2,407 matches
-
măcar putem să spunem Ce ieri ne lega-n frânghie, Tu frate, hai să rupem Tăcerea pentru-a noastră glie! Strămoșii daci, lăsat-au moștenire Acest frumos pământ românesc, Hai să dăm lumii de știre Că-i al nostru, e strămoșesc! Nu barbari, cum ne ziceau românii, Suntem aici din veac, în veac, Multe milenii... au trecut anii... Deși jefuit, pămîntul nu-i sărac! De ce lăsăm tăcerea să învie Și să cădem iar în umilință? Aș vrea ca Țepeș să-renvie, Unire
ÎNDEMN de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377772_a_379101]
-
vrei, Timpul aleargă, trec și anii mei, Înaintez încet, spre Veșnicie . . . Doar DUMNEZEU, mai știe ce-o să fie!. Cei nesătui de bani, doresc Război, Cei necăjiți, muncesc cât doi, Vor cu puținul lor, copii să crească, În Pace și Credință strămoșească! . . . E-n miezul iernii și cu Maricica, Cu sufletu-nghețat de Dor și Of, Muncim ca robii toată ziulica, Răbdând jigniri și mofturi la un grof. Pustiu, sinistru și doar chipuri triste, Dărâmături ca după-un cataclism, Rar întâlnesc ființe optimiste
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
vrei,Timpul aleargă, trec și anii mei,Înaintez încet, spre Veșnicie . . .Doar DUMNEZEU, mai știe ce-o să fie!. . .Cei nesătui de bani, doresc Război,Cei necăjiți, muncesc cât doi,Vor cu puținul lor, copii să crească,În Pace și Credință strămoșească! . . .E-n miezul iernii și cu Maricica,Cu sufletu-nghețat de Dor și Of,Muncim ca robii toată ziulica,Răbdând jigniri și mofturi la un grof. . .Pustiu, sinistru și doar chipuri triste,Dărâmături ca după-un cataclism,Rar întâlnesc ființe optimiste
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
în timp ce la polul opus se află o mână de îmbogățiți, inclusiv cu iz regal. Fals. Un dezechilibru social greu de acceptat într-o țară europeană. Incoruptibilii actuali s-au născut greu. Însă nu pot cârcoti ca alții și accept vorba strămoșească „mai bine mai târziu decât niciodată”. Lupta e foarte grea. Sistemul Mafiot Român se află în toate și peste tot. În condițiile în care alți câini „de pază ai democrației” sunt extrem de vocali, având în dotare tehnologii de ultimă oră
TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377776_a_379105]
-
Revue des Deux Mondes într-un articol de Raphaël-George Lévy din l mai 1914: "În 1907, țăranul s-a răsculat dintr-o dată împotriva unei stări de lucruri pe care o înțelegea greșit și care părea contrarie întregii moșteniri de gîndire strămoșească". Problema arendei, distrugerea tradițiilor și prezența evreiască greu tolerată acționează împreună: în 1905, în județele din nordul Moldovei, mai mult de 50% din terenurile arendate în suprafețe de peste 50 ha aparțin arendașilor evrei. O notă din 16 decembrie 1906 adresată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un program: autonomia Basarabiei, întrebuințarea limbii române în școli și administrație, răscumpărarea proprietăților boierești cu ajutorul Băncii Rurale. Acest grup se opune unei aripi conservatoare puternice care înțelege să negocieze cu rușii reacționari, reclamînd totuși o apărare a limbii române, limbă strămoșească. Conservatorii ruși îi primesc favorabil pe conservatorii români și ziarul acestora, Moldovanul. Forța conservatismelor rusesc și românesc, unită cu manipulările electorale, explică insuccesul militanților naționali progresiști excluși de la reprezentarea în Dumele alese în februarie 1907, noiembrie 1907 și 1912. Alexis
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
am jigni sentimentul deplinei siguranțe a puternicilor noștri vecini, încît în toate împrejurările n-ar putea fi vorba decât de susceptibilități atinse. Daca voim a păstra ceea ce este al nostru, daca tonul nostru a fost adeseori urcat când apăram moșia strămoșească, lucrul e atât de natural pentru statele cele mai mici, ca și pentru oamenii cei mai mici, încît cei mari, în plenitudinea puterii și în sentimentul superiorității lor, ar fi putut trece lesne cu vederea neputincioasele amenințări ale unei nații
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
susținut de el să învingă" (Iustin Popfiu la centenarul nașterii lui, 1941, pp. 46-47). Însă el va recunoaște că ortografia fonetico-etimologică era "un amalgam al combinațiilor latinisto-pumnulene" dar că trebuie să vedem în stradiile culturale ardelene și "dragostea față de limba strămoșească" (Veche cultură românească în "Țara Bihariei", 1941, p. 76). 36 xxx Dr. Vasile Lucaciu. Luptător activ pentru unirea românilor, texte alese, ediție și note critice de dr. Ion Iacoș, dr. Valeriu Achim, Ed. Gutinul, Baia Mare, 2000, p. 29. 37 Text
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Iași, paregzamplu, are parte de cîte-o dizertație pe o temă dată. Dată de cine? Ehe, de starostele tritrandafiriu îmbarbișonat al unei foarte mici și cam fanate dar mereu disponibile echipe de subrete, care echipă, dincolo de aprofundarea unor momente-bornă din trecutul strămoșesc, la care transpiră pe termen lung (deodorant, nu?), își oferă ser(viciile) nurlii de cîte ori pică de la drum lung istoricul șef. Subretele, cu barbă, cu mustăți, glabre, ca-ntr-un mîlos-bahluian Fellini, humectate foarte de prezența bărbatului stînd rect
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ulița Mare (și pe cea mică) și ascult iar, cu indispusă mirare, cum difuzoarele (unor de tristă amintire stații de amplificare) sparg lumina dumnezeiască a dimineții cu vocile slujbelor. Atît de tari, atît de discreționar-orgolioase, atît de nepotrivite. În locul oficierii strămoșești în taină și în reculegere aceste melisme de muezini ieșiți în minarete. Îndrituite acolo, evident, dar cît de nedorite aici. Lumina din înalturi în mințile noastre! 24 decembrie Întotdeauna, copilăria noastră e cea mai... (a lui Creangă e, oricum, cea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
așteptat să simtă pămîntul Broadwayului sub tălpi, ca de-acolo să trimită încoace torpila constituțională. Și nu una oarecare. Ci, stupoare! parlament unicameral. Să sară peremiștii în aer de indignare, nu alta. (Ei, tobă de carte în materie de istorie strămoșească, marcată, ea, istoria strămoșească, firește, de tradiționalul bicameralism.) Nu și, culmea!, pesediștii. Care (de ce oare? de ce oare?) ar fi fost, ei, primii, care să se fi gîndit la radicala soluție. Ia uite! Dar asta-i altă chestiune. Că și prin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Broadwayului sub tălpi, ca de-acolo să trimită încoace torpila constituțională. Și nu una oarecare. Ci, stupoare! parlament unicameral. Să sară peremiștii în aer de indignare, nu alta. (Ei, tobă de carte în materie de istorie strămoșească, marcată, ea, istoria strămoșească, firește, de tradiționalul bicameralism.) Nu și, culmea!, pesediștii. Care (de ce oare? de ce oare?) ar fi fost, ei, primii, care să se fi gîndit la radicala soluție. Ia uite! Dar asta-i altă chestiune. Că și prin proaspătul lui gest, cel
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ridicat au spulberat vechiul regat, populînd cu poftă sangvină pușcăriile și instaurînd, tot cu pumnul, o înfloritoare și, iată, întîrziată republică sovietică. Ce-i puțin? Că atunci polul n-a mai însemnat doar o parte a populației trăitoare pe meleagul strămoșesc, ci toată populația polul frigului pe care antecesorii pesedismului de azi au știut să-l întrețină jumătate de secol, iată ceva ce scapă acelorași gînditori de-acum ai stîngii. E ceva însă mult mai parșiv decît memoria scurtă a omului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
general-maior Neagoe Marin De-a lungul întregii sale istorii poporul român și-a înconjurat cu dragoste și și-a urmat cu încredere conducătorii care s-au identificat cu interesele naționale, care s-au situat în fruntea luptelor pentru apărarea gliei strămoșești, pentru libertate, neatârnare și demnitate, pentru o viață mai bună și mai dreaptă. Această trăsătură politică și etică a poporului român cu adânci tradiții își găsește cea mai deplină și strălucită afirmare astăzi, când în fruntea partidului și statului nostru
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
legi"146. Atât dreptul, cât și morala sunt științe normative, ce au ca punct comun socializarea individului. 1.3.1. Identitatea dintre drept și morală În fazele primitive ale vieții sociale, normele care reglementau viața socială apăreau sub forma obiceiului strămoșesc, a tradiției. Regulile de comportament aveau un caracter mixt, morala, dreptul și religia formând un tot unitar. În antichitatea greacă, dreptul apare contopit cu morala. Gânditorii greci au redus categoriile juridice la cele morale, concepând justiția organizată pe principii de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să aprobe cererea Bisericii Ortodoxe Române, deși în aceeași zi în organul de presă arabă de la Ierusalim "Al-Kuds" apăruse o listă de palestinieni condamnați la moarte pentru înstrăinare prin vânzare trădătoare, pe bani primiți de la israelieni, a unor proprietăți funciare strămoșești. Justificarea aprobării ministrului și a supraaprobării prezidențiale: Biserica Ortodoxă Română aparține României "țară care mediază pentru pacea dintre palestinienii de pace și vecinii lor israelienii de pace!"conform cuvintelor ministrului palestinian de justiție. 15. Sussemnatul, l-am cunoscut pe președintele
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la Niculițel, jud. Tulcea, în SCIV, t. XXIV, 1973, nr. 1, p. 123-126; Petre Diaconu, Din nou despre martirii de la Niculițel, în vol. Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, p. 278-283; Sfinți români și apărători ai legii strămoșești, București, 1987, p. 133-207. 19. N. Zugravu, op. cit., p. 225-237. 20. Ibidem, p. 238-243. 21. Ibidem, p. 283-286. 22. Ibidem, p. 286-287. 23. Ibidem, p. 287-291. 24. Ibidem, p. 292-296. 25. Ibidem, p. 296-301. 26. Ibidem, p. 302-305. 27. Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Țării Românești, în Studii și comunicări (Muzeul Pitești), 1968, p. 105-121. Idem, Organizarea Bisericii Ortodoxe Române în secolele IX-XII, în S.T., 1968, nr. 3-4, p. 242-257. Sala M., Limba română, limbă romanică, București, 1997. Sfinți români și apărători ai legii strămoșești, București, 1987, p. 133-207. Sibiescu V., Episcopatul cuman de la Milcovia (1227/8-1241), în vol. Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, p. 284-320. Idem, Sf. Sava Gotul. La 1600 de ani de la mucenicia sa, în G.B., 1972, nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
București, 1980. Idem (coord.), Constituirea statelor feudale românești, București, Editura Academiei, 1980. Idem, "Descălecat" sau "întemeiere ? O veche preocupare a istoriografiei românești. Legendă și adevăr istoric, în Constituirea..., București, 1980. Idem, O falsă problemă istorică: discontinuitatea poporului român pe teritoriul strămoșesc, București, 1995. Șchiopul I., Contribuții la istoria Transilvaniei în secolele XII-XIII, Cluj, 1932. Șerbănescu N., Mitropolia Moldovei și Sucevei. Șase sute de ani de la prima mențiune documentară a existenței ei, în B.O.R., 1986, nr. 9-10, p. 109-127. Șotropa V.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Păsărel era mic, Chișinău, 1980; Pe urmele lui Orfeu, pref. Pavel Boțu, Chișinău, 1983; ed. 2, Chișinău, 1990; Alte povești de când Păsărel era mic, Chișinău, 1984; Zugravul anonim, Chișinău, 1985; Aripă sub cămașă, Chișinău, 1989; Moldova de peste Nistru - vechi pământ strămoșesc, Chișinău, 1990; Aripă sub cămașă, îngr. Andi Andrieș, pref. Const. Ciopraga, Iași, 1991; Domnia lui Ștefan cel Mare, Chișinău, 1991; Daciada, Chișinău, 1991; Nasc și la Moldova oameni, Chișinău, 1992; Mierla domesticită, Chișinău, 1992; Dreptul la eroare, Chișinău, 1993; Lacrima
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
spus, „vibrația unică” a specificului spiritului bucovinean în atmosfera de idealism „curat și izbăvitor” al întregii societăți românești. Obiectivele periodicului sunt în primul rând politice: denunțarea „dușmanilor țării și credințelor ei”, oprirea tendințelor de „anarhizare” și apărarea „comorilor de simțire strămoșești”. Într-un scurt apel publicat în primul număr, programul e definit ca „solidaritate a celor buni”. Discuțiile despre regionalism (Sandu Plavie și George Enescu, 3/1931) se poartă exclusiv din această perspectivă a unității morale și de neam. În numărul
CRAINICUL BUCOVINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286470_a_287799]
-
Intenția este de a oferi o „revistă de contribuție sufletească a tinerei generații”, chemată să apere valorile naționale și să reînvie timpurile eroice, prin dărâmarea „putregaiului și a parazitismului”, cuibărite în trupul rănit al țării. Actul de solidaritate cu aspirațiile strămoșești (neasimilabile altui popor) și accentele xenofobe („drepturile noastre exploatate peste tot de streinii de neam”) fixează idealul de renaștere și universalitate între marginile tradiționalismului gândirist, opus ideologiei modernismului și principiilor avangardei. Se pleacă de la ideea că occidentalizarea, ca imperativ al
CRAIUL MUNŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286475_a_287804]
-
iubiți țara. Cu așa ostași, nu mă tem de nici un dușman, care ar Îndrăzni să ne calce hotarele ! MIRCEA CEL BĂTRÂN ȘI BAIAZID Mircea cel Bătrân, domnul Țării Românești, a domnit Între anii 1386 și 1418. Dârz apărător al pământului strămoșesc, Mircea cel Bătrân, În fruntea poporului său, a rezistat celei mai mari Împărății din vremea aceea, Împărăția turcească. Ajunși spaima popoarelor, turcii se credeau de neînvins, iar sultanii lor, plini de Îngâmfare, se visau cuceritorii lumii. Numai că, la Dunăre
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
știe fiecare. În locul teoriei de " român și romîn" se erige teoria de "om și om" în materie electorală, care realizîndu-se va pune majoritatea în mâna imigrațiunii, încît noi înșine să ajungem poate să fim considerați ca străini în țara noastră strămoșească. Iată pe scurt tendințele viitoare ale partidului roșu. Patria un otel, poporul o amestecătură, biserica un teatru pentru politiciani, țara teren de esploatare pentru străini, viața noastră publică o ocazie pentru ilustrarea și ridicarea în sus a imigrațiunii din câteșipatru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ținuturi în cari nu fuseseră, dar dintr-un mic neam de ostași a devenit un mare neam de agricultori? Afacerea lor. S-au întins prin dreptul cel mai sfânt din toate, prin dreptul muncii. Cu munca și-a procurat pământul strămoșesc și, prin colțurile unde intraseră străini, cu munca-l va și ținea. Daca iobăgia a existat, ea a fost un contract de muncă și această muncă seculară au cucerit Ardealul. Ați condamnat părți întregi ale poporului nostru la iobăgie, repetând
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]