5,950 matches
-
neînduplecat se abate pe la ale noastre case, transpirând și ducându-ne cuvintele în alte părți. Altele sunt vorbele ce am fi vrut să le spunem, însă nu se poate, căci neșoptite rămân, iar când vrem să le spunem, să le suflăm, ele îngheață și se preschimbă în cristale de frig. Țurțurii de gheață șed pe fereastră, privind înspre afară cu jind: spre unde plecară? Zburarăți spre poienița frumos, maiestos luminată, în care fluturi veseli, veselii fluturi roiesc nestingheriți, nestingheriți roiesc prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
cu jind, cu drag și finețe. · Coborând în Angkor, porțile mi se deschid zâmbitoare, iar eu le simt primitoare. E anul 1237, suntem încă în inocența vremii. Angkor e o bijuterie, îl țin în palmă, ca pe o mărgea îl suflu ștergându-l de tot ce-i urât. Și cum cobor, știu că aici , în acest loc, sub India, sub arabi, sub Sumer cu soarele și demonii săi, lângă Egipt soare, sub Olanda, Londra, lângă Evul Mediu, istoria se modifică; se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
și "Vizită" și de ce bine era pe vremea lui. Îmi amintesc de unchii și de nașii mei. Cât despre viitor, vreau nemurirea, prin ea atingând fericirea, spre ea mânându-mă foamea și după aceea voi trăi în plăceri nobile. · Zic, suflă un "nu" încet, iar eu mă las purtată de pasiunea mea și îl sărut. Și el vrea mai mult, mi-e foame de el. Îmi cere mai mult, eu atâta am vrut, și ne împletim într-un zbor plăcut prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
scandaluri între părinții lui, suspectându-se unul pe celălalt de dispariția banilor, aducându-i până în pragul divorțului. Pentru că Tatiana îl iubea chiar dacă era așa și căuta să fie de partea lui în orice situație, Simion o certa. Nu-i mai sufla în borș. Dacă nu-i place cartea, să meargă la lopată. —Măi omule, n-ar fi rușine, că suntem și noi cineva în oraș, ca fiul nostru să rămână un neisprăvit. Dacă asta vrea, asta să aibă. Cum poți să
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
a întâmplat când ați hotărât culoarea dormitorului, a intrat în discuție Gelu. Ne-am aprins în vorbe, dar n-a ieșit frumos?se laudă Matei. Îmi place foarte mult. Îi va plăcea și Ceciliei. — Aveți grijă, să nu cumva să suflați vreo vorbă Ceciliei despre apartament. Ea nu știe? Știe că am cumpărat un apartament. Mai mult nu. Vreau să-l vadă în noaptea nunții. Ah! ce frumos! — Deci să nu vă scape să-i spuneți cum arată în interior, ce-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
aduse în gândul și pe buzele lumii și dezbătute cu multă aprindere, doar abia după ce ele nu mai există. Lucrul acesta se întâmplă pretutindeni și nu se va schimba niciodată. Cel despre care voi face vorbire în continuare nu mai suflă aerul vieții alături de noi; povestea sa, însă, ni-l va tulbura și ni-l va înteți pe al nostru. Și, cu toate că simt sfială în suflet și tremur în condei, voi porni, totuși, spre a o spune, după puterea și talentul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
neluând în seamă nimic din ceea ce se petrecea peste tot în preajma mea. De aceea, poate, nici nu-mi aduc aminte prea bine ce anume am răspuns la întrebările, în general nesuferite, ale judecătorului. La final, Istorisiri nesănătoase fericirii 75 acesta, suflându-și sonor nasul și dregându-și cu greu vocea, mi-a pronunțat sentința definitivă și irevocabilă solemn, cu un glas cât o salvă de tun, pe care nu pot s-o tălmăcească în urechile învinuitului, decât vorbele acestea: douăzeci și cinci de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nu s-a sfârșit în Oltenia) și-mi cere, pe un ton de plictiseală insondabilă, actele. Văzându-mi mustața și barba, apărătorul legii realizează că poate avea în față un terorist sau, mai grav, un anarhist beat. Mă pune să suflu în fiolă, deși îl avertizez în prealabil că nu beau niciodată alcool, nici măcar la sindrofii. Fiola, desigur, are bunul simț să nu se înverzească. Moment de tensiune poetică... Luna se reflectă lamartinian în tresele epoleților... Plutonierul pare frământat; fruntea, într-
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pe antisemitul Mihail Bakunin, cel care avusese nerușinarea metafizică să afirme că "pasiunea pentru distrugere este, în același timp, o pasiune creativă". Dar craiovenii pomeniți mai sus, care se adunau în cete conspirative prin curțile creșelor sau ale grădinițelor dezafectate, suflându-și oracular, cu emoție cvasi-erotică, nume de melodii underground și trecând din mână în mână câte o sticlă cu vodcă ieftină sau câte o țigară fără filtru, erau mai curând excitați de ideea de a fenta "garda" decât de a
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pentru sufletele străbunilor morți, cinstiți cu ocazia Festivalului Bon din august. Sezonul ploios ține de la începutul lui iunie până la mijlocul lui iulie, iar limba multiplică la infinit, cu o atenție a nuanțelor neegalată, deci intraductibilă, cuvinte pentru a desemna briza suflând printre frunzele verzi (ao-arashi, literal "furtună verde"), vântul verii (natsuarashi), briza ușoară, balsamică (kunpu), vântul parfumat (kaze kaoru), ploaia de la mijocul verii (u-no-hana kutashi, literal "florile de uno au putrezit"), căderea neașteptată de ploaie în amurg (yudachi), ploaia care aduce
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
privirii. Este Rezvan, prietena mea iraniancă. Din când în când, îi taie calea unui japonez sperios, care se chircește brusc în spatele volanului atunci când dă cu ochii de apariția discordantă, femeia uriașă, acoperită în negru, care îl poate ridica în palmă, sufla în cerul lui de miazăzi, dumica agale la cină. Japonezul își pleacă ochii, femeia celeilalte Asii își pleacă, la rându-i, capul și surâde sumimasen, așa cum a învățat că trebuie să facă, dar haina ponosită a modestiei îi cade prost
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
comunității au luat la cunoștință de îndemnul scris pe pancarte și s-au conformat. Și-au sacrificat toate animalele, au desfundat toate vasele pline cu nectarul lui Bacus, formații ale instrumentelor de suflat și cântat și-au intrat pe rol suflând, cântând și bătând de zor prestând pentru comunitate care petrecea de dimineață până seara. Toată lumea, de la mic la mare, petrecea într-o veselie, în timp ce buruienile au inundat parcelele cu recolte. Astfel că pe zi ce trecea, posibilitățile de trai scădeau
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pot uita de timp doar făcând snorkeling în apropierea unei stânci. Dar, în ciuda întregii bucurii a contactului cu natura, fără exagerări. În anumite circumstanțe același peisaj poate suscita teamă. Când în ocean se declanșează furia uraganului sau pe vârfurile Alpilor suflă puternicul föhn, când furtuna zăpezii ne șuieră rece pe față sau ceața ne învăluie în timpul coborârii cu schiurile, când se termină oxigenul în scufundare, natura își arată cealaltă înfățișare, amenințătoare, uneori chiar înspăimântătoare. Natura, în manifestările sale mici sau mari
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
atât pentru dinastie, cât și pentru țară și popor). Să ții mâna dreaptă în sus, în chip de binecuvântare i-a spus Premierul. Și dacă cineva te va întreba ceva sau va tăia carne din tine, tu n-ai să sufli nimic, căci atunci ești pierdut. Tu știi, ce putere am eu!... De-și îndeplinești rolul bine, eu își voi da aur și orice bogăție, cât vei voi, iar de nu, cu moarte te voi pierde. Ciobanul s-a supus, iar
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pe niște moaște aducătoare de fericire și apărate de necazuri. S-au perindat apoi curtenii și întreg poporul cerând binecuvântare și smulgând părul, barba și toți perișorii de pe corpul bietului cioban proroc și sfânt, care auto-hipnotizat de sfințenia sa, nu suflă nici un cuvânt și răbdă ca un stoic ceia ce-i făcea inconștiența norodului. Fericiți de binecuvântarea cerească, s-au înapoiat la casele lor. Împărăteasa însă, damele de onoare și femeile din popor, au cerut și ele să capete binecuvântarea proorocului
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Tu suflarea, ele mor; Îți trimiți Tu suflarea; ele sunt zidite" (Psalm 104 V. 29-30). "El (Dumnezeu) mi-a zis: Prorocește și vorbește duhului! Prorocește, fiul omului și zi duhului: Așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Duhule, vino din cele patru vânturi, suflă morții aceștia, ca să învieze! Am prorocit, cum mi se poruncise. Și a intrat duhul în ei, și au înviat și au stătut pe picioare: era o oaste mare, foarte mare la număr" (Ezechiel Cap. 37 v. 9-11). Dar după cele
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
să-i scutească de o mare osteneală pentru ziua reînvierii. Ceremonii la moarte. Corpul celui mort era dus la îngropare pe o targă (năsălie) încărcată cu proviziuni pentru trebuința celuilalte vieți. La ducerea pe drum, una dintre rudele mortului îi sufla în gura ceva de mâncare printr-un instrument (o țeavă), convinși fiind că fără un asemenea ajutor mortul nu ar putea suporta osteneala călătoriei. Canadienii. Aceștia credeau în transmigrarea sufletelor și-n nemurirea lor, dar presupuneau că înainte de a fi
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
deșertăciune!" " Ce folos are omul din toată truda lui cu care se trudește sub soare?" "Un neam trece și altul vine, dar pământul rămâne de-a pururi!" // "Soarele răsare, soarele apune și zorește către locul lui, ca să răsară iarăși". "Vântul suflă către miazăzi, vântul se-ntoarce către miazănoapte și făcând roate-roate, el trece neîncetat prin cercurile sale". "Toate fluviile curg în mare, dar marea nu se umple, căci ele se-ntorc la locul din care au plecat". "Toate lucrurile se zbuciumă
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ofensează și omoară mai ceva decât spada. Unii, ca Luis de Góngora sau Juan Ruiz de Alarcón, doreau să-i facă felul, și nu numai În scris. De exemplu, iată ce zicea Góngora de don Francisco de Quevedo: Muză ce suflă și nu inspiră, și știe mai presus de toate să scotocească pân’la coate În buzunarul meu, nu-n a sa liră. Și-n ziua următoare viceversa: atunci contraataca don Francisco cu cea mai grea artilerie a lui: Piscul acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mai gândea la micul meu defect, care mult mai târziu avea să primească frumosul nume de alexie. De la una din bănci venea un miros distinct de grajd. Câțiva tușeau sec și reținut, deși locuiau în Norsjövallen. Una din fete își sufla nasul în palmă. Nici unul dintre noi nu era perfect. în scurtele momente când mi se permitea să predau, mă purtam ca un reprezentant al bunicului meu. Eram glasul spiritului lui în lume. Cred chiar că luam adesea un toc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
tu și la măi dragule, din clipa în care aflase că era flăcău bun de însurătoare. Și ea era, de altfel, liberă, îi strecurase ca din întâmplare, apucându-se să scuture de pe sacoul lui câteva fire imaginare de praf și suflându-i delicat în obraz fumul parfumat al unei țigări exotice. Când ceasul arăta ora zece și la redacția de știri a televiziunii începea un nou telejurnal, Camelia devenise atât de familiară, încât nu i se păruse deloc deplasat să-i
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
pe Strada Mare, purtată de Tim în mașina cea albă, cu brațele numai flori, răsplătită - în sfârșit - dacă nu pentru credință, atunci pentru răbdare, ce-ar mai fi zis cu toții? Simțea mirosul de benzină. Rostogolitul roților. Cei care acum își suflau în ureche, își rodeau unghiile. Câteva zeci de tineri aclamau. Tim fuma o țigară parfumată. Mai rămăseseră opt zile până la sfârșitul lunii. Nu s-ar fi întors cel așteptat chiar în ultima. Dacă s-ar fi dus și aceasta, Tim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
pot fi și eu, iarăși, în rândul lumii? S-a lăsat seara și în hornuri a început să se audă iar șuieratul vântului. Deja mă doare capul, tâmplele și creștetul îmi pocnesc, parcă mă apasă ceva; cred că vântul, când suflă, mărește presiunea aerului în încăperi, strecurându-se prin coșul sobelor, pe sub uși, pe sub tocul ferestrelor, peste tot pe unde există, cât de cât, o crăpătură, și capul e ca un barometru, e primul care simte. Curios e că atunci când ies
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
sunt luați în seamă. Sau poartă papion. Mustață în furculiță ori baston. Sau pe toate odată. Caz de psihiatru. O nucă prea tare pentru cei din preajmă. Monoclu. Barbă. Toți și-au lăsat. Știi ceva mai potrivit: un țignal! Vei sufla din răsputeri: va fi ceva infernal! Zi și noapte! Care pe care! Cu vorba, cu scrisul, așa cum ți-ai propus, va dura prea mult. Încă nu s-a inventat un sistem sigur de comunicare. Ești înțeles pe dos. Fiindcă procedezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
vor fi predominant sub formă de ninsoare în regiunile intracarpatice, în zona de munte și în jumătatea nordică a Moldovei și mai ales sub formă de ploaie în sudul și sud-estul țării. Este posibil să se formeze polei. Vântul va sufla cu putere în zona montană și în regiunile extracarpatice. Valorile termice se vor situa ușor sub mediile multianuale ale primei decade a lunii decembrie în mare parte din țară, temperaturile maxime urmând a se încadra între minus 5 și 13
Iarna a pus stăpânire pe țară. Vezi unde va ninge () [Corola-journal/Journalistic/80600_a_81925]