2,825 matches
-
Acasa > Poeme > Duiosie > DRAGĂ MAMĂ Autor: Valentina Geambașu Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului DRAGĂ MAMĂ Gânduri plânse, ..., răscolite Printre nori și ploi de toamnă Doruri ce suspină printre cuvinte Îmi vorbesc de tine mamă. Cu tine am adunat tăceri Adânc le-am ascuns în mine, Totul a rămas de azi în ieri Pe drumul vieții fără tine. Pe poteci de gând te întâlnesc Vise vin se pierd
DRAGĂ MAMĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376998_a_378327]
-
spinării Se revarsă noaptea peste urbe Statuile plâng pe străzile curbe Pe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile-n spate Privind melancolic spre țărmul mării Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării; De-a lungul plajei luminate și lise Suspină pierdute și moartele vise De unde cu zorii răsună duios, Un cânt de sirenă nespus de frumos. Referință Bibliografică: Ametist lucid declamând / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
AMETIST LUCID DECLAMÂND de ION UNTARU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376991_a_378320]
-
Acasa > Poezie > Imagini > FANTEZIE ÎN IRIȘI Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2115 din 15 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Îmi picură ploaia cu clipe în gând, Din mirul nostalgicei toamne binecuvântând Tristeți ce nu se mai aud suspinând, Sărută tăcerea frunzelor căzând. Dă-i ploaie, gândului meu, din taina ta, Ia-ți lacrimile înapoi și ucide-i moartea Sau frica de ea, cu apă vie potolește-i setea De viață, învie-i prin magie în iriși fantezia. Timp
FANTEZIE ÎN IRIŞI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377023_a_378352]
-
Ce măsoară așteptări, Iar la porțile durerii Bat secunde-n nerăbdări. Trece pasărea iubirii - Zbor țesut în veșnicii, Elixir al fericirii Presărând melancolii. Curge un izvor de vise Împletind cărări de dor, Pietrele adorm aprinse De-un fior nepierior. Mai suspină câte-o floare În mătase lăcrimând, Vântul treieră prin boare Bobul de nectar plăpând. Clipe-au înghețat în stele Conturând nemărginiri, Se strecoară prin inele Focuri ce aprind iubiri. TĂCEREA DINTRE NOI Grăit-a, iar, tăcerea dintre noi! A despletit
POEMELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377922_a_379251]
-
ce ascundea multe secrete... Acesta intră în casă și ieși cât ai clipi cu barosul în mână. Soldații înghițiră de două ori în sec. Coada barosului era făcută dintr-un trunchi de salcie. - Ăsta...ce-i drept...drăgălaș baros! Clămpăni, suspinând, un soldat. - Mda, șopti Marcel pentru sine. Bunicel, de...Și-o porni la palat, cu pași mari, de soldații abia dacă puteau să se țină după el. Și așa merseră băieții, până ajunseră în pădure. La începutul ei se opri
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377968_a_379297]
-
Toate Articolele Autorului Aș vrea.... Aș vrea să-Ți, mulțumesc că Ai rămas cu mine Chiar de trăiam, o viață plină de păcat Știind că doar iubirea Ta,în viață mă mai ține Făcându-mă să înțeleg, că ale inimii suspine Folositoare sunt, doar unui suflet întristat. Aș vrea,să uit, de anii mei de rătăcire, Când Dumnezeu, la ușa inimi-mi bătea, Dar eu, atunci credeam că viața-i nemurire Și căutam, lumeasca fericire Din lume, necrezând, nicicând că voi
AŞ VREA... de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378067_a_379396]
-
Întâiul - Rege, E-n lupta pentru împliniri, Țara de turci să și-o dezlege! OZANA Ozană lină și curată Pe malul tău s-au scris povești Și prin povestea-ți minunată Ești tot acolo, le păzești! Te vede Nică și suspină, Se scaldă în al său trecut, Tu i-ai rămas calda lumină A vremurilor de-nceput. Pe malul tău, veșnic, zărește Hăinuțele-i vechi, din aba, Copilăria-și retrăiește Și reînvie-n steaua ta! CEI MAI FRUMOȘI ÎNDRĂGOSTIȚI Adie, iar
POEME DE SUFLET ROMÂNESC de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376376_a_377705]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CELEI CARE VA VENI Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1332 din 24 august 2014 Toate Articolele Autorului Puțin trist,privesc în zare Cu inima suspinând Și dorindu-mi cu ardoare O iubire nouă-n gând ... Și-al meu gând ce rătăcește Se îndreaptă către tine, Picurându-mi în ureche Vraja zilelor senine. Tu te vei mira,c-același Gând aveai,dar nerostit, Luminița de speranță
CELEI CARE VA VENI de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376420_a_377749]
-
suflet primăveri îmi înflorești...Cornelia Vîju... XIX. MI-AI SĂDIT ÎN OCHI IUBIREA, de Cornelia Vîju , publicat în Ediția nr. 1862 din 05 februarie 2016. O, chip de înger, mi se pare Că mă veghezi cu-atâta drag, Când eu suspin, întreaga zare Se sprijină de-al nopții prag. O, cât aș vrea să știe lumea Și codrul colindat de vânt, Că mi-ai sădit în ochi iubirea Că glasul tău e-un dulce cânt. Cu tine ating cerul cu mâna
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
Când șoapta-ți blândă mă anină Într-un poem nemărginit, Te văd, o, înger de lumină, Cum înspre mine ai pornit... Cornelia Vîju ... Citește mai mult O, chip de înger, mi se pareCă mă veghezi cu-atâta drag,Când eu suspin, întreaga zareSe sprijină de-al nopții prag.O, cât aș vrea să știe lumeași codrul colindat de vânt, Că mi-ai sădit în ochi iubireaCă glasul tău e-un dulce cânt.Cu tine ating cerul cu mânaDin el tainic stele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
au răstignit”. Un tunet crunt străfulgerând, Întunecând stihiile mult prea curând, Încât lumea întreagă s-a îngrozit, Pământul cel pustiit s-a cutremurat, Și peste tot și toate s-au tulburat, când pietrele s-au despicat. Iar Maica plânge și suspină, neîncetat. Însă un om, prea bun dintre cei buni, Iosif din Arimateea, cerând cu bărbăție Al Său Trup lui Pilat, Pentru ca- n cinste să fie îngropat. Trei zile într-un mormânt întunecat, Tu Doamne ai stat, Precum Iona ce
POEME DE SUFLET (1) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376521_a_377850]
-
în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului PLAJĂ Timide, se retrag zilele verii, Din fața nopții care-ntruna crește, Misterioasă, luna se ivește De după norii zdrențuiți ai serii. Și întunericul se prăvălește, Se-ntinde mult imperiul tăcerii, Suspină vântu-n șoaptele-adierii, Când anotimpul, trist, ne părăsește. Și singuri rămânem, precum se știe, Fără de iarbă și fără de soare, Rămâne plaja albă și pustie, Iar valurile se întorc în mare Și așteptarea este încă vie, Dar tot nu văd nimic în
PLAJĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375804_a_377133]
-
la cingeie* gi-umezal-au ruginitCa și lanțu” lămpii, care, lumina în sară lungă,Ștrencănind* matușa-n geice ștrinfi* și sfetăre* gi” lână.Pă poliță îngustă sage o carce ge rugăciuni,Iar în fingia* gi apă is ș-acuma tri taciuni.Maica Domnului suspina gin icoana afumata... SURA VECE-în grai-Ileana Cornelia NeagaSub streașână ge pădure pa gealu” Rotunduluișura vece îi umbrită ge cloamba* goronului.Șindrila îi putrezita, spartă ge piatră gin varăLasă ploaia și să scurgă pe pareți gin afară.Ieslea-i goală, numa
CORNELIA NEAGA [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
pleoapa greaStau să curgă râureleDin ochii de peruzea.Două lacrimi sărățeleSe preling, pălind bujorul...S-a împuns în degețeleîntr-un spin... plivind răzorul!Două boabe, stropi de rouăVin la vale-ncetișorPe sub genele-amândouăPicurând pe obrăjor...Zău, că inima îmi rupeCând mă-ntreabă suspinând:-Unde-i mama, ca să sufle?-Vine... vine în curând!Două boabe cristalineDin ochii îngândurațiLasă dare, urme finePe obrajii-mbujorați...... LA CUCI*-în grai-Ce s-auge-n Postu” MareAșa mare harmalaie?!Duminică-i az” în satOare, ce s-o fi-ntâmplat?Trec io podul
CORNELIA NEAGA [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
a fost așa, de pe când Împăratul Negru era tânăr și a continuat până ce fiul lui mai mare, Cavalerul Negru i-a luat locul în fruntea oștilor. Așa pier o mulțime de oameni nevinovați! Nu avem voie să vorbim despre asta, suspină servitoarea, avem ce să mâncăm, unde să locuim și cine să ne poarte de grijă. Mioara, fire blândă și înțeleaptă, nu rămase mult pe gânduri. Își scoase foarfecele și croi la repezeală un steag alb, de pace, pe care, imediat ce
CELE DOUĂ SURORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375816_a_377145]
-
său se lăfăiesc o pereche de teneși cam soioși care, după mărime, mă cam îndoiesc că-i aparțin ei și mă mir cum de au ajuns acolo. O privesc neliniștită, cum se agită fără astâmpăr de pe o parte pe alta, suspinând și scâncind și deodată scoate un țipăt înspăimântat, sare din pat aruncând în lături pătura ce o acoperă. O văd cum respiră ușurată în timp ce aprinde veioza, probabil constatând că ceea ce o speriase fusese doar un vis urât. Se așeză pe
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
în pat, cu Adela asupra lui, icnind (nu el, firește, de ea era vorba), răscolindu-și părul negru pe spate, combinând tangenta organului său sexual cu cosinusul vaginului ei, umectat și plin până la refuz cu falusul lui dimensionat. - Te vreau, suspină ea, mai vreau, mai aruncă-mă în jarul tău. Remus nu era în apele lui. A avut o viață cu succes ponderat (dar sigur !) la femei, însă de data asta altceva îl ținea în suspans. Se termină în ea (nu
A FI COMUNIST E LUCRU MARE, DAR A FI OM O ÎNTÂMPLARE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375882_a_377211]
-
plutind necontenit Tu - vânt de primăvară... Voi răvăși toți norii, pășind pe curcubeu, Eu - ploaie ce oftează. Vei adună senin, pășind pe-al clipei decolteu Tu - ploaie ce dansează... Voi împleti izvoare, dansând pe colț de luna Eu - rază ce suspina... Vei destrăma cascade, dansând după furtună Tu - rază de lumină. Voi dărui culoare, pictând pe geana zorilor Eu - suflet răvășit. Vei dărui penelul, pictând cu roua rugăciunilor, Tu - suflet împlinit.. Citește mai mult Eu - Tu...Voi mângâia păduri, curgând domol
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
Vei dezlegă tulpini, plutind necontenitTu - vânt de primăvară...Voi răvăși toți norii, pășind pe curcubeu,Eu - ploaie ce oftează.Vei adună senin, pășind pe-al clipei decolteuTu - ploaie ce dansează...Voi împleti izvoare, dansând pe colț de lunăEu - rază ce suspina...Vei destrăma cascade, dansând după furtunăTu - rază de lumină.Voi dărui culoare, pictând pe geana zorilorEu - suflet răvășit.Vei dărui penelul, pictând cu roua rugăciunilor,Tu - suflet împlinit..... XIX. TU ESTI DEPARTE..., de Corina Negrea , publicat în Ediția nr. 2101
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
mai șoptesc... Dar șoaptă mi-este haos! Trecutul meu, uitat în tine, Prăpăd va face-n mintea ta. Vei rătăci prin zările senine Să uiți de el... Nu vei putea! Privirea mea, rănită de-ntristare, Îți răscolește blând rețină. Vei suspina, simțind cum doare, Si-ai sa-ntelegi și tu A cui e vina! Sărutul meu, strivit pe buze, Te va durea la nesfârșit. Vei caută prin visele confuze Să-l gusti... Va fi de negăsit! Citește mai mult TarziuCu șoaptă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
suspine-amareSa-ti mai șoptesc...Dar șoaptă mi-este haos!Trecutul meu, uitat în tine,Prăpăd va face-n mintea ta.Vei rătăci prin zările senineSa uiți de el...Nu vei putea!Privirea mea, rănită de-ntristare,Iti răscolește blând retina. Vei suspina, simțind cum doare,Si-ai sa-ntelegi și tuA cui e vina!Sărutul meu, strivit pe buze,Te va durea la nesfarsit.Vei caută prin visele confuzeSa-l gusti...Va fi de negăsit!... XXX. CU TIMPUL ..., de Corina Negrea , publicat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
a-ngenunchiat și în ploi m-a iubit. * Eu am ochii rotunzi cu privirea de foc, Si umbre ce trec prin pădurea de gene Cu lumina de verde, trifoi de noroc Unduire de salca cu mersul alene... * Mărgineam anotimpul când tu suspinai Și-am privit către tine cu-n zâmbet duios Și pe ramuri uscate tu frunze-ți creșteai Că poeme de suflet cu iubirea prinos. * Și de-atunci am ramas un izvor de cuvânt Ce-ți aduce lumină ca să poți înverzii
NEȘTIUTĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376050_a_377379]
-
Acasa > Poezie > Cantec > RONDELUL IUBIRII Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 1510 din 18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Când te privesc, mă bucur și suspin, mă îmbăt cu privirile-ți blajine; tandră si suavă, veșnic lângă mine, ca și cerul zilei, plin de soare și senin. Ești și fi-vei, dorința și norocul fin, inima aritmic bate pentru tine; când te privesc, mă bucur si
RONDELUL IUBIRII de GEORGE PENA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376017_a_377346]
-
al tău chip luminos. Răsună-a ta voce - o muzică lină, Ce-mi vindecă magic din rănile vechi, Își leagănă crinii a lor crinolină, Dansează, în stol, rândunele-n perechi. Ne-alină natura cu-a ei armonie, Orchestra de șoapte suspină banal, Sub puntea de raze, zâmbind limonie, Respiră alene-un pământ ancestral. De plouă ori ninge, în mine e vară, Culoarea iubirii se-aprinde ciudat, Se cerne lumina măiastră afară, Căci palida iarnă din noi a plecat. Referință Bibliografică: CULOAREA
CULOAREA IUBIRII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376063_a_377392]
-
contemporaneității, punându-i un diagnostic realist și neechivoc, atenționând că lumea de azi se află în pericolul de a-și pierde tocmai ce o face umană, adică sensibilitatea față de creația artistică: „Lumea de azi nu mai știe să cânte, doar suspină/ ori geme, strigă, țipă, crezând că se face înțeleasă așa“. Într-o astfel de lume ar părea poate desuetă sau hazardată pledoaria Elenei Armenescu pentru încredere în forța de regenerare morală, îndemnând la trezirea spiritului civic, la respect pentru viața
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]