1,841 matches
-
ale căror ferestre oglindeau razele, magazine cu firme pictate în culori vesele. Oamenii erau îmbrăcați parcă toți la fel, se potriveau unii cu alții. Doamne cu pălării acoperite de eșarfe legate bine sub bărbie, cu talie nefiresc de subțire și straie grele, până-n pământ, bărbați cu pălării tari și baston, doi ofițeri în haine cu fireturi salutând pe cineva dintr-o trăsură, o vânzoleală și o rumoare veselă, cu tropote de cai înăbușite de zăpadă, țipete de vizitiu, zurgălăi. Zăpada de pe
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
la tine, Mult mă mir ce-oiu fi gândit, Ce-am făcut, de n-am murit! 32 {EminescuOpVI 33} {EminescuOpVI 34} {EminescuOpVI 35} 360În văsduhul plin de-a nopții moale luminoasă ploae El văzu o fată mândră, îmbrăcată-n lunge straie De argint, ce sta ca umezi pe-a ei trup care tresare, Ca o creangă mlădioasă sub a vântului suflare. Naltă e, subțire este, ochii mari adânci ridică, 365Părul ei de aur moale până la călcîie-i pică Și cu poalele ei
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
verde mintă creață, Duminică dimineață La Darabani în ceea parte, Ne plâng mamele de moarte. - Plînge-mă, mamă, cu dor, Că ți-am fost de ajutor De scos boii din ocol Și i-am mânat la ogor. Ogorul L-am brăzdat, Straie negre - am îmbrăcat, Nici negre, nici mohorâte, După cum îmi sunt urâte. Frunzuliță de - alămîe, La Ieși la mitropolie Este - un piseraș de scrie. Toată ziua scrie cărți, Noaptea le pune peceți, Le trimite-n toate părți. Bată-l focul pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și-mi deschide temnița, Vinde-ți, mamă, papucii Și-mi deschide butucii, Ca să ies la codru des Și din el să nu mai ies, Numai sara la potici Să culc mândre și voinici, Să-mi fac bani de cheltuială Și straie de primeneală. 232 {EminescuOpVI 233} L. SOCIALE 217 Frunză verde de piperiu, Noi am fost cinstiți boieri, Ne-a bătut un bărbieriu, Cu cureaua briciului Tot de-a lungul trupului, Ni-a dat una, ne-a dat doua Ni-a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
frați: Haidem și noi să căutăm fetele-mpăratului. Da Călin a zis: Hai și eu cu voi. Ș-acei doi o zis: hai. Și-mpăratul a zis că care s-a porni după fete li dă bani de cheltuială și straie de primineală. Acu ei au făcut un arc ș-o zis că unde l-a svîrli, până unde-a ajunge, acolo să poposească. O aruncat cel mare ș-o mers v-o două zile ș-a ajuns. O aruncat și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
toți doftorii, n-a mai avut ce-i face - a murit săracul. Iaca se-mplinește săptămâna. El iar șterge cheea, vin ceia. - Mâne dimineață, o trăsură de aur și cai cari or mânca jăratic ș-or bea pară și mie straiele cele mai frumoase din lume să mi le aduci. Se pune el, ca boerii-n trăsură a doua zi și se pornește cătră-mpăratul. - Cum i voinice? Zice-mpăratul. - Am venit să-mi dai fata. El se face că nu știe că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
satul cela o babă sfântă... Pe atunci era lume bună, era sfinți... Când te durea capul, când aveai v-o boală, numa dacă punea mîna-ți trecea. S-a dus vrăjitorul, ș-o omorât baba și s-o îmbrăcat el în straiele ei. S-o-mbolnăvit femeea lui, Fata - mpăratului, decât ce boală, să dea D-zeu să am și eu cât oi trăi, decât numa când zicea o leacă valeu, el se prăpădea. - Ia să chemi pe baba cea sfântă. Vine - acela era
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
s-o mâniat ș-o gătit oștire, să se ducă cu răsboi asupra lui. Împăratul era frunte, știi, mai mare. Ș-a venit pân la ușa lui ș-o strigat să iasă afară. Da el ave bani, da tot cu straie de-a noastre, nu cu straie leșești. El pune cârja sub suman și ese afară. Acu-mpăratul cu atâtea mii de oameni i-a fost rușine singur lui să se ducă el numa cu unul să se lupte. A zis
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
oștire, să se ducă cu răsboi asupra lui. Împăratul era frunte, știi, mai mare. Ș-a venit pân la ușa lui ș-o strigat să iasă afară. Da el ave bani, da tot cu straie de-a noastre, nu cu straie leșești. El pune cârja sub suman și ese afară. Acu-mpăratul cu atâtea mii de oameni i-a fost rușine singur lui să se ducă el numa cu unul să se lupte. A zis: - Omule, arată-ți tu întîi puterea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
toate cuvintele și țintele, toate aparențele și esențele, că nu s-ar mai înțelege mare scofală de-atîta pisălogeală... dar dacă ești cum ești, de ce să nu fii și ca-n povești? Foaie verde fir de pai, dacă te preschimbi în strai ai alt trai și hai nu-i bai... foaie de cer înstelat este chiar adevărat... iată un soare-nsetat e deja verificat... semnat identificat... preschimbat eliberat... Foaie verde leuștean, ies ca murgul pe tăpșan și alerg cu mult elan, îmi
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
Securea blândă Capitolul unu. În Parcul Petrovski Era bine înspre dimineață când întunericul începu să se risipească. Zoia Nicolaevna Petrova trecea prin Parcul Petrovski cu o hotărâre de negândit, îmbrobodită în straie închise la culoare asemeni unui scarabeu gras. Cărările, care pe timp de vară sunt pline cu oameni ieșiți la plimbare, erau acum ascunse sub zăpadă. Ei însă nu îi erau de nici un folos, fiindcă Zoia Nicolaevna își croia propria cărare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
o familiaritate aluzivă. A mai fost odată pe aici, cu mult timp în urmă. De fapt, ultima sa vizită la magazinul de pălării nemțești de pe Strada Morskaia a avut loc imediat după sosirea sa în St Petersburg. În acelel zile, straiele sale erau la fel de scumpe precum pălăriile din vitrină. Atunci, i se păruse cel mai firesc lucru din lume să-și țină capul drept în timp ce asistentul pălărierului îi măsura circumferința capului. Apoi inpsectă colecția magazinului ca și cum deja îi aparținea lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
poștașul Îți aduce și răvașul. De atâta săpătură S-a împuținat la gură. Se înalță și se-ndoaie Ca un arc multicolor Ce apare după ploaie Să bea apă de izvor. Îl găsești pe tot pământul, Iarna nu-și dezbracă straiul; Printre crengi când bate vântul Cântă ca Zamfir cu naiul. Mi-am făcut din el o grindă Și-un butoi pentru Fetească, Dar am strâns și-un sac cu ghindă, Alți copaci în loc să crească. E vânjos mai abitir Decât teiul
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
unul, dar de noapte. Luceafărul de noapte Dar se poate auzi Că e altul, dar de zi. Plouă razele de soare; Oameni mari și mititei Pun belșugului temei. După ce ne umple traiul Cu licori și cu bucate, Furioasă-și rupe straiul Și plânge pe săturate. După ce ne umple carul Și cămara și hambarul, Cerne nourii prin sită, Ca mireasa părăsită. Îmbrăcată în mireasă, Poposește și la noi; Plouă stele de mătasă Și e rece ca un sloi. Are sticlă între pleoape
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
USCATE DE VIE II - Psalmistul Când treci fără sandale pe sub tei, porumbii adormiți pe streșini ciuruite se trezesc, crezând ca pașii tăi, mărunți, sunt semințe azvârlite de-o mână bună pentru ei. MOARTEA LUI PAN I - Pan către nimfă Cu strai de broască-n păr răsai din papură, o undă vrea să te cuprindă și nisipuri prind să fiarbă. Ca dintr-o nevăzută amforă rotundă îți verși mlădie trupul gol în iarbă. Și vâna de la tâmple îmi zvâcnește cu gușa unei
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
lui de somn, în tot cazul, să nu fie conștient de ce se întâmplă după aceea. Trecuse un ceas bun de când stăteau în întuneric, el și Stroe, când s-a deschis ușa și Ioniță Eliberatoru s-a strecurat înăuntru, îmbrăcat cu straie preoțești. Era zâmbitor și cu obrazul stâng ridicat artistic, în poza specifică a Ioniților. L-a dezlegat pe Stroe Leurdeanu, l-a-nvelit într-o rasă, apoi a scos briciul și i-a dat barba jos într-o clipită. Când au ieșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
povestea noastră transpusă într-un basm. Sunt sigur că îi va plăcea! Beteringhe Georgiana-Elena, clasa a V-a Colegiul de Științe „ Grigore Antipa” Brașov profesor coordonator Obreja Rodica-Ioana Prietenie E sfârșitul lui noiembrie. Iarna e aproape. Copacii și-au schimbat straiele arămii și sunt aproape fără culoare. Doar câteva frunze s-au încăpățânat să rămână în copaci. O frunzuliță pătată cu galben era tristă la gândul că se va despărți de creanga ei. Draga mea prietenă, mi-e atât de greu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
gaura de rigoare în locul stemei socialiste. Se întorcea spre prânz, de data aceasta transformat în Jupân Goilă, pălărierul care avea atelierul pe Biruinței cinsprezece, peste drum de rămășițele fostei sinagogi. Mai ieșea încă o dată pe înseat, de data aceasta în straie femeiești, de bonă sau precupeață, cam grăsană și cu sprâncene groase, răvășite. Târa un cărucior de piață, din care se vedeau câteva crătiți, un lighean roșu de plastic și o pătură albastră, soldățească. Parcurgea atunci, în înserat, Strada Mare (încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ne referim.“ Respectiv, protopopul Varsanufie apela la sentimentele mele de credință și atașament față de cele sfinte. „Omul când moare începe viața cea veșnică,“ a mai precizat Varsanufie. Oftă iarăși, aruncând o ochiadă spre ecranul unde Scheihainimé se hârjonea acum, în straie de revoluționar de-al lui Mao, cu un fel de dragon verzuliu. Rafilă surâse: - Respectiv, adică preoțimea vroia să combatem ateismul și pe calea asta. Am înțeles că era subtilitate mare, combăteau și popii ideologia comunistă, cum puteau și ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
zâmbind. ”- Asa, Fata... asa să mănânci si cu doamna infirmieră, încet-încet si va fi bine!” zise el privind îngrijorat către infirmieră. La difuzor, slujba Sfintei Liturghii de la Biserică, a luat sfârsit. Peste câteva clipe, în cameră, apăru Sora Elisabetta. În straie scumpe, de duminică, venea direct de la biserică. Parcă afost o plutire, nici nu i-a auzit pasii. Pentru o clipă avu revelația unei apariții aievea... cu zâmbetul ei bun, blând si cald în chip de icoană. Iorgu a fost surprins
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
-n el stofă de bun administrator. Și, până una-alta, a ajuns să se ocupe de un soi de aprovizionare administrație, Împreună cu specialiști În materie, din mănăstire. Măicuța s-a Încadrat, ca de când lumea, În colectivul de confecționat covoare și straie călugărești, din cadrul mănăstirii. Munceau, și unul și altul, cu sârg, cu conștiință și credință În cei care-i conduceau și-n cel de sus. Viața, pentru că, probabil, așa a fost să fie, i-a scos În calea fericirii, cărările lor
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
să fie adusă și așezată dinaintea celor, care, mai că-și Înghițeau limba, de poftă și de nerăbdare, imediat ce maestrul de ceremonii a dat semnalul, din prepeleacul În care sta, cu mândrie și la Înalt rang, elita cântăreților, În niște straie populare de-ți luau piuitul, și dotați cu niște instrumente lustruite, de parcă În acea clipă fuseseră luate de pe banda de fabricație. Mesenii se așezaseră, intercalați, absolvenți cu invitați, cadre didactice cu rude, amici, cunoscuți și necunoscuți. O regulă, doar, se
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
culte orgiastice, în care elementul sexual se dezlănțuie până-ntr-atât că ajunge să nege orice limită. Pentru vizionarul din Patmos, așa-numiții parthenoi, feciorelnicii, sunt cei care nu s-au amestecat cu idolatria. Idolatria, de obicei, se etalează în straie carnavalești și întotdeauna se identifică cu un exces de vitalitate desfrânată: sărbători, banchete, orgii. Așa-numiții parthenoi sunt persoane care nu urmează acest model de viață excitată și excitantă, ci se lipsesc de un astfel de trai pentru a conduce
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
n-am furat de la nimeni, și ce am este cu cinste. Să-să-să muncești, să strângi. A-a-a-asta-i toată filozofia. Casa noastră, eram mic când a făcut-o tata. A lucrat-o tot cu meșteri italieni și a împărțit un morman de straie, când a ajuns la căpriori. Hei, hei, și asta-i casă trainică, bătrânească, cu var bun și cărămidă uscată, asta nu mai are moarte, nu ca scoicile astea de-acum, pe care le numiți case. De ce-am cumpărat eu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
poruncă. - Spirite răzvrătit! Necurat. Și clocotind de putere și ură! Primește, ca ofrandă, luarea în batjocură a Numelui Preasfânt... Și gazda trânti, fierbinte, o belitură de înjurătură, despre care cu greu ai fi crezut că o cucoană, nedespuiată de ultimul strai de civilizație, s-ar fi încumetat s-o rostească în public. Madam Nicolici trase aer în plămînși o rosti. Aceeași doamnă reinvocă expedierea acasă a scumpului ei Alcibiade Adrian Nicolici. La timpul potrivit, Sinistratul mișcă o dată, iute și imprecis, din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]