7,161 matches
-
minte, nu credea că va muri vreodată. N-avea timp pentru asta. Și-apoi nici nu trebuia să-și facă griji, căci se afla în grațiile Domnului. Era dascăl la bisericuța cea din lemn de la Miroslovești, lăcașul de închinăciune al strămoșilor săi. Avea copiii bine rânduiți pe la casele lor, căci îi dăduse pe la școlile de vază ale vremii. Pe unul îl facuse popă, pe altul - profesor, iar pe mezin, învățător. E drept că și ei, copiii, s-au arătat cu tragere
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > IUBIRE PENTRU DUMNEZEU Autor: Elena Armenescu Publicat în: Ediția nr. 1191 din 05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului în postul Paștelui Iubire, cheamă-ne pe înălțimi! Acolo unde strămoșii mei, ai tăi, ai lui Zideaun în vechime desfătătoare Lăcașuri de-nchinare, altare solare! Noi - asemeni lor -cei mai aproape De lumină, de soare să fim ! Acolo, în mânăstirile cu cimitire (În care este lăsat trupul- amintire) Clădite aproape de castelele de nori
IUBIRE PENTRU DUMNEZEU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347738_a_349067]
-
doar câteva puncte ale marilor idei ale secolului. Unirea cea Mică, a Moldovei și Țării Românești a fost un triumf al conștiinței naționale, care s-a creat și consolidat prin credința creștină și lupta de a păstra și cultiva limba strămoșilor. Dorită din totdeauna și realizată efemer de Mihai Viteazul, Unirea din 1859 ne apare, astfel, firească în contextul politic al momentului. La 24 Ianuarie/5 februarie 1859, Adunarea Electivă a Țării Românești a ales drept Domnitor, tot pe Alexandru Ioan
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
pământului imnul inimii și-al iubirii pentru aceste meleaguri, tot nu ar egala tot ce este aici în frumusețe. Dacă timpul s-ar număra printre copacii pădurilor iar vântul ar șuiera trecerea vieții, în cetățile trecutului unde chiar dacă ar învia strămoșii, tot nu ai simții mai mult decât cei încă viu în văile și munții noștrii! Se aud dacii ... se aud zimbrii ... se aude cum mugetul lor asurzesc zările. Aici vei putea culege picături de tăcere între catedrale de piatră și
ACESTA-I BRASOVUL! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350030_a_351359]
-
florile răului, că și așa suntem declarați impuri din India până-n Oi-râpa. Dacă domnul Nelu Sorin Stancu mi-a făcut cadou romanul său, doamna Julieta Rotaru nu m-a lăsat nici să frunzăresc cartea scrisă de domnia ei despre limba strămoșilor mei. Asta se numește sclavie culturală la români. Eu reprezint arhetipul țiganului care trebuie ținut incult, că dacă citește devine periculos. Sau poate un anume domn profesor i-a recomandat călduros să nu mă lase să ating cartea, că orice
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
altceva mai puteau găsi printre dărâmături. Însă dorințele tuturor țiganilor magnetizau cea mai semeață construcție care supraviețuise proaspătului război, Turnul Eiffel. Era de fier! Fierul pentru romi este sacru, încărcat cu puteri magice. Doar primii fierari ai Indiei au fost strămoșii lor! Țiganii aveau gustul metalului nobil în sânge. Hemoglobina țigănească avea se pare, mai multă concentrație de fier decât la alte națiuni. E drept că Turnul Eiffel nu scăpase complet neatins de dronele inamice. Era lovit în mai multe locuri
ȚIGANII AU VÂNDUT TURNUL EIFFEL LA FIER VECHI, SAU CUM M-AM VISAT UN (H)EROSTRATUS MODERN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350010_a_351339]
-
știam că turnul fusese construit cu fier românesc de la topitoria Reșița, odinioară cea mai mare topitorie de fier din Europa. Doar eu știam că în topitorie lucraseră și țigani, și după legea țigănească, avem dreptul să vindem Turnul Eiffel, pentru că strămoșii noștrii au muncit și ei la turnarea elementelor turnului. Doar se știe că există o legendă că pe fiecare element al turnului scrie că a fost făcut în Reșița. Țiganii din Reșița dacă ar fi aflat, imediat ar fi avut
ȚIGANII AU VÂNDUT TURNUL EIFFEL LA FIER VECHI, SAU CUM M-AM VISAT UN (H)EROSTRATUS MODERN de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350010_a_351339]
-
pornim la drum cu al său har. LUCEAFĂRULUI OMAGIU în fiecare an la ide de ianuar Luceafărul răsare iar. Geniul României, Regele poeziei, de sus mereu veghează și ne încurajează. a doinit țara și neamul, a cântat râul și ramul, strămoșii, vitejii voievozi, trecutul glorios slăvind, ca un profet viitorul luminos întrezărind. de lumea bună a fost iubit, la rându-i cu mare patos a iubit, veșnic fiind îndrăgostit. a fost și critic și boem, viața fiindu-i un poem. aprig
EMINESCU de IONEL GRECU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350124_a_351453]
-
în care Dumnezeu a făcut Cele Patru Răsărituri - apoi pe Adam Eva heruvii serafii - iar la urmă a râs - vesel ca un copil - aplecat peste ghizdurile înalte ale Întregii Creații STRĂINILOR DE DACIA sleios străin obraznic - tontoroiul îl joci peste strămoșul sfânt mormânt: e joc de crimă jaf - inimii sloiul cu care-mi zgârii duhuri din pământ tot Kogaionul l-ai trezit - smârdoare! când mi-ai pocit limba din Soare și Cuvânt: mii tarabostes au ieșit din floare sub hore calcă
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
perfect. Nu pomenesc argumentele acestor spuse ale mele, că tot nu sunteți printre oamenii acestei planete. Voi aveți nevoie de o planetă separat. Și iar nu pomenesc de argumente. Voi cei săraci cu duhul, a voastră va fi împărăția Prostiei. Strămoșii voștri a implementato în voi și așa vă consumați mizeria și umilința in care trăiți. Jucați cum vă cântă țiganii, nu americanii. Voi cârcotașiI supradotați ȘI PASIONAȚI de distrugerea valorilor . Cârcoteala voastră împotriva unui om care e un fel de
TUTUROR FEISBUCIENILOR de STELIAN PLATON în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350171_a_351500]
-
11 mai 2017 Toate Articolele Autorului Pe stâlpii de iluminat din Ploiești de la un timp a apărut un afiș ce anunță o conferință despre budism ținută în incinta muzeului de istorie. Doritor să mă reconectez cumva cu trecutul indian al strămoșilor mei, am dorit să aud din nou predica despre Calea cu opt brațe a Preafericitului Gautama din clanul Shakya, cel ce era regele asceților, cel care a reușit performanța să se hrănească doar cu un bob de orez pe zi
FROID ȘI BUDDHA LA MUZEUL DE ISTORIE PLOIEȘTI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350170_a_351499]
-
VIAȚĂ Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2107 din 07 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Tu, suflet minunat, ce-ai cunoscut durerea, Cu trup sfărâmat în cioburi, de lacrimi și suspin, Pe lume ai venit și-ai devenit averea Strămoșilor, a mea și-a celor care vin... Din plâns și suferință tu ai născut iubire, Și-n rane ai adus, în lume, bucurii, Din ceruri ai ales în slavă-a ta menire, Și pe pământ aprins-ai în noi, sfinte
COPILUL MEU, O LECȚIE DE VIAȚĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350240_a_351569]
-
-mi curg să am din nou speranță Și viața s-o petrec cuprinsă doar de cântec! Tu, suflet minunat, ce-ai cunoscut durerea, Cu trup sfărâmat în cioburi, de lacrimi și suspin, Pe lume ai venit și-ai devenit averea Strămoșilor, a mea și-a celor care vin... Referință Bibliografică: COPILUL MEU, O LECȚIE DE VIAȚĂ / Gabriela Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2107, Anul VI, 07 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
COPILUL MEU, O LECȚIE DE VIAȚĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350240_a_351569]
-
Trenul aleargă. Acum străzile-s ude. Ploaia ne bate cu bice de lacrimi. Inima bate zadarnic în stâncă. Tâmpla zvâcnește ca un șarpe decapitat ce nu vrea să moară. Nu pot striga, doar visez, aș trezi toți vecinii, chiar pe strămoși i-aș trezi, ce vor spune ,vai, ce noi generații crescură, lupi sunt ei, nu sunt oameni, apoi mă visez ca strămoș. Boris Marian Referință Bibliografică: Visam / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 374, Anul II, 09 ianuarie
VISAM de BORIS MEHR în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361803_a_363132]
-
șarpe decapitat ce nu vrea să moară. Nu pot striga, doar visez, aș trezi toți vecinii, chiar pe strămoși i-aș trezi, ce vor spune ,vai, ce noi generații crescură, lupi sunt ei, nu sunt oameni, apoi mă visez ca strămoș. Boris Marian Referință Bibliografică: Visam / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 374, Anul II, 09 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
VISAM de BORIS MEHR în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361803_a_363132]
-
părinți ascultă și tac? Strig că mi-e greu să respir și că zac, Când frații pe lume fără ei nu mai sânt. Cu un frate sau soră pari mai bogat, Un clocot de sânge e mai cald între frați; Strămoși, bunici și părinți par adunați Și trăiește în noi o zare de sat. Anotimp imaterial Credibilă s-a întors iarna cuminte Iară vom cădea de pe îngusta bârnă, Dezechilibrați pe pasul înainte, Viața noastră de un fir de păr atârnă. Vinovați
CONVULSII INTERIOARE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361931_a_363260]
-
Moldovă sfântă credincioasă De peste munți, de lângă Prut De mult voiesc să vin acasă M-am tot zbătut dar n-am putut. Dulceața ta de mamă sfântă Copiii tăi dreptcredincioși M-au tot chemat să vin pe stâncă Pe vatra sfinților strămoși. Departe dus peste hotare Între români ce nu-s ai tăi Te-am tot dorit cu plâns și jale Cu stropi de lacrimi tot mai grei. Sunt buni românii tăi oriunde Și gospodari cum n-ai văzut Dar tot mai
AŞTEAPTĂ-MĂ, MOLDOVA MEA, CĂ VIN! de ION UNTARU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361934_a_363263]
-
fac alegeri doar pentru culoare; Ne vrem cu toții a fi buni lideri Și facem rău oricât de mult doare. Dar nu este un capăt de drum! Cum nici sfârșitul omenirii! Suntem făcuți din pământ brun Și în pământ ne sunt strămoșii! Dar noi nu luptăm cum ei luptau Pentru țară, pentru noi toți! Acum vor toți ce nu mai au, Deși sunt mii și mii de porți! Lohmüller Beatrice 6 iunie 2014 http://creatieproprie.wordpress.com/ http://versurisipoezii.blogspot.ro/ Referință
CAPĂT DE DRUM de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361959_a_363288]
-
lor. Sărbătoarea durează trei zile, iar în sudul țării și o săptămână, timp în care are loc Târgul de moși, unde lumea se distrează și cumpără sau vinde obiecte și produse. La fel de puternice ca graiul și portul, sărbătorile comemorative ale străMOȘILOR , cu întreaga moștenire culturală pe care ne-o oferă folclorul și tradiția, asigură unicitatea unui popor antic viu, cu toate obiceiurile străvechi practicate și azi, nealterate de timp, încât putem spune: Tu strănepotul atâtor viteji ce dorm sub grui Te
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
care tocmai ne povestise în autocar despre martiriul creștinilor în Colosseum, a refuzat să traducă partea asta, dar norocul e că limba italiană e foarte apropiată de română. În schimb m-a șocat altă informație: în 106, după terminarea războiului, strămoșul nostru Traian a trimis la moarte în Colosseum 10.000 de strămoși daci, pe durata a numai două săptămâni. Probabil, pentru a asigura caracterul latin al limbii române. La Vatican, uimitoare este în primul rând densitatea de opere de artă
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
refuzat să traducă partea asta, dar norocul e că limba italiană e foarte apropiată de română. În schimb m-a șocat altă informație: în 106, după terminarea războiului, strămoșul nostru Traian a trimis la moarte în Colosseum 10.000 de strămoși daci, pe durata a numai două săptămâni. Probabil, pentru a asigura caracterul latin al limbii române. La Vatican, uimitoare este în primul rând densitatea de opere de artă pe metru pătrat. Despre multe din ele știam de acasă - operele lui
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
numește privatizare. Pentru aceste arende, ei primesc peșcheșul iar țara rămâne pe butuci. Tu taci; - Astăzi, urmele civilizației străbunilor voștri sunt șterse pentru ca fii tăi să nu mai știe niciodată cum au apărut ei pe acest pământ, cine le sunt strămoșii și care le sunt meritele: 1. Vechile situri arheologice sunt distruse, se construiesc șosele experimentale peste ele, Sarmisegetuza, Grădiștea, Munții Buzăului, sunt vândute sub pretextul impulsionării turismului, unor privați care habar nu au că în pământul pe care îl calcă
TU TACI, ARHIMANDRID JUSTIN PÂRVU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362088_a_363417]
-
un hipopotam; Când se taie din pădure Cei mai tineri ulmi și brazi Nu aduni, ci mai mult scazi Ce nu pot alții să-ți fure I-am iubit pe-aceia singuri Care știu să-și facă vad Și dintre strămoși, pe Glad Ce-a bătut țăruș în ringuri! Referință Bibliografică: Destinul ca un zid / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul II, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DESTINUL CA UN ZID de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362107_a_363436]
-
trebui să se întâlnească atât intelectualii cât și credincioșii în calitate de membrii ai Bisericii pentru a înțelege cât mai bine urmările și consecințele uniatismului pentru acest popor care astăzi, mai mult ca oricând, este chemat să-și asume destinul istoric al strămoșilor săi ... Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Recenzie - Părintele Arhim. Dr. Macarie Motogna... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 476, Anul II, 20 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
care s-a aplecat prea mult asupra tainelor ortodoxiei și a pornit în căutarea vocației: drumul inițierii. Acestora le spunem că întemeierea unei familii este calea normală, firească a vieții. De la facerea lumii, a fost o pereche, femeie și bărbat, strămoșii noștri Adam și Eva. Chiar Dumnezeu le-a dat porunca să crească și să se înmulțească. Așadar, familia este, în primul rând, la temelia societății omenești. Prin căsătorie, bărbatul și femeia devin creatori, înmulțind neamul omenesc. Este o chemare generală
FETIŢO, QUO VADIS? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362120_a_363449]