea, caracatițe jefuitoare a acestui leagăn străbun, până să nu mai rămână niciun firișor de iarbă din el și apoi să-l dea la fier vechi pe te miri ce... Gheorghiță Savel vede bine acest păienjeniș otrăvit din sânul societății românești și crede, în inocența sa, în
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
în parlament, ajunși la înfățișarea unei babe somnoroase ieșită în răspântia țării și dintre ele una mai cațavencă cocoțată în vârful unui partid istoric, considerat a doua monarhie în Țara ajunsă independentă (1877-1888) și mai apoi întregită în perimetrul etnic străbun (după al doilea Război mondial) repet, o babă trăgătoare de sfori în stil exclusiv bolșevic, adică dublate de amenințări în măsură să fie votat aproape 100% în fruntea partidului în discuție și cu un rol istoric capital între cele trei
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
lui Papadima multe materiale biografice: fotografii, date, situații din viața poetului, care de care mai completive biografiei personalității acestui creator de literatură. Din aceste documente, Papadima îl surprinde și-n peregrinările prin munții prin care Voiculescu “se întorcea la obârșiile străbunilor daci”. Poetul avea “o fire țărănească” la care erau foarte observabile cuviința și înțelepciunea lui, informându-ne că bunicul după tată fusese oier “venit de la Săliștea Sibiului și stabilit mai întâi la Buzău”. Voiculescu “avea o sfătoșenie de țăran”... Traducerea
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]