11,661 matches
-
tehnică legislativă. Tolerarea unor vulnerabilități ale sistemului aleator de repartizare a dosarelor poate afecta grav modalitatea de înfăptuire a justiției cu respectarea principiului constituțional al imparțialității. Manipularea acestui sistem poate conduce la direcționarea unor dosare către anumiți judecători, după criterii subiective, ilegitime, pentru a influența înfăptuirea justiției. Faptul că nu se verifică acest sistem și sub aspectul intervenției umane, nu cu scopul de a angaja, ca urmare a auditării, răspunderea concretă a cuiva - acest lucru realizându-se prin aplicarea altor mecanisme
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
o marjă redusă de apreciere a emitentului actului administrativ normativ cu privire la normarea situațiilor în care poate opera înlocuirea membrilor completurilor de judecată - plecând de la condiționalitățile impuse în termeni expliciți de legiuitor, care exclud orice resorturi de ordin subiectiv -, fiind evident faptul că modificarea compunerii completului de judecată nu poate fi decât urmarea unor împrejurări obiective, prevăzute ori care rezultă din lege. ... 96. Referitor la critica formulată față de art. 36 alin. (3) și (8) din legea criticată arată
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
unor atribuții administrative, astfel că interpretarea autorilor, potrivit căreia „activitatea de conducere și supraveghere de către procurori a activității de cercetare penală a poliției judiciare nu se va mai realiza în temeiul legii, cum impune Constituția“, ține de un resort subiectiv, simpla lectură a prevederilor legale relevante neducând la o astfel de concluzie. Pe de altă parte, subliniază faptul că nicio dispoziție constituțională nu stabilește, nici explicit, nici implicit, organizarea administrativă a poliției judiciare în cadrul parchetelor, ci doar faptul că
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
în situația în care ar fi mai mulți judecători care și-ar exprima acordul pentru această repartizare, nu există niciun criteriu obiectiv, clar, stabilit de lege după care președintele Înaltei Curți să facă propunerea de repartizare, în afară de criteriul subiectiv al preferinței acestuia, fiind afectate independența judecătorilor și principiul egalității în drepturi. ... 135. Față de aceste critici, Curtea observă că autorii sesizării sunt nemulțumiți de absența din cuprinsul textului de lege criticat a unor criterii în baza cărora președintele Înaltei
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. ... 34. De asemenea, potrivit art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa
DECIZIA nr. 381 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262508]
-
Sectorului 4 București - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Apreciază, în acest sens, că termenul de 15 zile instituit pentru plata facturilor, care curge de la data emiterii acestora, este unul incert, care poate depinde de factori subiectivi imprevizibili (de exemplu, operativitatea funcționării serviciilor de comunicare prin poștă). Astfel, utilizatorii serviciilor publice se pot afla în situația de a primi factura după împlinirea termenului de scadență de 15 zile, termen care curge de la emitere, instanța apreciind că
DECIZIA nr. 447 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262908]
-
a subliniat faptul că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu se poate transforma de plano într-o cauză de încetare a utilității sociale a contractului de credit. Prin urmare, riscul valutar nu are valențe subiective, ci obiective, astfel că impreviziunea întemeiată pe acesta nu ține seama de tipul sau durata contractului de credit ori de percepția ulterioară sau în timp a debitorului/creditorului. Ceea ce contează este ca legea să prezume că un risc valutar de
DECIZIA nr. 345 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263209]
-
a subliniat faptul că încheierea contractelor în monedă străină implică un risc valutar, risc care nu se poate transforma de plano într-o cauză de încetare a utilității sociale a contractului de credit. Prin urmare, riscul valutar nu are valențe subiective, ci obiective, astfel că impreviziunea întemeiată pe acesta nu ține seama de tipul sau durata contractului de credit ori de percepția ulterioară sau în timp a debitorului/creditorului. Ceea ce contează este ca legea să prezume că un risc valutar de
DECIZIA nr. 347 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263218]
-
au fost realizate pentru situații uzuale, însă pentru stabilirea soluției optime se recomandă analiza comparativă în baza costului global. Figurile prezentate în cadrul fiecarei acțiuni sunt orientative, având caracter simbolic. Cerințe minime de confort higrotermic Confortul higrotermic este o cerință subiectivă, dar este definit obiectiv prin calitatea mediului interior al clădirii. Pentru a crește confortul higrotermic, proiectantul trebuie să aleagă materialele și tehnologiile utilizate la realizarea anvelopei clădirii, respectiv a sistemelor de ventilare și climatizare, astfel încât să elimine riscul de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261473]
-
de Curtea de Apel Cluj prin Decizia civilă nr. 182 din 28.01.2016, rezultă că încălcarea normelor privitoare la protecția mediului, inclusiv în materia actelor administrative normative, poate fi dedusă controlului judecătoresc de către orice persoană, independent de vătămarea unui drept subiectiv sau de producerea efectivă a unui prejudiciu. Pe fondul acțiunii în anulare, arată reclamanta că, prin normele adoptate prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 119/04.03.2014, s-au instituit următoarele reglementări: 1) la art. 1 alin. 1 lit. b) s-a definit
SENTINȚA CIVILĂ nr. 138 din 22 octombrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/263843]
-
445 din 4 iunie 2019, Curtea a statuat că determinarea cheltuielilor se realizează potrivit prevederilor art. 272-275 din Codul de procedură penală, conform unor criterii legale, cu caracter obiectiv, reglementate pentru fiecare categorie de astfel de cheltuieli, care exclud aprecierea subiectivă a instanței de judecată. Astfel, în calculul cheltuielilor judiciare, instanțele judecătorești determină cheltuielile avansate de stat și pe cele făcute de părți și de alți subiecți procesuali. Din prima categorie fac parte cheltuieli precum cele necesare efectuării actelor de procedură
DECIZIA nr. 436 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262304]
-
nu este recunoscut în considerarea vreunui raport juridic preexistent ori concomitent și distinct de raportul juridic delictual primar determinat de fapta cauzatoare de prejudiciu, ci în strânsă legătură cu acesta, indemnizația de asigurare înlocuind în parte sau în tot dreptul subiectiv de creanță al persoanei păgubite. Un asemenea drept material la acțiunea în regres se naște pe cale de subrogație legală - art. 1.593 alin. (1) și (2) din Codul civil, dreptul de creanță născut în patrimoniul asigurătorului persoanei vătămate fiind identic
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
contra persoanei vătămate, inclusiv împlinirea termenului general de prescripție extinctivă - art. 1.597 alin. (2) din Codul civil, persoana vătămată neputând distinge după cum cel ce reclamă în contra sa un prejudiciu ar fi persoana într-adevăr păgubită ori asigurătorul acesteia, dreptul subiectiv civil relativ ce i se opune fiind, în esență, unul și același, de reparație a pagubei suferite, tot unică fiind și obligația corelativă de reparație. ... 36. Cadrul juridic astfel creat nu poate avea ca fundament substanțial decât raportul juridic delictual
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
raportul juridic delictual, efectele acestuia neputându-se răsfrânge în niciun fel asupra sa, obligația ce îi incumbă rămânând aceeași - aceea de a repara prejudiciul cauzat persoanei păgubite, doar creditorul acesteia schimbându-se prin subrogarea asigurătorului în locul persoanei păgubite, dreptul subiectiv la reparație rămânând neschimbat. ... 37. Prin plata indemnizației, asigurătorul nu devine titularul unui drept subiectiv distinct de dreptul la reparație deținut de persoana păgubită, pentru a beneficia de un alt drept material la acțiune în contra persoanei vinovate de pagubă
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
îi incumbă rămânând aceeași - aceea de a repara prejudiciul cauzat persoanei păgubite, doar creditorul acesteia schimbându-se prin subrogarea asigurătorului în locul persoanei păgubite, dreptul subiectiv la reparație rămânând neschimbat. ... 37. Prin plata indemnizației, asigurătorul nu devine titularul unui drept subiectiv distinct de dreptul la reparație deținut de persoana păgubită, pentru a beneficia de un alt drept material la acțiune în contra persoanei vinovate de pagubă, ci prin subrogație legală, respectivul drept la reparație fiindu-i transmis ope legis de la
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
a da calificare raportului juridic dedus judecății - ca fiind corespunzător materiei asigurărilor sau, dimpotrivă, celei a răspunderii civile delictuale - în funcție de care să facă aplicarea textelor de lege incidente, inclusiv sub aspectul prescripției extinctive. ... 91. Aceasta presupune identificarea dreptului subiectiv a cărui protecție se urmărește prin promovarea acțiunii, cu fundamentul său juridic, regăsit în săvârșirea unei fapte ilicite de către propriul asigurat (riscul asigurat), care îl îndreptățește pe asigurător la regres, ca urmare a subrogării acestuia în drepturile creditorului plătit
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
atingere prestigiului profesiei de avocat. Prin urmare, necircumstanțierea expresă a infracțiunilor a căror săvârșire este de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de avocat lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferențiată a sancțiunii excluderii din profesie, în funcție de aprecierea subiectivă a structurilor profesiei de avocat competente să aprecieze asupra cazului de nedemnitate. Această lipsă de claritate, precizie și previzibilitate […] creează astfel premisa aplicării acesteia în mod diferit, într-o manieră discriminatorie, ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare. “ Or
DECIZIA nr. 582 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263699]
-
și anume recunoașterea totală a faptelor, față de finalitatea procesului penal, și anume dovedirea completă a vinovăției inculpatului. ... 9. Susține că, în actuala reglementare, conținutul infracțiunii are două componente, și anume latura obiectivă (art. 15 din Codul penal) și latura subiectivă (art. 16 din Codul penal), vinovăția fiind o trăsătură distinctă a infracțiunii. Or, sintagma „faptele reținute în sarcina sa“, prevăzută de art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală, vizează exclusiv tipicitatea infracțiunii sub aspect obiectiv, și nu latura
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
art. 16 din Codul penal), vinovăția fiind o trăsătură distinctă a infracțiunii. Or, sintagma „faptele reținute în sarcina sa“, prevăzută de art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală, vizează exclusiv tipicitatea infracțiunii sub aspect obiectiv, și nu latura subiectivă a infracțiunii, astfel că recunoașterea faptelor reținute în actul de sesizare al instanței trebuie să țină cont de structura infracțiunii, astfel cum este reglementată în art. 15 și 16 din Codul penal, și, în raport cu acestea, să vizeze doar
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
trebuie să țină cont de structura infracțiunii, astfel cum este reglementată în art. 15 și 16 din Codul penal, și, în raport cu acestea, să vizeze doar elementele laturii obiective a infracțiunii, fără condiționarea recunoașterii vinovăției. ... 10. Apreciază că latura subiectivă a infracțiunii nu se poate realiza anticipat, odată cu soluționarea cererii inculpatului de judecare în procedura recunoașterii învinuirii, în caz contrar funcția de judecată fiind lipsită de conținut. Totodată, cerința recunoașterii „în totalitate a faptelor reținute în sarcina sa“ îi
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
în cauză 8. Prin întâmpinările formulate în cauză, pârâții au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului USR, iar pârâtul CGMB a invocat și excepția lipsei de interes a reclamantului, pentru argumentele arătate în continuare: a) din perspectiva contenciosului subiectiv, reclamantul - partid politic nu are calitate procesuală activă, întrucât nu poate afirma existența vătămării unui drept subiectiv sau interes legitim conex, cauzată prin emiterea actului administrativ dedus judecății. Fiind partid politic, persoană juridică de drept public, nu este grup de
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
reclamantului USR, iar pârâtul CGMB a invocat și excepția lipsei de interes a reclamantului, pentru argumentele arătate în continuare: a) din perspectiva contenciosului subiectiv, reclamantul - partid politic nu are calitate procesuală activă, întrucât nu poate afirma existența vătămării unui drept subiectiv sau interes legitim conex, cauzată prin emiterea actului administrativ dedus judecății. Fiind partid politic, persoană juridică de drept public, nu este grup de persoane fizice fără personalitate juridică - titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, nici organism social
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
nu poate afirma existența vătămării unui drept subiectiv sau interes legitim conex, cauzată prin emiterea actului administrativ dedus judecății. Fiind partid politic, persoană juridică de drept public, nu este grup de persoane fizice fără personalitate juridică - titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, nici organism social interesat, care poate fi asimilat persoanei vătămate; ... b) din perspectiva contenciosului obiectiv, reclamantul - partid politic nu poate avea calitate procesuală activă în raport cu actul administrativ cu caracter normativ contestat. În contenciosul obiectiv
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printrun act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate și grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate; (...) ... p) interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate; (...) ... p) interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat;“; ... ... b) art. 1 și art. 2 din Legea partidelor politice nr. 14/2003: Articolul 1 Partidele politice sunt asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]