3,148 matches
-
care părea că se îneacă cu ceva pe care-l auzise brusc cine știe dincotro, cu câteva zile în urmă, după ce trecuse pe lângă cei câțiva lachei ce stăteau de vorbă așezați pe butoaie, pe povârnișul ud de ploaie. Hohotul acela străpunse în văzduhul străbătut de nori cenușii. Acum îl auzea răsunându-i în urechi. „Zeu al câmpurilor, bine ai venit! Așează-te În zori de zi bine ai venit! Ca să vii mai repede N-am schimbat pasul cântecului.” Râsul însoțitorilor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
resemnare și supunere în fața sorții specifică japonezilor. — Nimeni nu știe ce va fi mâine, am început eu să-i vorbesc. Cine știe, poate că ajunși la Roma, toate se vor schimba în bine, așa cum pe neașteptate o rază de soare străpunge perdeaua deasă a ploii. Eu nu-mi pierd speranța. Am să-mi păstrez speranța până la sfârșit. Căci necunoscute sunt căile Domnului. Am murmurat aceste vorbe aruncându-mi privirea în zare. Parcă nu pentru Hasekura, ci pentru sufletul meu deznădăjduit spusesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
colinei Torre Vecchia. Eterna capitală era învăluită în ceață, Tibrul cotea somnoros la vale; în depărtare se zărea colina Pincio îmbrăcată într-o pădure de un verde lin, case castanii se înghesuiau unele în altele și nenumărate turle de biserici străpungeau cerul. Velasco își opri calul și făcându-și datoria, le arătă Colosseumul și Forumul Roman, dar în ziua aceea japonezii nici măcar nu mai dădură din cap a încuviințare. Acela este Vaticanul unde locuiește Sfinția Sa, Papa. O cupolă albă și rotundă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
înnoptat la marginea orașului Mexico. Am trimis un mesager să ceară încuviințare ca să intrăm în Mexico. De la margine am putut vedea în depărtare turlele de biserici ridicându-se drept printre străzile orașului și crenelurile albe dimprejurul său. Printre turlele ce străpungeau văzduhul se aflau și cea a bisericii San Francisco unde primiseră botezul japonezii, precum și cea a mănăstirii care ne găzduise. Însă, am primit poruncă de la guvernator să ne îndreptăm drept spre golful Acapulco fără să mai trecem prin Mexico. Zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cameră, erau chiar și unii care mângâiau stâlpii de lemn și plângeau. Egumenul și slujbașii ascultau povestirea lui Nishi despre meleaguri străine cu chipuri neîncrezătoare. Le povesti despre clădiri din piatră cu trei sau patru etaje și despre biserici care străpungeau văzduhul, dar era greu să-i facă să înțeleagă. Le povesti despre câmpurile sălbatice din Nueva España unde mergeai și mergeai, dar nu vedeai decât agave și cactuși. În zadar. — Am descoperit că lumea... zâmbi Nishi parcă resemnat, e mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
iasă din vale, seniorul Ishida îi cerea anume să vină la Nunozawa însoțit de un supus. Și de data aceasta îl luă cu el tot pe Yozō și plecă la Nunozawa. Pe drum era frig și cu toate că un soare plăpând străpungea din când în când cerul plumburiu, zăpada spulberată de vânt de prin crânguri le șfichiuia neîncetat fețele. În timp ce-și mâna calul de-a lungul râului acoperit de o pătură groasă de gheață, samuraiul se gândea de câte ori străbătuse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
coarnele tari, desprinzând din ele așchii și țăndări ca și cum ar fi tras În țiglele de pe un acoperiș, iar doamna Macomber, din mașină, trăsese În bivol cu Mannlicher-ul de 6,5 când i se păruse că animalul e gata să-l străpungă cu coarnele pe Macomber, și așa Își nimerise bărbatul cu vreo două degete mai sus de baza craniului, În lateral. Francis Macomber zăcea acum cu fața-n jos, la mai puțin de doi pași de locul În care bivolul căzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
continuă: — Hai să-ncercăm, nu vrei? Cum să-ncercăm? — Uite ce e, zise Enrique, tu te gândești la taur, dar nu te gândești și la coarnele lui. Taurul e atât de puternic Încât coarnele lui taie ca un cuțit, te străpung ca o baionetă și te doboară ca o măciucă. Uite cum o să facem, zise Enrique, scoțând din sertar două cuțite cu care se tăia carnea. O să leg astea de picioarele unui scaun. După aia o să fiu eu taurul și o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
-și apropie picioarele. Acum stătea cu ele depărtate, nonșalant. Manuel se apropia de el privindu-i picioarele. Era-n regulă ce vedea. Poate să se ocupe de treaba asta. Tre’ să-l facă să-și lase capul ca să-l poată străpunge dincolo de coarne și să-l ucidă. Nu se gândea la spadă, nu la cum o să-l ucidă. Își gândea În primul rând pașii. Dar imaginile veneau peste el. Înaintând, atent la picioarele taurului, Îi atraseră atenția, Într-o succesiune, ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
animalele. Unii mureau repede, din cauza vreunei răni mici despre care n-ai fi crezut că ar putea ucide un iepure. Mureau În urma acelor răni mici așa cum și iepurii mor uneori din cauza a trei sau patru alice care abia par să străpungă pielea. Alții mureau ca pisicile - cu craniul sfărâmat și cu fierul În creier, o mai duceau așa vreo două zile, ca pisicile care se târăsc În lada de cărbuni cu un glonț În creier și nu mor până nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Ceilalți lupi se pregăteau să sară... Deodată Șuier s-a repezit între lupi începând o luptă aprigă cu ei, scurmând și spulberând zăpada. Dar lupii erau numeroși și au prins să-l sfâșie cu colții. Decebal urcat în fag îi străpungea cu săgețile și haita s-a retras în pădure urlând a pagubă. Scorilo, tatăl lui Decebal, s-a minunat de curajul fiului sau. Tată, Șuier m-a salvat!... Atunci toți l-au văzut pe Șuier zăcând între cei patru lupi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Înăbuș-o, Îmi spuneam, Înăbușă-ți dorința. Într-un final tata a rupt tăcerea spunându-i Mamei Scumpe: „Sigur că vii cu noi“, dar ea s-a bătut atunci cu pumnii-n piept strigând: „S-a terminat! Prefer să mă străpungă comuniștii cu baionetele decât să merg cu copilul acela nerecunoscător!“. Și cu asta a ieșit clătinându-se din cameră. Când ne-am urcat În barca ce ne ducea la Haiphong, m-am gândit cu groază la ce făcusem. Stăteam pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
alunecoase ale creierului unde se nasc visele. Harry o simți pe Marlena cățărându-se pe trunchiul lui și ghemuindu-se strâns lipită de el, simțindu-i sânii. Iar apoi ea Își Înfipse unghiile ca să se țină, și apăsă până Îi străpunseră inima. Dar putea să suporte durerea. Durerea era necesară. Așa era În dragoste. Ultimele mele vești despre călătorii noștri cutezători, dar Înfometați, vi-i prezentau luptându-se cu plantele agățătoare și desișul junglei În drum spre Locul Fără Nume unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
izbândă. Ne trimiți armata Ta, femei și bărbați puternici! Numără-i! Ne trimiți hrană, cea mai bună hrană pentru a ne Întări trupurile, hrană ca să-i putem Înfrunta pe dușmanii Tăi și să luptăm cu trupuri care nu pot fi străpunse de gloanțe sau cuțite sau săgeți. Fă-ne invizibili. Adu-ne izbânda Împotriva armatei SLORC. Ne rugăm și pentru Nați, ține-i liniștiți, Doamne. Ne rugăm pentru frații și surorile noastre care au avut o moarte verde după ce au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
la fel, chiar și cu Loot și Bootie. Dar din momentul În care Cel Reincarnat Își dă seama cine este, Își recapătă treptat simțurile și puterile și-și Îndeplinește promisiunea. Îi va face invizibili, cu trupuri care nu pot fi străpunse de gloanțe. Își vor recâștiga pământurile. Vor trăi În pace și nimeni nu va mai Încerca să le facă rău vreodată pentru că, dacă ar face-o, Fratele Alb Mai Mic ar trimite asupra lor toți Nații. Pată Neagră și tovarășii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
frecare, aurul se contopea cu trupul lui Buddha. Alții Își lipeau aurul de mâna lui Buddha, astfel că, de-a lungul anilor de gesturi de devoțiune zilnice, aceasta căpătase proporții monstruoase, iar unghiile Îngrijite acoperite sistematic cu aur păreau să străpungă tavanul. Doritorii de răsplată Își cumpăraseră foițele de aur de la oameni săraci care timp de douăsprezece ore pe zi nu făceau altceva decât să bată aur cu un ciocan. Și-l băteau până se transforma În foițe subțiri ca pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Încă viu. Privea râul În toată Întinderea lui. Și apoi s-au auzit niște strigăte și a fost surprins că moartea l-a luat atât de repede. Săgețile pornite din arbalete s-au abătut asupra lui, cuțitele ascuțite l-au străpuns cu o ușurință surprinzătoare, de parcă nu ar fi fost făcut din oase și mușchi. Apoi a zăcut În propria mizerie, cu chipul aproape de suprafața apei, fără să-și simtă trupul, dar cu gândurile curgând ca un fluviu. Urma să moară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
lor asupra lor." 17. "Spune-le lucrul acesta: "Îmi varsă lacrimi ochii zi și noapte și nu se opresc, căci fecioara, fiica poporului meu este greu lovită cu o rană foarte usturătoare. 18. Dacă ies la cîmp, dau peste oameni străpunși de sabie. Dacă intru în cetate, dau peste niște ființe sleite de foame; chiar și proorocul și preotul cutreieră țara, fără să știe unde merg." 19. "Ai lepădat Tu de tot pe Iuda și a urît sufletul Tău atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
în ziua nenorocirii. 3. "Să se întindă arcul împotriva celui ce își întinde arcul, împotriva celui ce se mîndrește în platoșa lui!" "Nu cruțați pe tinerii lui! Nimiciți cu desăvîrșire toată oștirea lui! 4. Să cadă uciși în țara Haldeilor străpunși de lovituri pe ulițele Babilonului! 5. Căci Israelul și Iuda nu sunt părăsiți de Dumnezeul lor, de Domnul oștirilor, și țara Haldeilor este plină de nelegiuiri împotriva Sfîntului lui Israel. 6. Fugiți din Babilon, și fiecare să-și scape viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
Satyam, numărul 7, din satul Kamikuishiki de lângă muntele Fuji la trei dimineața. Împreună cu ceilalți patru criminali au făcut o simulare a atacului. Au folosit pungi cam de aceeași mărime cu cele de la atac, doar că erau umplute cu apă. Au străpuns punga cu vârful ascuțit al unei umbrele. Repetiția a fost supravegheată de Murai Hideo, unul dintre capii sectei. Se pare că ceilalți patru adepți se distrau făcând lucrul ăsta, însă Hayashi privea totul cu rezervă. Nici măcar nu a înțepat punga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
traseul opus. În jur de 9:27, la stația Kokkai-gijidōmae, în sfârșit, garnitura a fost oprită. Aici metroul a fost evacuat și scos de pe traseu. Trenul a continuat să circule cam o oră și patruzeci de minute după ce Yokoyama a străpuns pachetele cu gaz sarin. Vă puteți imagina ce confuzie s-a produs la sediul central al Regiei Autonome a Metroului. Deși în metroul B801 se găsea un obiect suspect, care ar fi putut provoca multe victime, nimănui nu i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
să nu vă avântați prea departe, să nu deschideți ușa ferecată din adâncul-adâncului. În spatele ei se află povestea întunericului de nepătruns al Întunegrilor. Pornind de la propriul text (din punctul de vedere al povestirii mele), cei cinci „executanți“ Aum, care au străpuns pungile cu sarin cu vârful umbrelelor ascuțite, sunt niște „Întunegri“ evadați din subteranul întunecat al Tokio-ului. Îmi închipui scena respectivă și mă scutur. Frică. Dezgust. Probabil că e o prostie ce spun acum. Aș vrea să urlu în gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Domnului oștirilor, în ziua mîniei Lui aprinse. 14. Atunci, ca o căprioară speriată, ca o turmă fără păstor, fiecare se va întoarce la poporul său, fiecare va fugi în țara lui. 15. Toți cei ce vor fi prinși, vor fi străpunși, și toți cei ce vor fi apucați, vor cădea uciși de sabie. 16. Copiii lor vor fi zdrobiți sub ochii lor, casele le vor fi jefuite, și nevestele lor vor fi necinstite. 17. Iată, ațîț împotriva lor pe Mezi, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
sunt vorbe în vînt: pentru război trebuie chibzuință și putere. În cine ți-ai pus dar încrederea, de te-ai răsculat împotriva mea? 6. Iată, ai pus-o în Egipt, ai luat ca sprijin această trestie ruptă, care înțeapă și străpunge mîna oricui se sprijinește pe ea! Așa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toți cei ce se încred în el. 7. Dar poate că îmi vei spune: Ne încredem în Domnul, Dumnezeul nostru!" Dar nu este El acela ale cărui înălțimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
se va întinde din veac în veac." 9. Trezește-te, trezește-te și îmbracă-te cu putere, braț al Domnului! Trezește-te, ca în zilele de odinioară, și în veacurile din vechime! Oare n-ai doborît Tu Egiptul, și ai străpuns balaurul? 10. Nu ești Tu acela, care ai uscat marea, apele adîncului cel mare, și ai croit în adîncimile mării, un drum pentru trecerea celor răscumpărați? 11. Astfel, cei răscumpărați de Domnul se vor întoarce, vor veni în Sion cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]