3,677 matches
-
mele zboară ! Spre imensitatea văzduhului - aceasta este Pasărea mea’’. (Constantin Brâncuși) Esențele Misterului am vrut să le ridic ofranda Cerului, să prind fiorul ce înaltă zborul și izvorul cum desprinde cantul humei când țipatul de prunc răsună peste lume chipul suflării prinde viață din neființă Iubirea lumii toată - într-o sămânță de sărut prinzând în horă doi din două unificați în Absolut ochi, mâini, suflare, elan mișcare menire, destin și dor de zbor - crâmpeie din nesfârșit, fărâme de tăcere spre dincolo
BRÂNCUȘI. SCULPTANT ESSENCES. de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343028_a_344357]
-
înaltă zborul și izvorul cum desprinde cantul humei când țipatul de prunc răsună peste lume chipul suflării prinde viață din neființă Iubirea lumii toată - într-o sămânță de sărut prinzând în horă doi din două unificați în Absolut ochi, mâini, suflare, elan mișcare menire, destin și dor de zbor - crâmpeie din nesfârșit, fărâme de tăcere spre dincolo Infinit Liubastra, 01. Feb. 2016 Notă: Anul 2016 este desemnat Anul Constantin Brâncuși de către Institutul Cultural Român. ************************************************************** Dèvise: ,, Je voulais soulever tout au-delà de la
BRÂNCUȘI. SCULPTANT ESSENCES. de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343028_a_344357]
-
cu glas ca de animal rănit strigă: - Romanii ! Vin romanii! Și, cum rosti aceste vorbe, căzu la pământ mort, că avea înfiptă în spate o săgeată. Regele, sună din corn, sunet de adunare și de veste rea și îndată întreaga suflare a cetății se și adună în juru-i. - Dragii mei, grele zile ne așteaptă! Romanii cei hrăpitori vin cu mare asupreală spre noi să ne ia puținul ce-l avem, că nu le mai ajunge ce-au luat de la măritul Decebal
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
în șoaptă, Iar el, altul trezește în noaptea liniștită Și piere în tăcere, cum... clipa ce n-așteaptă. Nici valul, nici secunda, nu cunosc Vecia! Iubirea, cîte-o dată... de soarta ne iubește. Moartea, numai dânsa, trăiește Veșnicia! In amurgul vieții, suflarea... ne-o răpește. Când vremea se grăbește, am să adun lumină In visătoru-mi suflet și în ochi albaștri. De moartea va ascunde ființa-mi în ruină Lumina strânsă-n mine am s-o revărs în aștri. Atunci când veți privi spre
CÂND... VREMEA SE GRĂBEȘTE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343283_a_344612]
-
Detalii: CUVINTE ȘI EXPRESII ROMÂNEȘTI PE ÎNȚELESUL TUTUROR sau Păcală și Tândală filologi Preacinstiți cititori, autorul acestei broșuri va propune un exercitiu simplu de filologie. Ideea i-a fost dată de doi prieteni ai săi, personaje foarte cunoscute de toată suflarea românească. Acești prieteni i-au cerut permisiunea să folosească spațiul cărțuliei pentru a explica unele expresii ale limbii noastre, ca să fie de folos tuturor și mai ales tinerimii dornică de noi și temeinice cunoștințe. Autorul va face cunoștință cu cele
O NOUA CARTE INCITANTA! de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343381_a_344710]
-
în zona verde a colegiului, contribuind astfel la mărirea și înfrumusețarea perimetrului verde al școlii. Rezultatul muncii elevilor este evident și dovedit prin plusul de spațiu verde și arbori ornamentali față de starea inițială, realizare de care se bucură acum toată suflarea colegiului național din Salonta. Proiectul „Mai mult verde, mereu implicat” este finanțat prin programul YouthBank Oradea, coordonat de Fundația Comunitară Oradea în parteneriat cu Asociația pentru Relații Comunitare și BRD - Groupe Société Générale. Activitățile YouthBank România sunt incluse în ,,YouthBank
MAI MULT VERDE, MEREU IMPLICAT de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343397_a_344726]
-
Cu ce-mi da prin scăfârlie, Sprițuri, dans, antren, friptane, Mă ținea pe palme Tanța, (La hotel, de milioane, Îmi plătea chiar și chitanța!) Băi de soare, băi de mare, Și când m-aprindeam, băi vere! Mă stingea dintr-o suflare Cu vreo trei halbe de bere, Noaptea-n schimb, fata nurlie, (Viță pură, românească) Să nu pic la datorie, M-alinta doar cu Fetească, Iar în zori, la cafeneaua A' din colț, ca pe nimica, Până achita cafeaua, Mă sorbea
IDILĂ ESTIVALĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343492_a_344821]
-
intensă a Primului dintre Apostoli.) APOSTOLUL APOSTOLILOR (adresându-i-se): Dacă ești tu cel ales să intri în Templul Domnului atunci știi cine suntem noi? (face un arc de cerc în aer de la Fecioara Maria până la dânsa) VITTORIO (dintr-o suflare): Identitatea pământească vă este cunoscută de toată lumea. Sunteți regina Israelului, la fel cum cea de a doua este Mama ce la crescut în pântece pe Yohshua Fiul Omului, Mântuitorul. Ceea ce le este ascuns lor voi spune eu. Din taina Haosului
de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343491_a_344820]
-
se aduce aminte de către Evropa lui Caragiale că nu s-a făcut dreptate năpăstuiților mineriadelor iar justiția se reactivează de pe astăzi pe mâine. Halal! De ce astăzi? Nu se știa oare că voința populară exprimată la Timișoara animă de fapt toată suflarea dar ... cu speranța că undeva, cândva, intelectualitatea și astăzi hulită va ajunge printr-o minune la cârma statului și va începe îndreptarea spre o viață mai bună, mai prosperă pentru toți, nu numai pentru aleșii sorții. După Petru Groza un
DE CE TOCMAI ASTĂZI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344109_a_345438]
-
acest pridvor al eternității și cu această anticameră a Împărăției - care este această chinovie ce stă în calea diminuării și a deteriorării tradiției noastre sfinte și autentice!... De fiecare dată când am ajuns acolo am găsit o sărbătoare a întregii suflări românești transilvane care se bucură la modul cel mai sincer de această izbândă a Bisericii noastre strămoșești, în această zonă care a fost de-a lungul istoriei aspru vitregită de lucrarea și înrâurirea Bisericii sfinte a neamului nostru românesc; monumentul
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOAN IOVAN DE LA MĂNĂSTIREA RECEA – JUDEŢUL MUREŞ, LA ŞAPTE ANI DE LA STRĂMUTAREA SA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ, PĂMÂNTEASCĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1587 din 06 mai [Corola-blog/BlogPost/344069_a_345398]
-
vor îndrepta spre școli, curând, către ora opt. Lapovița din cursul serii făcea ca, în dimineața aceasta, șoseaua să fie un patinoar de coșmar pentru mașini , dar și pentru pietoni. Cu pași extrem de mici și nesiguri, mă îndreptam spre haltă. Suflarea-mi era precipitată , traversam fără să mă asigur, bazându-mă doar pe auz, la această oră când străzile deveneau aproape pustii în orășelul de pe valea râului Cugir. Când zorii zilei se instalară, în lumina naturală, drumul nu mai scânteia precum
SENSURI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344190_a_345519]
-
-nzăpezite ale masivelor, Stau în bătaia razelor divine Și zăresc puzderia sacrificilor din văzduh, Ce-au împlinit un ultim vis. În lumina soarelui speranței privesc: Și-l văd pe Pleistoros Conducând armada profană către marea victorie, Care va uni toată suflarea strămoșească-ntr-un singur cuget Și va cânta balada Unirii, Ce se va auzi falnică-n toată lumea Și va dăinui-n veci. Până când? Stau paralizat în câmpia gândului. Tac în sinea mea... Vorbesc doar cu eul meu prietenos, Care mă
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
câmpul pustiit de război zăceam Și vedeam către apus, Flacăra vieții pâlpâind molcom Deasupra capului meu, Ca și când firul zilelor mi se tăia. Împărăția nopții învăluind văzduhul Puse stăpânire pe a mea inimă Și, înșfăcând-o în ale ei gheare, Sorbi suflarea duhului, lăsând-o fără vlagă. Trupul ciuruit de plumbi îmi cade, Și durerea rănilor mă copleșește, Iar greoaia respirație se stinge, Devenind o stană de piatră. Ochii disperați privesc în zări, Dar nu văd decât noaptea, Stând în a ei
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
ceas, Ție, Mărțișor serafic, îți picăm la picioare Și-ți aducem blagoslovire multă, Căci fără tine vom pieri-n văpaia balaurului. 8 Martie Din negura veacurilor vechi, Stă scris-n stelele cerului - O pecete Domnească, Ce-a sădit în toată suflarea pământească, Cinstirea și binecuvântarea binemeritatei femei, Care stăvilește puternica amărăciune telurică, Cu marea iubire dată de Dumnezeu. Femeia - în trupul ei blajin, suav și gingaș Stă ascunsă o forță tăcută, Ce oprește pieirea omenească, Scoțând-o din balta fărădelegii Și
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
mă învăluie Și mereu mă chinuie Mă umple de o melancolie adâncă, Despărțindu-mă de-a mea iubire unică. Legenda Primăverii Din vechile cărți ale pământului, Se citește din neam în neam, De o aspră-mpărăție, Care stăpânea toată omeneasca suflare, Ținând-o-n grelele geruri ale vremii. Marsyas Silen, văzând suferințele muritorilor, Se pornește mânios, mâhnit și înverșunat, Cu o mică armie de titani, Mazilind domnia Reginei Zăpezii, Ce-și adună-n grabă oștirea haină Și-nvinge meschina rebelie și
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
ale pământenilor, Lăsăndu-i în amarul crud al deznădejdii, Care le stăpenește mințile îmbătate-n greșeli. Stea profană renunță la sălbăticiile barbare Și-ți îndreaptă a ta soartă. Desfrânarea, iubirea de arginți și toată bogăția telurică, Îmbrobodind lumea toată, Au înrobit suflarea profană a terianilor. Stea profană, desprinde-te de mârșăveniile tale Și-ți întoarce destinul pătat în vicii. Veacul tehnologiei moderne, al cunoașterii și al belșugului măreț, Sporește pe zi ce trece-n duhul societății, Dându-i gândirii puterea de a
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
doară presară spre ele doar stropi picurat. o ploaie-n Decembrie e o blasfemie ! anunță tot parcul cu glas hotărât și roagă o cioară să ducă solie la vânt să-i ajute să ningă cernut. iar Eol se-ndură, înalță suflare și mână din urmă puhoaie de nori ce-nnegură zarea cu-a lor supărare, închid orizonturi și-ntunecă sori. apoi în rafale de viscol descarcă troiene de nea peste parcul proscris, ce vor conteni doar când vântul remarcă schimbat peisaju-n
ALEILE TRISTE ÎN PARCURI AŞTEAPTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343141_a_344470]
-
de ajuns. Atunci am privit către pietre, dar ele mi-au spus că nu sunt decât un pumn de țărână, praf și pulbere strânsă de picioarele înaintașilor mei. Am întrebat cerul, iar văzduhul mi-a spus că nu-s decât suflare de vânt peste imensitatea lumii. În nopțile reci am mers către ploi să le-întreb de, poate, cumva, am fi surori. Iar ele mi-au spus că nici ploile nu-s ceea ce par să fie într-o mare pustie și
ELEMENTUL LUI SUNT de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343164_a_344493]
-
curte, îl făceau din bețe de floarea soarelui, de-i vedea toată lumea când se așezau pe “tron”, dar de pe lista de deputați nu lipseau niciodată. Îmi amintesc de o situație hazlie de care a râs mulți ani de zile, întreaga suflare a comunei. Una dintre omniprezentele deputate ale comunei și femeie de serviciu la primărie, avea un soț foarte gras, ce depășea cu mult vreo sută treizeci de kilograme în greutate, de aceea i se zicea și “Gavaz”. Aveau un closet
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Unde prin verb, ca legământ Rostit în cântec și
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
depinde în cea mai mare parte doar realizarea lor, iar la bază stă dorința noastră. Necesitatea fără dorință nu „face două parale”! Fiindcă dorința este cea care se poate înălța la „izvorul împlinirilor”. Iar dorința vine din suflet, adică din „suflarea divină”, deci, „nimic fără Dumnezeu!”. De obicei faptele ne definesc caracterul. Se pare că preotul-scriitor Radu Botiș a semănat gânduri în momente de tihnă și au răsărit cele trei reviste: „Slova creștină”, „Glas comun” și „Slova Copiilor”. Titluri semnificative, spre
G\NDURI SEMĂNATE, DE IOANA STUPARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343574_a_344903]
-
cele mai căutate și apreciate genuri care au legătură directă cu sufletul omenesc. Literatura despre Dumnezeu și despre suflet este domeniul cel mai sensibil pentru că se bazează pe credință și se referă la acea plămadă de inefabil existentă în om: suflarea de Duh. Tot ce presupune acest aspect spiritual al omului în raportul lui cu Dumnezeu, este socotit sacru. Nenumărate sunt chipurile în care creștinii îl slăvesc pe Dumnezeu. Nu numai prin gând, rugăciune, adorație, faptă, dar și prin mărturia lor
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
nu știu câta oară. Apoi adorm cohortele de vise, și zorii dau în purpuri argintii când florile tăcerii-s iar târzii și ostenite-s prin cuvintele nescrise. Sub geam iar stele albe-au înflorit și își ridică-n zâmbet iar suflarea, azi pe tristeți va trece-n pas uitarea ca să colind cu soare-n răsărit. Leonid IACOB Referință Bibliografică: noapte de aprilie / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 474, Anul II, 18 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
NOAPTE DE APRILIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343701_a_345030]
-
de la sine, fără osteneală. La ceas târziu din noapte, Laudă Păstorul Cel Bun, Cere și primește Cărările curate, Ca lumina să rodească iubire. Candela aprinsă învinge Întunericul, alungă răni... Strânge în cămările inimii Darurile lui Dumnezeu, minuni Îndreptate spre eterna suflare. MĂRTURISIRE Fascinantă frumusețe, Coboară cu focul iubirii Peste văpăile lumii. Miracol, Omul a fost la-nceput Îmbrăcat cu haină de lumină, Rătăcit, apoi, în întuneric A pierdut haina și a devenit Gol și neascultător. Sângerează pleoapa anilor, În valuri curg
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
au făcut să-l privesc pentru câteva clipe. Nu a spus nimic. Tot drumul m-a privit cum îmi strângeam cu disperare copilul în brațe, cum îl scuturam cu disperare de câte ori înceta să mai respire, cum îi suflam în guriță suflare de viață. Nu știu dacă murmura în gând o rugăciune dar i-am văzut mâinile împreunate pe tot parcursul drumului. Cu câteva momente înainte să coboare mi-a vorbit iar vocea lui caldă m-a făcut să mă înfior.” Suferința
CU SUFLETUL ÎN SCĂLDĂTOAREA VITEZDA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340135_a_341464]