2,570 matches
-
VII-lea. Papiru surile medievale sînt fragmentare, iar unele fragmente au rămas Încă neidentificate. Vechii egipteni foloseau suluri de papirus avînd o lungime de pînă la o sută de picioare; și grecii din perioada prealexandrină au cuprins Într-un singur sul opere literare de lungime considerabilă, cum ar fi poe mele homerice, opera lui Tucidide sau lucrarea Hellenica a lui Xenofon. Lectura unui sul foarte gros era Însă anevoioasă, astfel Încît, Începînd cu gramaticii ale xan drini, operele considerate prea Întinse
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de pînă la o sută de picioare; și grecii din perioada prealexandrină au cuprins Într-un singur sul opere literare de lungime considerabilă, cum ar fi poe mele homerice, opera lui Tucidide sau lucrarea Hellenica a lui Xenofon. Lectura unui sul foarte gros era Însă anevoioasă, astfel Încît, Începînd cu gramaticii ale xan drini, operele considerate prea Întinse au fost Împărțite În cărți. Se accepta pentru proză, În special pentru textele istorice, un segment de trei-patru mii de rînduri: fie care
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Încît, Începînd cu gramaticii ale xan drini, operele considerate prea Întinse au fost Împărțite În cărți. Se accepta pentru proză, În special pentru textele istorice, un segment de trei-patru mii de rînduri: fie care rînd avea aproximativ lungimea unui hexametru. Sulurile de poezie erau mai scurte și cuprindeau, În medie, o mie de versuri. Aceasta nu reprezenta Însă o normă riguroasă: de pildă, pentru Apollonios din Rodos, s-a ajuns la 1779 de versuri, pentru Lucrețiu, la 1457; operele dramatice, chiar dacă
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
-lea se folosește hîrtie din celuloză (lemn, stuf). devrri~, membrana: numele de pergamena este de dată tîrzie și se explică prin faptul că centrul În care se fabrica era Pergamul. Vreme Îndelungată, pergamentul a avut, ca și papirusul, formă de sul și a fost folosit În aceeași manieră pentru transcrierea operelor literare; sulurile de pergament cu adăugiri succesive de foi au ajuns la lungimi considerabile. În secolele al II-lea și al III-lea d.H., pergamentul a Început să fie preferat
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
pergamena este de dată tîrzie și se explică prin faptul că centrul În care se fabrica era Pergamul. Vreme Îndelungată, pergamentul a avut, ca și papirusul, formă de sul și a fost folosit În aceeași manieră pentru transcrierea operelor literare; sulurile de pergament cu adăugiri succesive de foi au ajuns la lungimi considerabile. În secolele al II-lea și al III-lea d.H., pergamentul a Început să fie preferat, În detri mentul papirusului. Pergamentul avea calitatea de a fi cu mult
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de codice, iar cele mai vechi codice de piele ajunse pînă la noi trec dincolo de secolul al IV-lea; cele mai vechi sînt fragmentele de codice de piele descoperite În urma săpăturilor din Egipt. Codicele era mai ușor de mînuit decît sulul și putea cuprinde un material mult mai Întins. Codex multorum librorum est, spune Isidor (Origines, 6, 13, 1). O consecință a superiorității indiscutabile a codi celui de pergament asupra sulului de papirus a fost un proces de o imensă importanță
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
săpăturilor din Egipt. Codicele era mai ușor de mînuit decît sulul și putea cuprinde un material mult mai Întins. Codex multorum librorum est, spune Isidor (Origines, 6, 13, 1). O consecință a superiorității indiscutabile a codi celui de pergament asupra sulului de papirus a fost un proces de o imensă importanță În istoria textelor antice, și anume transcrierea literaturii clasice de pe sulurile de papirus pe codicele de pergament. Acest proces a Început În Orient, către secolul al IV-lea, și ceva
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
librorum est, spune Isidor (Origines, 6, 13, 1). O consecință a superiorității indiscutabile a codi celui de pergament asupra sulului de papirus a fost un proces de o imensă importanță În istoria textelor antice, și anume transcrierea literaturii clasice de pe sulurile de papirus pe codicele de pergament. Acest proces a Început În Orient, către secolul al IV-lea, și ceva mai tîrziu În Occident; s-a desăvîrșit, după vreo două secole, În scriptoria din mănăstiri. În prezent, noi nu di punem
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
pe codicele de pergament. Acest proces a Început În Orient, către secolul al IV-lea, și ceva mai tîrziu În Occident; s-a desăvîrșit, după vreo două secole, În scriptoria din mănăstiri. În prezent, noi nu di punem de alte suluri de papirus decît cele ieșite la lumină În urma săpăturilor din Egipt sau de la Her culaneum. Această translație a fost o necesitate, dar a antrenat ine vitabil pierderea celei mai mari părți din literatura păgînă. Putem avea convingerea că nu toate
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
acestui proces uriaș au lucrat, cum era de aștep tat, oameni diferiți din punctul de vedere al doctri nei, al capacităților intelec tuale, al atenției, astfel Încît tex tele au fost deformate În felurite moduri. S-a ajuns la Împărțirea sulurilor de papirus În unități mai mici, pentru a fi mai ușor copiate: de aici au apărut erori și În divizarea și succesiunea cărților. HÎrtia Mult mai tîrziu, hîrtia a Înlocuit pergamentul; hîrtia a fost Întotdeauna folosită sub formă de codice
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
păstrate Într-o teacă (gr. kalamoqhvkh; lat. calamarium); cele tocite erau reascuțite cu piatră (gr. kivseri~; lat. pumex), care se folosea și la netezirea pergamentului. Dintre posibilele forme ale cărții (În sensul larg al acestui termen), cea mai veche este sulul (gr. kuvlindro~; lat. uolumen), așa cum sînt cele de la Herculaneum (găsite În 1753) sau din Egipt (1821, pe Insula Elephan tină). Cu titlu de exemplu, sulul elephantin cuprinde Iliada de la v. 127 din ultimul cînt: este Înalt de 25 cm, lung
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Dintre posibilele forme ale cărții (În sensul larg al acestui termen), cea mai veche este sulul (gr. kuvlindro~; lat. uolumen), așa cum sînt cele de la Herculaneum (găsite În 1753) sau din Egipt (1821, pe Insula Elephan tină). Cu titlu de exemplu, sulul elephantin cuprinde Iliada de la v. 127 din ultimul cînt: este Înalt de 25 cm, lung de 2 m, are 16 pagini (lat. paginae, id est coloane) a cîte 43 vv (În medie); versurile sînt numerotate din 100 În 100. Paginile
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
ultimul cînt: este Înalt de 25 cm, lung de 2 m, are 16 pagini (lat. paginae, id est coloane) a cîte 43 vv (În medie); versurile sînt numerotate din 100 În 100. Paginile sînt separate de spații nescrise. La sfîrșitul sulului se trecea numărul coloanelor sau al rîndurilor, probabil pentru plata copistului (termenul tehnic folosit este o adaptare a celui grecesc, sticometriva, „numărare“: „stihometrie“); copiștii puteau ulterior să transcrie și acest număr, chiar dacă nu mai cores pundea situației reale din noua
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
sau al rîndurilor, probabil pentru plata copistului (termenul tehnic folosit este o adaptare a celui grecesc, sticometriva, „numărare“: „stihometrie“); copiștii puteau ulterior să transcrie și acest număr, chiar dacă nu mai cores pundea situației reale din noua copie. Marginea finală a sulului se lipea pe un baston de lemn sau de os (gr. ojmfalov~; lat. umbilicus; vide supra cap. A.2. Papirus vs codice), În jurul căruia se răsucea sulul; de aici sintagmele ad umbilicum legere/addu cere, cu sensul „a citi pînă
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
chiar dacă nu mai cores pundea situației reale din noua copie. Marginea finală a sulului se lipea pe un baston de lemn sau de os (gr. ojmfalov~; lat. umbilicus; vide supra cap. A.2. Papirus vs codice), În jurul căruia se răsucea sulul; de aici sintagmele ad umbilicum legere/addu cere, cu sensul „a citi pînă la capăt“. La sfîrșitul multor manuscrise găsim lat. explicit, o prescurtare de la explicitus < explicare, „a desfă șura“ (fiind o prescurtare, ar trebui marcată Întotdeauna forma incompletă, deci
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
diferă de cea din text, subînțelegîndu-se că ceea ce nu se citează este la fel cu textul; aparatul critic pozitiv reprezintă soluția ideală În toate edițiile, dar, din economie tipografică, de obicei se folosește cel negativ (edițiile Teubner sau Budé); neajun sul aparatului negativ este Însă numai absența unui instrument suplimentar de control. 4 TRADIȚIA INDIRECTĂ Se Înțelege prin tradiție suma materialelor care servesc la reconstituirea unei opere literare În forma sa originară. Tradiția poate fi directă sau indirectă. Tradiția directă e
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cumpăra pentru o drahmă operele lui Anaxagora. Detaliile ne rămîn Însă necunoscute. Este imposibil de spus Între ce limite furnizarea și prețul papirusului i-au Împiedicat ori i au Încurajat folo sirea În Grecia. CÎnd era folosit pentru o carte (sul), aproape Întotdeauna era acoperit pe o singură parte, după cum impunea forma Însăși, pentru că un text scris pe dosul foii s-ar fi șters foarte repede; poate că și supra fața papirusului a contribuit la stabilirea acestei reguli, dat fiind că
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
tradiția din secolul al III-lea, că erau acolo două sute de mii sau patru sute nouăzeci de mii de volume (Eusebius, Praep. Euang. 350b; Tzetzes, Prolegomena de comoedia) sau chiar șase sute de mii, trebuie să ținem cont de faptul că un sul con ținea, de pildă, un singur dialog platonic de lun gime moderată sau o dramă atică; În plus, nu avem de unde să știm În ce măsură bibliotecarii adoptaseră sistemul de a-și procura dublete. Dincolo de aceste nesiguranțe, este cert că au făcut
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Belzebut apăru cu toată hidoșenia sa. Capul țuguiat acoperit cu păr negru ca smoala, era purtător a două coarne. -Oameni buni opriți-vă. Nu agresați înaltele fețe bisericești. Sunt nevinovați-strigară măicuțele. -Vinovat este starețul Machedon care este proorocul Satanei. DânGABRIEL sul l-a invocat pe Belzebut-spuse Anastasia. Atunci cerul se despică în două, iar dintr-o lumină orbitoare apăru un om îmbrăcat cu robă albă de in, care strălucea ca un luceafăr. Ridică mâna vorbind. Toți cei de jos au îngenunchiat
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Snidal, Duncan (1985) 'The Limits of Hegemonic Stability Theory', International Organization 39, 4 (Autumn), pp. 579-614. Spanier, John (1980) American Foreign Policy since World War II, New York: Holt, Rinehart and Winston. Sparti, Davide (1992) Se un leone potesse parlare. Indagini sul comprendere e lo spiegare, Firenze: Sansoni. Spegele, Roger D. (1996) Political Realism in International Theory, Cambridge: Cambridge University Press. Staniland, Martin (1985) What is Political Economy?, New Haven and London: Yale University Press. Steinbruner jr., John D. (1974) The Cybernetic
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Ordin mai mulți maeștri, care au făcut să crească renumele fraților. Unul era fratele Walter de Burgh, despre care un frate avusese o minunată viziune: l-a văzut pe Domnul Isus Cristos coborând din cer și oferind fratelui Walter un sul pe care era scris: «Locul secerișului tău nu este aici, ci în altă parte». Domnul i-a revelat înșelăciunea unei femei pioase, care prin intermediul unor presupuse viziuni dusese în eroare un frate inteligent, în așa măsură încât el le-a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în păstrarea Alexandrei Nohineanu. Găsind în acel geamantan aparate, Olga Popescu le-a luat și le-a aruncat în Parcul Sf. Maria. Alexandra Nohineanu arată mai departe că în alte pachete mai mici ea a găsit gloanțe, trotil și două suluri de sârmă cauciucată, pretinzând că și acestea le-a aruncat Olga Popescu în Parcul Sf. Maria, în timp ce ea, Alexandra Nohineanu, lipsea de acasă. A văzut de asemenea odată printre niște hârtii de calcule ale lui Traian Popescu, o schiță reprezentând
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cei arestați mai târziu, în 1936, pentru procesul Stelescu sau cei arestați în nenumăratele procese mai mărunte, pentru ca în 1938, însuși Căpitanul, înainte și după proces să fie ținut tot în acest fort blestemat. Aici și-a scris, pe un sul de hârtie higienică, Jurnalul de la Jilava, pe care a reușit să-l scoată afară, în sân, avocatul Horia Cosmovici, care avea acces în închisoare pentru pregătirea procesului și recursului, și tot aici i s-a săpat, tot în 1938 mormântul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
riflesso dell'"allargamento" del ruolo e dell'intervento dello Stato nella realtà novecentesca, avviene nei Quaderni în due direzioni: a) la comprensione del nuovo rapporto tra politică ed economia, che Gramsci individua come uno dei tratti peculiari del Novecento, riflettendo sul "corporativismo" fascista, sulle esperienze dell'Unione Sovietică, sulla situazione che ha fatto seguito al "crollo di Wall Street". Da notare che queste tematiche erano presenti nei dibattiti teorici della Terza Internazionale come dell'austromarxismo già dall'inizio degli anni venti
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
più evidente oggi, quando lo sviluppo dei mass media e la loro incidenza appare così largamente riconosciuta: ai vecchi "apparati egemonici" come la scuola o la stampa și sono infatti aggiunte - fondamentali nella creazione del senso comune - le televisioni, terreno sul quale spesso le connotazioni di "pubblico" o "privato", di "politico" o di "economico", încontra molte difficoltà. Îl termine "società civile" non compare în Q 1, 47, 56, mă îl concetto è presente, come și evince anche leggendo Q 6, 24
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]