1,448 matches
-
unui fenomen care, în esență, reclamă dobândirea metacompetenței de a „învăța cum să înveți”, cum să accesezi și să vehiculezi cunoștințele ce se înmulțesc exponențial. Cunoștințele nu mai sunt apanajul „capitalului cultural”, așa cum îl definea Bourdieu, ce determina structurile și stratificările sociale, ci țin de „capitalul cenușiu”, care generează noi economii, virtuale. În societatea informațională, în care noi medii de comunicare și informare câștigă tot mai mult teren (internetul), natura „educației” și a „învățării” se schimbă dramatic, în sensul că vorbim
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
unui fenomen care, în esență, reclamă dobândirea metacompetenței de a „învăța cum să înveți”, cum să accesezi și să vehiculezi cunoștințele ce se înmulțesc exponențial. Cunoștințele nu mai sunt apanajul „capitalului cultural”, așa cum îl definea Bourdieu, ce determina structurile și stratificările sociale, ci țin de „capitalul cenușiu”, care generează noi economii, virtuale. În societatea informațională, în care noi medii de comunicare și informare câștigă tot mai mult teren (internetul), natura „educației” și a „învățării” se schimbă dramatic, în sensul că vorbim
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
etichete prescriptive pe lumi mișcătoare. Instituie, de fiecare dată, un regim de "receptare subcutanată" care te provoacă să cauți în tăceri incerte, în sub-gesturi, în după-cuvinte. Nu amorțește privirea. Nu erodează ochiul obișnuit să se-nchidă înainte de-a detecta stratificările realității. Ascultă generos și împărtășește ce știe și ce n-a descoperit încă. Mi-aduc aminte c-am vorbit săptămâni întregi despre revolta revelatoare a lui Lopahin. Un Lopahin politic, transformator de ordine socială. De fiecare dată când discuția se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în toate categoriile de norme sociale 7 care ordonează comportamentul în cele mai diferite sfere ale vieții sociale. Modificări profunde în sistemul valorilor se produc în perioadele de adânci prefaceri sociale, când se schimbă nu numai conținuturile valorice, ci și stratificarea valorilor în sistemul lor de ansamblu. În funcție de schimbările de ordin calitativ produse în aria intereselor sociale, a trebuințelor și aspirațiilor umane, apar noi opțiuni valorice, ce conferă noi sensuri vieții, se afirmă, totodată, semnificații noi ale raporturilor sociale și structurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
latura epistemologică, subiectivă a cunoașterii, cât și pe cea ontologică, intranzitivă (vezi și Archer, 2002). Printre avantajele pe care Sharp vezi Archer et al. (1999:12) consideră că le oferă realismul critic (social) cercetării empirice se numără: ideea de triplă stratificare a ontologiei (nivelul empiric al experiențelor; nivelul evenimentelor; nivelul realității, al structurilor), ideea că actorii și structurile se află în relații de putere cauzale și că sarcina științelor sociale este tocmai explorarea lor (explicația trebuie să aibă în vedere atât
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sau grup ele au o solidă consistență internă și se prezintă de fapt ca dimensiuni. 16 Vezi ca modele paralele Blaga (orizonturi inconștiente, personanță, stil) sau Bădescu (planul darurilor, trăirile și planul intereselor lumești) în capitolul 4 -, dar și tripla stratificare a ontologiei în realismul critic (Bhaskar, 1997:4-17). La cel din urmă e vorba de distincția între: a) empiric (nivelul experiențelor); b) actual (nivelul evenimentelor); și c) real (nivelul structurilor) (Bhaskar, 1998, și Archer et al. 1999:12). 17 La
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
economică, socială și culturală a "cetății de scaun". Practic, conceperea rețelei de centre locuite din teritoriile românești părea să răspundă în oglindă sistemului puterii: un autocrat, căruia i se subordonează în egală măsură și lumea laică, și cea clericală − o stratificare minimală a spațiilor de civilizație, cu o Curte constituită după un model medieval comun (foarte departe de Constantinopolul real, poate doar unul imaginat, mult simplificat) și o rețea de târguri și de sate, lăsate să fie o provincie destul de liberă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
chiar dacă gestionate de instituții diferite (puterea laică - puterea clericală), cu ideologii în principiu necoincidente și cu teleologii bine delimitate. Spre diferență de imaginarul occidental, în imaginarul local (românesc) nu au loc rupturi decisive de nivel care să ducă la noi stratificări ale reprezentărilor și nici la individualizări tematice disjuncte; nu în spațiul culturii scrise și cu atât mai puțin în cea orală. Diverși factori au contribuit la sedimentarea relației dintre eul istoric și eul mitic, precum schimbul permanent de informație între
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
câmpului I și a ramurilor altoi, marcarea speciilor și rândurilor pe parcele și înscrierea acestora în registrul pepinierei. În timpul scoaterii (recoltării) materialului din câmpul ÎI, se verifică aspectele legate de etichetare, calitatea și sănătatea sistemului radicular și a depozitarii pomilor (stratificare); odată cu ultima inspecție se eliberează și documentele corespunzătoare categoriei în care a fost încadrat materialul. Materialul care nu se recoltează sau nu se pregătește pentru comercializare va fi certificat provizoriu, cu act de inspecție în câmp, iar în anul următor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176578_a_177907]
-
membri pe o gospodărie, statutul ocupațional al capului gospodăriei etc. Numărul de locuințe permanente din Eșantionul Master EMZOT este de 1484935. Din această bază de sondaj se extrage eșantionul de locuințe care se utilizează pentru Anchetă cererii turistice a rezidenților, stratificarea bazei de sondaj făcându-se pe baza următoarelor variabile de stratificare a locuințelor: urban/rural, județe. În cadrul unei locuințe sunt cercetate toate gospodăriile. 3. ORGANIZAREA ANCHETEI 3.1. PERIOADĂ DE REFERINȚĂ ȘI DE ÎNREGISTRARE Perioadă de referință pentru care se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181590_a_182919]
-
de locuințe permanente din Eșantionul Master EMZOT este de 1484935. Din această bază de sondaj se extrage eșantionul de locuințe care se utilizează pentru Anchetă cererii turistice a rezidenților, stratificarea bazei de sondaj făcându-se pe baza următoarelor variabile de stratificare a locuințelor: urban/rural, județe. În cadrul unei locuințe sunt cercetate toate gospodăriile. 3. ORGANIZAREA ANCHETEI 3.1. PERIOADĂ DE REFERINȚĂ ȘI DE ÎNREGISTRARE Perioadă de referință pentru care se înregistrează datele statistice este trimestrul. Perioadă de înregistrare este în luna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181590_a_182919]
-
subsistemul de transmisie a căldurii) - Anexă A 1 Generalități Necesarul de căldură pentru transmisia căldurii realizată de consumator (corpurile de încălzire) include pierderile suplimentare de căldură cauzate de următorii factori: - distribuția neuniforma a temperaturii interioare în fiecare zonă termică (exemple: stratificarea termică a aerului, corpuri de încălzire montate de-a lungul pereților/ferestrelor); - dispozitive de încălzire înglobate în elementele de construcție exterioare; - strategia de reglare (locală, centralizată etc.). Influență acestor factori asupra necesarului de căldură depinde de: - tipul corpului de încălzire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
fără precedent. Specificitatea acestei etape rezidă, de la autor la autor, fie în natura comunicațiilor facilitate tehnologic, fie în ocurența în premieră a fenomenului de occidentalizare. Un alt model explicativ transformaționalist este cel al cercurilor concentrice (de la interior spre exterior, corespunzător stratificărilor societale elite, segmente medii și segmente marginalizate), în care gradul angrenării în dinamica globalizării descrește de la centru spre periferie. În sfârșit, și în mod firesc, dezbaterea pe marginea globalizării rămâne deschisă mai ales în aprecierile normative ale fenomenului, care diferă
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
treia parte este o antologie de versete de psalm, adăugate ulterior, în stilul unei concluzii. Faptul că orice parte are și o intonație muzicală diferită este un indiciu ulterior care confirmă că acest imn este o compilație cu mai multe stratificări, realizată în diferite perioade de timp. Liturgia prevede folosirea lui drept cântec final al oficiului nocturn duminical din secolul al VI-lea. Genul de imn a cunoscut în Occident în secolele următoare o mare înflorire, atingând o maturitate literară și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
necesară în formă de lege. Ea afirmă că ori de câte ori va exista un anumit fenomen cauză, va apărea în mod necesar (dacă alți factori perturbatori sunt excluși) și fenomenul efect. Mai întâi câteva exemple de enunțuri cauzale în sociologie. Legea productivitate/stratificare socială. Stratificarea socială este determinată de nivelul productivității muncii: la un nivel scăzut de productivitate, care asigură simpla supraviețuire, societatea va fi nestratificată (egalitară); o productivitate a muncii superioară nivelului simplei supraviețuiri, dar nu mai mică decât cea necesară satisfacerii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
formă de lege. Ea afirmă că ori de câte ori va exista un anumit fenomen cauză, va apărea în mod necesar (dacă alți factori perturbatori sunt excluși) și fenomenul efect. Mai întâi câteva exemple de enunțuri cauzale în sociologie. Legea productivitate/stratificare socială. Stratificarea socială este determinată de nivelul productivității muncii: la un nivel scăzut de productivitate, care asigură simpla supraviețuire, societatea va fi nestratificată (egalitară); o productivitate a muncii superioară nivelului simplei supraviețuiri, dar nu mai mică decât cea necesară satisfacerii integrale a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Empiric, enunțul cauzal ia forma unui enunț de covariație: variația lui C este însoțită de variația lui E. Covariația poate fi discretă: diferitele stări distincte ale lui C sunt însoțite de stări distincte ale lui E. Este cazul legii productivitate/stratificare socială: productivității la nivelul de subzistență îi corespunde o societate egalitară; rarității, o societate inegală; abundenței, o societate egalitară. Covariația poate fi și continuă, cantitativă: „Cu cât este mai mare C, cu atât este mai mare E”. Legea ierarhie/diferențiere
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Analiza mecanismelor prin care ierarhia produce diferențieri în satisfacție este de natură să ne lămurească dacă relația examinată este sau nu valabilă pentru orice tip de ierarhie; în ce condiții ierarhia nu ar mai genera diferențieri în satisfacție. Legea productivitate/stratificare socială ne oferă o exemplificare excelentă a acestei funcții. Ea face predicția că orice societate caracterizată prin raritatea produselor va fi bazată pe inegalitate. Empiric, nu avem motive să ne îndoim de justețea acestei predicții. Chiar unele societăți socialiste care
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a ratei sinuciderilor, pe când în altul, în care ea ar fi realizată într-o manieră mai organizată, dezvoltându-se mecanisme integrative eficace, acest lucru nu ar mai fi valabil. Același tip de critică se poate formula și în legătură cu legea productivitate/ stratificare. Ne putem întreba dacă în mod inevitabil starea de raritate este însoțită de inegalitate socială sau există posibilități stabile de organizare socială egalitară pe baza rarității. Problema empirismului cauzelor și a efectelor. Una dintre marile speranțe puse în schema cauzală
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1. • Variabile acționale sau pragmatice. Variabila de explicat se referă la fenomenul efect. Există două tipuri de teorii sociologice cauzale: teorii centrate în jurul explicării fenomenului efect și teorii centrate pe fenomenul cauză. Teoriile centrate pe explicarea unui fenomen efect- teoria stratificării sociale, a mobilității sociale, a calității vieții etc. - caută să dezvolte în jurul acestuia un complex cauzal explicativ. Teoriile simetrice, centrate pe un fenomen cauză, caută să desprindă efectele multiple ale unui fenomen social important - efectele industrializării, ale urbanizării, ale revoluției
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale. Nu înseamnă însă că dacă s-ar produce o egalizare a șanselor școlare în acest tip de societate, aceasta ar duce și la oegalizare a șanselor sociale. Este probabil, în acest caz ca să apară alte surse de inegalizare socială. Stratificarea socială (poziția socială) este explicată prin variabile contextuale diferite în contexte sociale diferite. Astfel, într-o societate de tip capitalist, poziția socială este determinată în primul rând de mijloacele economice de care dispune respectiva persoană; într-o altă societate, ea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
contextuală, concretă. O asemenea teorie are ca obiect explicarea respectivului fenomen într-un anumit context social. Funcția ei este de a conecta variabilele cauzale abstracte (endogene) și, prin ele, variabila de explicat (efect) la contextul social concret. Teoria abstractă a stratificării sociale este, astfel,puțin operațională în explicarea societății egiptene antice sau a societății americane contemporane. Pentru a deveni cu adevărat utilă, ea trebuie completată cu teorii contextuale ale stratificării în diferite tipuri de societăți (tributală, feudală, capitalistă). Acesta este, în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
variabila de explicat (efect) la contextul social concret. Teoria abstractă a stratificării sociale este, astfel,puțin operațională în explicarea societății egiptene antice sau a societății americane contemporane. Pentru a deveni cu adevărat utilă, ea trebuie completată cu teorii contextuale ale stratificării în diferite tipuri de societăți (tributală, feudală, capitalistă). Acesta este, în fapt, punctul de vedere marxist în explicarea fenomenelor sociale: teoriile sociologice abstracte, universale, deși utile, nu pot oferi explicații satisfăcătoare fenomenelor sociale concrete; acestea trebuie explicate prin analiza structurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acest moment mai bine o anumită particularitate a organizării sociologiei ca disciplină științifică. În cadrul acestei discipline se pot distinge mai multe nuclee de organizare teoretică. Există, pe de o parte, teorii abstracte ale diferitelor fenomene sociale importante de explicat: teoria stratificării sociale, teoria criminalității, a sărăciei, a calității vieții, a războiului și păcii, a întreprinderilor etc. Pe de altă parte, există teorii ale diferitelor tipuri de societăți; ale societăților socialiste sau capitaliste, ale societăților preindustriale sau industriale. În fine, există teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la poziții eronate. Multe teorii explicative se constituie ca teorii predominant contextuale, sugerând însă că sunt teorii universale, abstracte. Cristalizându-se în interiorul unui context social particular, ele iau ca dați o serie de parametri structurali fundamentali (distribuția proprietății, tipul de stratificare socială, nivelul de dezvoltare economică, tipul de organizare socială) și concentrează atenția doar asupra unor factori care variază în acest cadru. Aceasta este, de fapt, una dintre criticile fundamentale aduse sociologiei americane: ea a produs o mulțime de teorii în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]