1,498 matches
-
Omul revoltat încremenise în timpul unei explozii de viață; se găsea suspendat între victorie și înfrângere. O clipă, m-am gândit că ar trebui expus într-un parc, pe un soclu. Îngropat în cimitir ar fi putut reveni în chip de strigoi... Din gânduri mă smulseră mâțele care se hârjoneau sărind pe cadavrul-statuie. Încercai să le alung, să le liniștesc, dar ele, una mai tuciurie decât cealaltă, săreau pe mobile, se agățau de perdele, sfâșiau tapițeria paturilor. Paisprezece Furii negre miorlăiau amenințător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
nimeni în seamă. Ceaușescu înfunda pușcăria cu ginecologii care ajutau femeile să avorteze. Țara trebuia populată cu oameni noi, învățați de mici cu parăzile, defilările și spectacolele muncitorești de pe stadioane. Cei șaptesprezece avortoni erau acum undeva în ceruri, ori deveniseră strigoi, supărați că mama lor nu le dăduse șansa să scrie cu trupurile lor numele Marelui Cârmaci pe gazon, de 23 august. Așa că momentul critic fu depășit. A doua zi ne-am dus cu toții la plajă. Printre turiștii prăjindu-și burțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
înveșmântat trupurile și inima cu răni adânci și grele torturi, ascunși azi în umbra unei false democrații. Azi oamenii nu mai gândesc cu propriul lor cap, nu mai cercetează, nu mai au personalitate, devenind un „hârb” din adevăratul om, un strigoi, oaie și turmă, vânzători de gogoși și gropari. Preia tot ceea ce a auzit în „piață” și duce mai departe monstruozități, îmbogățindu-le cu „mujdeiuri” proprii, chiar până la agresivitate dacă te opui lor, atunci când e vorba de legionari. Am cunoscut părinți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
de dulapuri pântecoase, din lemn de mahon, cu încuietori scumpe, de argint, Monseniorul citește numai cărți în care e vorba despre oracole și mări. Seara, la șapte fix, intră pe ușă și, de fiecare dată, Julius îl asemuie cu un strigoi. În lumina lămpilor, care îl supără vizibil, Monseniorul pare mai scund și are o față de om bolnav, suferind, arătând, din pricina ridurilor, ca o stofă mototolită. E adus din spate, vorbește fără să deschidă gura prea mult, și, dacă altădată va
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
ospiciu de mare securitate undeva la marginea mlaștinilor din Yorkshire; și al treile îi aparținea în mod inconfundabil lui Sid James, una dintre vedetele filmului care se turna în prezent - o adaptare comică liberă după un film cu Boris Karloff, Strigoiul, sub noul titlu Ce hăcuială!. Thomas își aduse o tavă cu chiftele și pudding cu jem și se duse la ei. — Pot să stau și eu aici? spuse el — E o țară liberă, spuse Sid James indiferent. Thomas le fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Publication Ltd pentru permisiunea de a reproduce „La Mer“ De Charles Louis Augustine Trenet, copyright 1939 Brentn (Belgique) Editions Raou, administrată de T.B. Harms Co., Warner Chappell Music Ltd. Londra. Romanul meu este îndatorat întrucâtva operelor lui Frank King, autorul Strigoiului (1928) pe care s-a bazat de departe filmul Ce hăcuială! Primul paragraf din capitolul meu Unde există voință este copiat după primul capitolul al Strigoiului (cu un cuvânt schimbat) și în toată Partea a doua sunt mai multe mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Chappell Music Ltd. Londra. Romanul meu este îndatorat întrucâtva operelor lui Frank King, autorul Strigoiului (1928) pe care s-a bazat de departe filmul Ce hăcuială! Primul paragraf din capitolul meu Unde există voință este copiat după primul capitolul al Strigoiului (cu un cuvânt schimbat) și în toată Partea a doua sunt mai multe mici exemple de ceea ce Alasdair Gray numea „im-plags“ (plagiate implementate) atât din Strigoiul cât și din la fel de minunata Terror at Staup House. Nereușind să obțin nici o informație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Primul paragraf din capitolul meu Unde există voință este copiat după primul capitolul al Strigoiului (cu un cuvânt schimbat) și în toată Partea a doua sunt mai multe mici exemple de ceea ce Alasdair Gray numea „im-plags“ (plagiate implementate) atât din Strigoiul cât și din la fel de minunata Terror at Staup House. Nereușind să obțin nici o informație despre domnul King, singura răsplată pe care i-o pot oferi este să recomand cititorilor să facă toate eforturile să caute aceste romane și altele (De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
fizică a lumii, ci și una metafizică, în care albastrul este cutreierat deopotrivă de duhurile celor duși și de un car cu boi, purtându-și iluzoriu stăpânii prin vămile văzduhului. Regăsim în același plan motivul european și românesc al îndrăgostiților strigoi, colorați pe pânză de-a dreptul din baladă. Dincoace, pe pământ, în jurul mesei praznicare, scunde, moldovenești, s-a adunat familia care a pregătit bucatele împreună cu toate cimotiile ogrăzii, văzute și nevăzute: doi zăvozi smoliți, alergând după umbra unui pește, un
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
dibuie niscaiva urmăritori. Apoi, ștergându și fața udată de ploaie cu dosul palmei, a pornit mai departe... De nu l-ai fi știut, ai fi crezut că e un lunatic care a pornit pe ulița satului fără țintă, ca un strigoi. El însă știe că la ultima casă din sat - în marginea islazului - îl așteaptă răbdătoare Maranda, „fimeia” lui... Abia bleștea, dar mergea încet-încet, cătând - imaginar doar - cireșul din poarta casei sale... Intrat pe ușă, s-a așezat pe laiță și
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
leșinat. Ai ieșit să vezi ce-i cu lumina de afară și te-am găsit leșinată în mijlocul ogrăzii. Amețită încă, Maranda a început să-și aducă aminte ce s-a întâmplat... După primul cântat al cocoșilor, două umbre ca doi strigoi coborau spre gârla Șărpăriei, care încă mai fumega. Când au ajuns în marginea gârlei, s-au oprit năuciți privind asupra întinderii de cenușă... Parcă pe acolo a fost coliba calului. Uite că se mai vede un răzlog arzând - a vorbit
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
tremura în rouă în negura nopții atât de luminată și bruma ce acoperea pielea goală a toamnelor sfâșiate de ghearele ploii, beată de alcool, de viscol întors, spre iarna ce-a fost. În ce grote ale memoriei stă adânc năluca strigoiului? Versul dansa fără grai, râu ce curgea leșios și negru, greu de pești așteptând doi ochi ai luminii oare mai trăiești? * * * Răcoare și larmă de vânt coboară aerul pe pământ. Mișcarea clatină miere și patimă. Grație, miraculoasă făptură culori peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
de presă de după A unsprezecea poruncă, unde regizorul a declarat că n-are nevoie de scenariști, și oricum nu există așa ceva În România, de aceea a scris el textele. (Avea dreptate. Zece ani mai tîrziu am avut marea surpriză, redactîndu-i Strigoi fără țară, să constat că scrie excelent, cu o forță absolut impresionantă, m-am bucurat la extrem: rata apariției unei asemenea surprize pentru un redactor de beletristică În Belgia Orientului este de șapte ani.) Pe atunci mi s-a părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
bucurăm că s-au tras gloanțe-n capul acela de gînditor. Din poezie se desprinde sentimentul de milă, deoarece dacă-l prindea norodul pe acoperiș Înainte să-și ia zborul, cum spun mulți, nu mai rămînea din ăl bătrîn nici măcar strigoiul. Să compui versuri la trombon pentru un dement viu văd că multă lume Înțelege, dar să fii lovit de odă pentru unul mort nu poate Însemna decît un caz năprasnic de necrofilie. Iată cum explică Octavian Știreanu Înălțarea tipografiei România
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Să treacă... Când ziua își aduna poalele ca să treacă pe celălalt tărâm, moș Dumitru cu ai lui intrau în sat...Cei doi, Alecu și Gheorghe, îi așteptau în drum. Măi, da’ voi n-ați dormit astă noapte? Ați stat ca strigoii în mijlocul drumului? Apoi frumos îi din partea voastră? i-a întâmpinat Pâcu pe cei doi. Frumos, nefrumos, noi v-am așteptat - a răspuns Alecu Slobodă. Pâcule! Copchiii iștia cred că tot ce zboară se mănâncă. Ei nu știu că printre păsările
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
e o poveste dar o poveste al dracului de adevărată. Si, cum vă spuneam...A doua zi, cu noaptea în cap, Surcică bătea în poarta popii. „Cine-i acolo?” a întrebat popa, somnoros. „Eu, Surcică.” „Si ce umbli așa ca strigoii, omule. Nu puteai să lași să răsară măcar soarele?” „Părinte! Iartă-mă, dar peste mine o dat un mare necaz.” „Ce necaz, mă rog?” „Mi-o murit fimeia în spital și nu mi-o dă acasă până nu-i face
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
uitându-se în lungul uliței, să-l zărească pe doctor venind, dar nici pomeneală. Atunci, Surcică l-o întrebat pe portar: „Mai vine domnu’ doftor aista?” „Apoi astăzi vine mai târziu, pentru că toată noaptea ce-o trecut o alergat după strigoi.” „Doamne ferește! Si l-o prins?” „Da, l-o prins, da’ era să moară de inimă, că era o strigoaică.” „I-auzi, domnule, ce nenorocire pe capul doftorului! Da’ dacă spui că domnul doftor vine mai târziu, am să-l aștept
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
scaun și o început a-l întreba pe portar: „Spune-mi, omule! Strigoaica ceea era una adevărată sau numai așa, o închipuire?” „O fost adevărată, cum te văd și cum mă vezi.” „Si de unde o venit strigoaica? Eu știu că strigoii ies în cimitire. După miezul nopții.” „Apoi asta n-o venit din cimitir. Era de aici din spital, dintre morții de la morgă.” „Doamne păzește! Da’ ce îi aceea morgă?” „Ii locul unde se țin cei care o murit în spital
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
asta n-o venit din cimitir. Era de aici din spital, dintre morții de la morgă.” „Doamne păzește! Da’ ce îi aceea morgă?” „Ii locul unde se țin cei care o murit în spital.” „S-o mai prefăcut vreo unul în strigoi pănă acum aici în spital?” „Nuuu. Niciodată.” In timp ce Surcică sporovăia cu portarul, hopa și doctorul. Când o dat cu ochii de Surcică, l-o și luat la întrebări: „Da’ bine, Surcică! Dumneata dormi acasă ca bușteanul și eu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
La spital însă nu-i așa. Ai murit acolo? La morgă cu tine și abia după ce îți face otopsia te dă acasă. Așa s-o întâmplat și cu fimeia lui Surcică, numai că... așa cam după miezul nopții - când umblă strigoii - paznicul din curtea spitalului o auzit un răcnet din morgă de i-o înghețat sângele în el: „Mamăăă!!! Mamăăă!!!”...Portarului i s-o ridicat părul măciucă și l-o trecut...udul. „Ce să fac?” s-o gândit el. „Să mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
gândit el. „Să mai ascult puțin, poate mi s-o părut.” N-o trebuit să aștepte multă vreme până când o auzit din nou: „Mamăăă!!! Deschideee!!!” Deschideee!!! Si unde o pornit să bată în ușă de se zguduiau pereții... „Aista-i strigoi, ucigă-l toaca! Ce să fac?” se frăsuia portarul de unul singur, fără să poată face măcar un pas. Glasul strigoiului de dincolo de ușa morgii urla ca în pustiu, iar bătăile în ușă zguduiau pământul...Un câine care îi mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
din nou: „Mamăăă!!! Deschideee!!!” Deschideee!!! Si unde o pornit să bată în ușă de se zguduiau pereții... „Aista-i strigoi, ucigă-l toaca! Ce să fac?” se frăsuia portarul de unul singur, fără să poată face măcar un pas. Glasul strigoiului de dincolo de ușa morgii urla ca în pustiu, iar bătăile în ușă zguduiau pământul...Un câine care îi mai ținea de urât portarului peste noapte o început să urle de credeai că o venit sfârșitul lumii. Portarul nici nu mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
noapte o început să urle de credeai că o venit sfârșitul lumii. Portarul nici nu mai sufla. Norocul lui o fost că tocmai atunci trecea pe uliță un cetățean cam cherchelit. Când o auzit câinele urlând și larma făcută de strigoi, s-o oprit în poarta spitalului și l-o întrebat pe paznic: „Ce se întâmplă aici, domnule? Ii sfârșitul lumii? S-o deschis porțile Iadului sau îi casă de nebuni?” Portarul s-o dezmeticit și, bucuros că are cui se
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
domnule? Ii sfârșitul lumii? S-o deschis porțile Iadului sau îi casă de nebuni?” Portarul s-o dezmeticit și, bucuros că are cui se plânge, i-o răspuns: „Nu-i nici una, nu-i nici alta. In morga spitalului îi un strigoi care vrea să iasă afară. Ferească-mă Dumnezeu!” „Ce strigoi? Ce ferească Dumnezeu? Ai cheia de la morgă? Ai un ciomag? Ii dau eu lui de cheltuială de n-o să poată duce. Auzi, domnule! Strigoi în spital...în morgă! Dă ciomagul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
îi casă de nebuni?” Portarul s-o dezmeticit și, bucuros că are cui se plânge, i-o răspuns: „Nu-i nici una, nu-i nici alta. In morga spitalului îi un strigoi care vrea să iasă afară. Ferească-mă Dumnezeu!” „Ce strigoi? Ce ferească Dumnezeu? Ai cheia de la morgă? Ai un ciomag? Ii dau eu lui de cheltuială de n-o să poată duce. Auzi, domnule! Strigoi în spital...în morgă! Dă ciomagul încoace, că îl altoiesc eu de o să mă pomenească!” Cei
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]