2,656 matches
-
ne-au cerut bani (dolari) pentru ca le foloseam paturile. N-au ajuns la înțelegere cu părintele Irineu, cât să le ofere, și ne-au alungat. Eram cu toții obosiți și fără să ne odihnim a trebuit să plecăm. Vă imaginați ce supărați puteam fi, era singurul loc din lume de unde se poate vedea Răsăritul Soarelui la 430 dimineață. Unicul loc în lume! După efortul nostru făcut pe întuneric, la lumina lunii, merita să-l vedem. Dimineață se deschidea și biserica de pe munte
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
vedem. Dimineață se deschidea și biserica de pe munte și participăm și noi la slujba, dar așa, nici macar n-am văzut-o pe dinăuntru. Vrăjmașul, care nu se bucură când faci ceva bun, te împiedica prin alții sau diferite forme. Tare supărată și mâhnita am fost. Părintele Irineu a zis să mergem de acolo de pe Muntele Sinai pe Muntele Sf. Ecaterina. Spunea că mai usor este să mergi de pe un vârf de munte pe alt vârf de munte. Că dacă ai coborî
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Ce Sacrificiu Mare a făcut El pentru noi, că ne iubește! Dar noi, ce facem noi pentru El? Cum îl iubim noi? Ce-I dăm noi în schimb? Mie îmi pare foarte rău, că nu dau nimic și-s tare supărată și plâng că nu-s în stare să dau ceva bun. Dar, la ce bun lacrimi dacă n-am fapte? Sunt goală la fapte, n-am râvna nici măcar la rugăciune. Dar Te rog, Doamne, dă-mi ce-mi lipsește
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Nu mai venea acasă când trebuia. Și când venea făcea huit și s-o bată pe mama și ea fugea la bunicu. Și așa a trăit mama alți 20 de ani cât a fost el primar. Și era și foarte supărată și chiar și slabă. Și lucra și cânta de jele: "Foaie verde ș-o lalea, Eram pui și rândunea. De când îs la maica lui Nu-s nici rândunea nici pui Nici drăguță nimănui". Și ofta și plângea. A trăit foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Dumitru Mihailescu, fost sergent major. Om de mare bunătate. Pe Doamna lui o chema Eugenia, era și frumoasă și de treabă. Iar pe mama ei o chema Doamna Olimpiada. Deși era bătrână, era tot frumoasă și foarte bună, dar tot supărată că-i murise soțul ei și ea era văduvă. Familia ei era Codreanu și au trăit în orașul Botoșani. Și aici trăia și un ficior Iuliu Codreanu. Câte într-o seară și chiar în mai multe sări cântau foarte frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cântec jalnic: Când lacrimile amare inundă fața mea Când nu mai sânt în stare să alin durerea grea, Atunci îți iau portretul, îl eau și îl sărut, Dar plânsul mă îneacă și sufăr mult mai mult". Și pe obrazul ei supărat curgeau puhoaie de lacrimi. Aicea venea și picherul 19 Neculai Vlahuță, fratele picherului Alexandru Vlahuță [13]și aicea venea și picherul Constantinescu care trăia în str. Broscăriei și avea o doamnă frumoasa ca din povești. Și mai beau vin și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
acasă de Crăciun, am găsit pe bunica Ancuța, mama mamei mele, foarte slăbită și cu un chic de suflet. Tușea foarte tare și se înădușea. Nu mai era zglobie și veselă, cum am știut-o eu la început, era foarte supărată și ca vai de ea ! Mi-a spus să mă duc pe la ea când voi pleca la școală, la Iași. Și m-am dus, m-a sărutat, m-a desmerdat și mi-a spus: "Dragul bunicăi Ghiorghiță, când îi veni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
preotul Mihai Vasiliu om frumos asemenea și preoteasa Aglaia de frumuseță rară și fără nici un creț pe față. Și am văzut pe Eugenia, care o certase soacră mea că o lumânare i-a picurat o bluză. Și ea era f. supărată și abia a vorbit numai f. puțin cu mine. Și acum văd că am făcut f. rău că nu am luat-o în căsătorie atunci. M-am mai năcăjit încă 2 ani singur. Și am făcut foarte rău. Peste 2
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cumpăr o carte de muzică de la Dna Aneta L.Băncilă fosta domnișoară Aneta Grigorescu din 1908. Dar nu mai era aceea de atunci frumoasă și durdulie ca o zână din povești ! Era bolnavă de ficat și foarte slabă și foarte supărată și distrusă. Soțul ei Diaconul Leon Băncilă, mare dirijor de cor la biserica Adormirea din Fălticeni, și om e rară vrednicie, murise de tifos exantematic încă din 1916. Doctorul i-a recomandat miere de albine. A cerut la mine și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
dus la Boboești să văd dacă-mi mai place domnișoara Eugenia Vasiliu, că în 1908 când am fost nu mi-a plăcut, că o sfădise măsa, că o lumânare, i-a picurat o bluză manias și deci ea era foarte supărată și nici de feli voioasă. Și într-o sâmbătă am plecat la Boboești singur singurel prin pădure la Boboești. Și l-am găsit pe preotul Mihai Vasiliu la un stog, unde făcuse cu niște săteni, un țarc ca să nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și am eșit foarte bine. Și de la o soldă de 340 lei pe lună m-a trimis la lefușoara mea de învățător cu salar de cătun cu 40 de lei pe lună. Și m-am dus acasă și buzat și supărat. Dar Eugenia mea cea scumpă și dragă și înțeleaptă m-a întrebat: "Ghiorghiță, unde-i mai bine în timp de război la front ori la coloană?", că am fost trecut la coloană. Și eu i-am spus: că-i mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
nu mă ia acasă la el să stăm la masă împreună. Dumnezeu să-i ierte păcatele, să-i fie țerna ușoară și amintirea veșnică. Ei n-au avut copii. Ea, Elisabeta C. Maxim trăiește singură, îi foarte slăbită și foarte supărată, și rudele ei toate îs la Piatra Neamț. Azi e 4 iunie 1974 Scriu plângând. Costică Maxim a înfiat o copilă a unuia Gheniș. A crescut-o mare, a fost învățătoare în Baea. S-a măritat, s-a despărțit și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pentru salvarea vieților celor închiși, explicându-i că, dacă simulează o reeducare, ar putea fi eliberați de comuniști. Lucinescu l-a refuzat însă ferm, spunând că aceștia nu sunt naivi, iar prețul care trebuia plătit pentru eliberare era prea mare. Supărat pentru că grupul din jurul lui Bogdanovici începuse să intoneze cântece comuniste într-un moment în care unii preoți din celulă își făceau rugăciunile, Lucinescu i s-a împotrivit public lui Bogdanovici. La scurtă vreme după sosirea în Pitești, pe 5 noiembrie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lîngă o pseudo suverană, o ființă grasă, născută la Beirut într-o casă, zice-se, care nu avea nimic regesc în ea, dar foarte primitoare cu marinarii din port, a plecat zgomotos de la Roma înainte de sfîrșitul petrecerilor, iar această plecare supărată a fost un subiect de bîrfe nesfîrșite. Căsătoria fiicei lui Mussolini cu contele Galeazzo Ciano a prilejuit o mare recepție la vila Torlonia, unde ne-a fost dat să-l vedem pe Duce alături de soție, Dona Rachele, care de obicei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
el dimineața stă în poarta raiului, și atunci este vesel, vesel și râde la toată lumea. Peste zi este plin de scârbă, fiindcă vede toate necurățiile oamenilor și daia își lasă arșița așa de cu zăpușeală; iară seara este mâhnit și supărat, fiindcă stă în poarta iadului; acesta este drumul lui obicinuit, de unde apoi vine acasă”. Liantul dintre sacru și profan, dintre lumea morților și contingent, apare aici într-o ipostază animistă hipersensibilă la binele faptic, ceea ce îi întărește o dată în plus
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Emoționați amândoi, ne îmbrățișăm călduros, apoi o mică discuție din care înțelege că sunt profesor de română, mă felicită că m-am realizat ca profesor, că timpul n-a trecut fără folos pentru mine și, în glumă, o face pe supăratul, spunându-mi glumeț că m-a notat cu zece în școală și s-ar fi așteptat să mă știe profesor de istorie. Răspund că am și istoria ca specialitate, însă m-a prins vremea pe o catedră de română și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și trecem mai departe. După examinarea tuturor se convine ca în ziua următoare la ora opt să ne întrunim pentru definitivarea situației. Când revin, conform înțelegerii, listele erau deja afișate, cercetez atent tabelul admișilor, dar candidatul excepțional nu figura nicăieri! Supărat, mă adresez președintelui comisiei și delegatului de la minister de ce Bosoi Alexandru nu e pe lista admișilor? Ambii dau din umeri. Insist, chiar ei îi dăduseră nota zece, dar nimeni nu-și mai amintește nimic... Strașnică și interesantă și mai ales
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
un echilibru tare precar. Continuam să-i vizitez, mergeam, cumpăram și aduceam dulciuri fetiței care mergea spre șapte ani, dar ș i celei care se îndrepta către 11 ani. Dan în amintirile mele... Dan mi se părea a fi din ce în ce mai supărat, mai ales pe mine. El credea că eu aș fi vorbit urât de soția lui care îi apărea a fi tot mai nervoasă față de el, deși eu nu scosesem nicicând vreo vorbă care să o supere, să o jignească. El
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
regăsesc nume ca Sergiu Nicolaescu, Marius Th. Barna, Antoniu Berenyi sau Adrian Popovici e OK ! E o chestiune de bun-simț. CNC (care a personalizat pervers întregul scandal, de parcă ar fi fost la mijloc doar cazul Puiu, regizorul premiat la Cannes supărat că nu primește cei 7 000 de euro primă de dezvoltare) nu înțelege că nu este vorba doarș despre faptul că Puiu, Jude, Budrala, Ciulei etc. trebuie să facă film cu bani de la CNC ; este vorba despre faptul că Nicolaescu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
ceea ce decretează străinii, acolo, că este așa. Oricum, o privire aruncată pe forumurile de discuții ale ziarelor chiar și în cazul Mungiu este edificatoare pentru a înțelege o dată pentru totdeauna că românul e greu de mulțumit : el s-a născut supărat, trăiește cârcotind și nu moare până nu-i indispune și pe alții... Revenind, ce se întâmplă totuși atât de exaltant în cinematograful românesc ? Este vorba numai despre o (nouă) generație sătulă până-n gât de clișee, ce are în comun nu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
care se înfășoară picioarele pentru a încălța opinci sau cizme oblicit găsit cu greu, dibuit oblâncit om, aruncat la pămînt oborât doborât obrintit infectat ocoș isteț, spiritual, șmecher odrăjdii scule, unelte specifice unui anumit meșteșug opărit ars cu apă fiartă, supărat, necăjit opinci încălțări rudimentare din piele sau din cauciuc otâncit ridicat prin contrabalansare cu un obiect greu P pancove mâncare deosebită, dulce, de sărbători patică farmacie pălan gard păpuci bocanci păpuci de box ghete pănură stofă groasă din lână părușcă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
care persoana nu le-a rostit de fapt. 2. „E încă supărat din cauza promovării mele”. Evenimentele anterioare pot să explice sau nu de ce o persoană vă vorbește agresiv. Însă când presupuneți în mod automat că o persoană este geloasă sau supărată din cauza unui eveniment anterior, atunci închideți automat posibilitartea de a auzi ceea ce spune de fapt și ratați șansa de a reacționa la ce se petrece în acel moment. A avea prejudecăți cu privire la motivele oamenilor face ca orice spun - chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
pe care ți le ai conceput odată... Odată când inimile noastre băteau în același ritm. Poate că te-au supărat scrisorile mele, că te învinuiam că nu mi le trimiți. Eu dragul meu, nu am putut să nu fiu, nu supărată, ci îngrijorată de tăcerea ta. Am căutat și m-am scuzat față de tine, chiar imediat ce am primit de la tine două scrisori deodată, așa cum spui că ai primit și tu de la mine. În cazul acesta, să zicem că poșta e de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
va fi cu putință voi căuta să te iau de la Ploești. Îți voi comunica la timp ce pot face. În cel mai rău caz cred că putem face cununia sâmbătă 22 c. Pa, Miișoară scumpă a sufletului meu. Nu fii supărată că nu ai primit răspuns de la Priponești. Ei scriu foarte greu, ca cineva care nu sunt cărturari ca noi! Dragostea lor e aceeași. Focșani, 14 februarie 1941 Ora 10 și 40 Scumpă și iubită comoară, Iată-mă iarăși scriindu-ți
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
timp, să te pună în curent cu vești de la mine. Țuțule, îmi este dor, știu că tu ai să zâmbești, dar nu mai pot fără tine, De la București nu am mai primit nimic, le-am scris câteva rânduri, sunt foarte supărată, parcă nu aș mai fi sora lor. Scrie-mi imediat ce te instalezi la Suraia, eu abia aștept să vin la tine. Te pup dulce și cu dor mult. Mia ta. P.S. În caz de poți găsi zahăr, cumpără, că îmi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]