40,154 matches
-
șubred, mâncat de vreme, având aspectul unei fosile imemoriale, sugerând doar ideea, spiritul. Nici nu ți-ar fi trecut prin minte să-l atingi. Abia pe urmă aveam să aflu că Muzeul Trubețkoi era, de fapt, închis, pentru reparații. Nouă, străinilor, ni se făcuse o favoare. La ieșire, am văzut un cetățean între două vârste, care venise tocmai din Crimeea, două zile și două nopți, numai și numai să vadă, la Tobolsk, pianul prințesei Trubețkoi. Nu i se dădea drumul să
Prințesa Trubețkoi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9774_a_11099]
-
și ei urmăreau cum din luxoasa mașină de teren coboară un domn Înalt și bine clădit care era Îmbrăcat Într-un costum impecabil iar pe cap purta o pălărie cu boruri mari, de gabori, așa cum ar spune Rică. Abia când străinul s-a Întors cu partea dreaptă către cei doi bătrânei au putut fi văzute cele două mari cicatrice și ochiul deformat vizibil, Maria a strigat gâtuită de emoție: Victori, da’ aista-i Fănicî, Fănic-a neu! Hai, vinî la mam-Maria sî
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
pentru a le pune pe foc, trunchiul zăcea încă la pământ ca dovadă că de mult timp nu mai trecuse pe acolo o mașină, în drum spre casă. Omul cu fața acoperită de barbă, care înainta cu precauție, ca un străin, cunoștea de fapt fiecare metru. Aici se născuse, aici se jucase în copilărie de-a v-ați ascunselea prin tufișuri, aici își plimbase pe aleea umbrită melancolia dulce a primei iubiri. La zece metri mai încolo trebuia să fie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
este destul de bun pentru instituția noastră. Standardele noastre sunt deosebit de ridicate. Profesorii noștri trebuie să aibă cel mai curat accent parizian, fără cusur. Îmi pare rău, domnule. Rostea cuvintele cu o claritate desăvârșită, ca și cum era obișnuit să vorbească numai cu străinii, și folosea o limbă cât se poate de simplă, fiind specializat în metoda predării directe. Privirea lui stărui meditativ asupra pantofilor scâlciați ai lui Charlot. Charlot plecă. Poate că ceva din înfățișarea bărbatului îi amintea de Lenôtre. Imediat după ce plecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
să intri, zise ea. Ai grijă să nu murdărești. Tocmai am spălat scările. —O să-mi scot pantofii, spuse el umil și păși în urma ei, simțind sub tălpi răcoarea parchetului. Totul era puțin schimbat, în rău, casa intrase pe mâna unor străini, asta era limpede: oglinda cea mare fusese dată jos, iar pe perete rămăsese o pată urâtă, mutaseră și scrinul din loc, un scaun dispăruse, placheta gravată dedicată unei bătălii navale de lângă Brest se găsea acum în alt loc, cam nepotrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
singurul lucru pe care-l putea distinge era linia luminoasă a unui guler. Pietrișul scrâșni sub greutatea unui picior și el simți cum ușa se proptește în lanț sub presiunea exercitată din exterior. — Cine e? întrebă Charlot. —Jean-Louis Chavel, răspunse străinul cu un glas care lui Charlot îi sună inexplicabil de cunoscut. Partea a III-atc "Partea a III‑a" 13 — Cine? —Chavel, repetă vocea cu și mai multă încredere și autoritate. Fii bun și deschide ușa, prietene, și lasă-mă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
a lui Charlot părea să-l tulbure. — Am impresia că te cunosc de undeva, spuse omul. Fata ridică imediat ochii. — Așa ar trebui să fie. Și el a fost în aceeași închisoare. Din nou Charlot admiră stăpânirea de sine a străinului. Da, parcă încep să-mi amintesc. Eram atât de mulți. Este cu adevărat Chavel? întrebă fata. Spaima bărbatului nu dispăruse, dar era ascunsă cu strășnicie, iar Charlot rămase uimit de nerușinarea acestuia. Fața albicioasă se întoarse spre el ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
însoțeau scena morții: pași trecând încolo și încoace, clinchetul unui pahar, clipocitul apei curgând la robinet, vorbe rostite în șoaptă. Ușa se deschise și Carosse băgă capul înăuntru. Se instalase în ceea ce numea dormitorul lui, dar se ferea din calea străinilor. —Slavă Domnului, totul o să se sfârșească în scurt timp. Mă trec fiori, nu alta, șopti el. Moartea nu este un eveniment privat, nu se cuibărește pur și simplu într-un trup și cu asta basta. Șoapte, clinchete, scrâșnet de podele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
a cercetat și l-a cântărit din priviri - rămânând mulțumit - lui Pâcu i-a revenit buna dispoziție. Si-a luat un răgaz pentru a goli ulcica cu vin și a trage un fum din lulea și a grăit apoi către străin: Așa spune, omule, și nu mă fierbe în zeama mea. Incă o dată iertare, gospodarule! Prin urmare, eu păzeam oile părinților flăcăului. Intr-o dimineață, pe când sora lui nenea Jănel îmi punea de mâncare în trăistuță, am îndrăznit s-o întreb
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Mai pe șleau spus, n-o slăbit-o din vorbe până n-o spus ca ea. Multe ai spus matale, moș Pâcule, dar despre moș Toader n-ai spus nimic. El ce zicea? Că doar era feciorul lui, nu un străin - a îndrăznit să vorbească Mitruță. Ai grăit și tu, mânzule? l-a întrebat Pâcu, râzând. Mitruță n-a mai îndrăznit să spună nimic. Doar s-a înroșit până în vârful urechilor... Prefăcându-se că nu bagă de seamă roșeața din obrazul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Păi ce era să facă? El nu numai că nu avea nici o bănuială, dar îi ducea și grija. „Oare ce face Dinuța mea acum?” se întreba el la vreme de seară. Sau dimineața: „Cum o fi dormit mititica? Acolo, prin străini, nu-i ca acasă.” Lui nu-i trecea prin cap că „mititica” o fi dormit alintată și legănată? a întrebat Vasile Hliboceanu în râsul general. Uite că prin capul lui nu adia nici un fel de bănuială. Din „mititica” n-o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
din curte, bețivul striga cât putea: „Măi, da’ multă prostie purtați în bostanul acela de pe umeri! Stiți voi cine îi acolo în morgă?” „Un strigoi, cine altcineva!” s-o îmbățoșat portarul, văzând că doctorul de gardă îi pe aproape. După ce străinul o fost scos peste poartă, paznicul s-o întors la doctor. „Ce facem, domnule doctor?” Acesta privea cu ochii bulbucați de groază spre ușa morgii, cumpănind cheia în mână. „Eu zic să-l chemăm pe domnul director, că...” In acest
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
istorie a fost prostituția de templu, practicată chiar În locurile de rugăciune ca omagiu adus zeităților. O altă formă de prostituție consemnată În istorie a fost prostituția ospitalieră, constând În oferirea trupului soției sau al fiicei, alături de găzduirea propriu-zisă a străinilor, practică relativ răspândită la unele popoare arhaice. În final se mai poate menționa așanumita prostituție cu caracter „informativ operativ”, amintită poate pentru prima dată În celebra legendă biblică a lui Samson și Dalila. Notă: Samson este un personaj biblic al
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
discutabil, având În vedere că, Începând din această perioadă, Veneția a devenit mai faimosă, printre altele și pentru turismul sexual. În poemul satiric La tariffa delle puttane di Vinegia („Lista de prețuri ale curvelor din Veneția"ă din 1535, un străin pretinde că a venit În oraș pentru a-și liniști „foametea de curve” cu o mare varietate de prostituate care Își au reședința acolo, unele dintre ele locuind În case mari și altele chiar trăind În bordeluri. O ierarhie socială
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
nou”, a pus capăt prostituției legalizate, incriminând această activitate În Codul Penal din 17 martie 1936, dar n-a putut Împiedica În totalitate practicarea ei. Date fiind privațiunile materiale și tentațiile oferite de această profesie, numeroase tinere practicau prostituția cu străini, În restaurante, baruri și hoteluri de lux, văzând În turiști singurii bărbați capabili să le ofere câștiguri și avantaje materiale substanțiale, sau chiar o eventuală ofertă de căsătorie. Alteori Înseși organele de represiune stimulau prostituția, utilizând-o În scopuri politice
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
din București. Fostele prostituate din Crucea de Piatră s-au văzut Încadrate forțat În producție și obligate să „construiască socialismul”. Securitatea se va folosi de numeroase femei pentru a afla secrete și a primi informații confidențiale despre anumite personalități ori străini veniți În țară. Adulterul, concubinajul și prostituția au existat și În regimul comunist, existând dovezi că ultima a fost practicată chiar de personalități marcante ale conducerii politice de atunci. Notă: A trebuit să treacă mai bine de un deceniu de la
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
sau chiar ale stiințelor juridice, care au aprofundat problematica prostituției, s-au preocupat de definirea și clasificarea acestui fenomen. Vechea prostituție poate fi Împărțită În trei tipuri: ospitalieră (constând În oferirea trupului soției sau al fiicei, alături de găzduirea propriu-zisă a străinilor, practică relativ răspândită la unele popoare arhaiceă, sacră (istoricul Herodot menționa că faraonul Keops și-ar fi construit cea mai mare piramidă, renumită În toata lumea, cu banii obținuți din prostituția practicată În temple) și ordinară (care era acceptată atât
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
sunt chiar așa de proastă să muncesc pentru alții când am și eu problemele și nevoile mele. Mi-am dat seama că viața nu e așa cum o vedeam eu, deci trebuia să fiu tare și să mă descurc singură printre străini. Nu am stat decât două zile În casă cu ei și m-am simțit oribil...am plâns În continuu și Îmi doream să mor. La serviciu nu era deloc rău. Clubul era super și personalul format din oameni de treabă
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Eventual, pentru întâmplări neprevăzute, poate fi înregistrat integral /voce și instrument/ întregul cântec, actriței revenindu-i doar play-back-ul.) "Frunzuliță busuioc, / Maica m-a scăldat în scoc / Să rămân fără noroc, / Și mi-o pus în scaldă spini / Să rămân printre străini. / Da' ar fi făcut mai bine / Să mă ia de mână, / Prefăcută că mă scapă / Să m-arunce-n apă. / Că de cer ar fi iertată / Și de lumea toată." LIOARA: Frumos cântec, fata mea, da' nu-i cântec de om bucuros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
se plimbe, iar io în mare parte ca să citesc din biblioteca lui unchi-miu Winnetou. Unchi-miu nu se poate spune că era un individ foarte sociabil. Nu avea copii și nici prieteni. Justificarea lui era că, trăind atâta printre străini, nu-i fusese ușor, iar asta-l transformase într-un individ mai „ciuhurete“, cum zicea cu regret taică-miu. Cu cele cinci volume din Winnetou duceam o muncă de lămurire incredibilă să mi le dea. De multe ori, pretexta că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
de conducători auto Își pot desfășura activitatea numai dacă sunt autorizați În acest sens de Autoritatea Rutieră Română, În urma obținerii unui atestat de profesor de legislație rutieră, respectiv de instructor de conducere auto. De autorizare au nevoie și asistenții medicali. Străinii, la rândul lor, au nevoie de autorizația de muncă, prealabilă Încheierii contractului, condiție obligatorie pentru Încadrarea lor În muncă pe teritoriul României. Neîndeplinirea condiției prealabile a obținerii avizului (autorizație etc.) duce la nulitatea absolută dar remediabilă, a Încadrării respective. Cu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
nr. 56/2007 privind Încadrarea În muncă și detașarea pe teritoriul României, reprezintă documentele oficială care dau dreptul titularilor (cetățeni străini) să fie Încadrați În muncă sau detașați În țara noastră (art. 2 lit. b). În concepția acestui act normativ, străinul este persoana care nu are cetățenia română sau cetățenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spațiului Economic European (art. 2 lit. a). Autorizația de muncă poate fi eliberată, la cererea angajatorului, de către Oficiul Român pentru Imigrări, străinilor
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Român pentru Imigrări, străinilor care Îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația română În domeniu. Ea este necesară pentru obținerea vizei de lungă ședere pentru angajare În muncă sau, după caz, a permisului de ședere În scop de muncă. Se eliberează și străinilor care: a) provin din state cu care România are Încheiate acorduri, convenții sau Înțelegeri de desființare a vizelor pentru trecerea frontierei În acest scop sau pentru care România a renunțat unilateral la obligativitatea vizelor; b) beneficiază de drept de ședere
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
României (art. 4). Pot fi Încadrați În muncă sau, după caz, pot presta muncă la persoane fizice sau juridice din țara noastră, fără autorizație de muncă, următoarele categorii: a) străinii titulari ai dreptului de ședere permanentă pe teritoriul României; b) străinii al căror acces pe piața națională a muncii este reglementat prin acorduri, convenții sau Înțelegeri bilaterale Încheiate de România cu alte state, dacă această posibilitate este stabilită prin textul acordului, convenției sau Înțelegerii; c) străinii care au dobândit o formă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
permanentă pe teritoriul României; b) străinii al căror acces pe piața națională a muncii este reglementat prin acorduri, convenții sau Înțelegeri bilaterale Încheiate de România cu alte state, dacă această posibilitate este stabilită prin textul acordului, convenției sau Înțelegerii; c) străinii care au dobândit o formă de protecție În țara noastră; d) străinii care desfășoară activități didactice, științifice sau alte categorii de activități specifice cu caracter temporar În instituții de profil acreditate din România, În baza unor acorduri bilaterale, sau ca
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]