2,970 matches
-
fericit cum n-am mai fost vreodată, pentru că simt în mine-o tinerețe ce zi de zi e tot mai minunată și vrea neîncetat să mă răsfețe. Pășesc spre viitor zâmbind. Privirea mi s-a înseninat și strălucește de bucurie tandră că-mplinirea orice tristeți din mine izgonește. 2 ianuarie 2017 Anatol Covali Referință Bibliografică: Sunt fericit / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2194, Anul VII, 02 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate
SUNT FERICIT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353184_a_354513]
-
Sergiu Celibidache a spus, așa cum a consemnat pentru memoria muzicii universale, jurnalista și scriitoarea Marilena Rotaru: „Excepțional! Tu nu ești un al doilea Michelangelo. Tu ești primul Dan Grigore! Ești printre cei mai mari din lume!”. Marele poet al sunetului tandru a dat drumul unui izvor de muzică zăgăzuită sub clapele de sidef, asupra spectatorilor. Maestrul Dan Grigore a contribuit cu o muzică a zborului liber în visare la mistuirea suverană în extaz! Țara s-o fi întrebând cum de a
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353206_a_354535]
-
profilează jaruri, Corăbii vechi se-ntorc dinspre zenit... E vară, încă, pe-ale tale maluri, Aș vrea să fie așa la infinit. E doar un vis...E timpul...Nu ne iartă... Dar tu, frumoasă, știu, mereu vei fi, Iubirea noastră, tandru punct pe hartă, Va încălzi ale vieții sihăstrii. Apoi...Târziu...Pleca-vom mai departe... Ne-așteaptă cele cotidiene, vechi, Vom depăna în pagini vechi de carte, Corăbii, trupuri, suflete-perechi. Mugurel Pușcaș (Liga Scriitorilor din România) Referință Bibliografică: DIMINEAȚA / Mugurel Pușcaș
DIMINEAŢA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353256_a_354585]
-
Publicat în: Ediția nr. 1898 din 12 martie 2016 Toate Articolele Autorului OMAGIU LUI ALEXANDRU MACEDONSKI 14 martie 1854 - 24 noiembrie 1920 Macedonski Alexandru! Scuturat-ai timpu-n poezii, Rondelul e un puiandru Împletit numai din fantezii. Cu suflet mândru și tandru, Cu efect de lumină-n hârtii, -Macedonski Alexandru, Scuturat-ai timpu-n poezii. Ca în mare un scafandru Tu ai înotat în frenezii, Cu mlădiere-n armonii, Cu son-cristal ca un trianglu... .............................................. Macedonski Alexandru! Referință Bibliografică: RONDEL / Lia Ruse : Confluențe Literare
RONDEL de LIA RUSE în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352675_a_354004]
-
nopți ce-au fost odată. Vin valuri mii, cu șoapte și cuvinte, Căldura soarelui coboară toată Și împreună socotesc să poată Să-i spună mării vechea rugăminte. Și marea, cum o știm cât e de bună, Ne-mbrățișează iar la fel de tandru, Că suntem tot cu ea și împreună, Până se-aprinde-al nopții policandru Și se ivește-n ape mândra lună, Iar briza vine cu miros de leandru. ȘOAPTE ( sonet ) de Leonte Petre Când vara se întoarce iar în lume, Ne cheamă lângă
TREI SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352724_a_354053]
-
tărâmul cuvântului, și-apoi să vezi poezie! Vom vedea atunci ce se întâmplă „Când trandafirii înfloresc”, pentru că poeta ne avertizează: „Când trandafirii înfloresc/ Din taina lor vise-mi croiesc/ Cu-a ta iubire împletesc/ Din inimă să-ți dăruiesc/ În tandre șoapte „te iubesc.”// Azi mă răsfață trandafirii/ Primesc în dar floarea iubirii/ Țesută-n pânza nemuririi/ Din paradisul strălucirii/ Simțind fiorii fericirii...” Da, copilă, mai este puțin și vine ea, primăvara... Volumul se încheie cu un mănunchi de poeme dedicate
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > ASCULT TĂCEREA Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1185 din 30 martie 2014 Toate Articolele Autorului Ascult vrăjit total tăcerea ei Născută din cascade înspumate De generoase,tandre-mbrățișări Și de senzații calde picurate Celest surâs de buze,delicat Îngână către Eros rugăciune În viață să îi fie mereu dat Doar ei,explozii de trăiri,anume În respirații repezi,sacadat Omniprezente lieduri de amoruri Din note de fior
ASCULT TĂCEREA de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353721_a_355050]
-
samavolnic cartierul, orașul sau țara? Tu ești un simplu om care-și duce existența la nivel de familie, tu nu ești un luptător gata să-și dea viața pentru idealurile unei națiuni. Ești pacifist, ești om de rând, blajin și tandru, având un singur țel, acela de a-ți crește urmașii în cele mai bune condiții, lipsit de atitudini războinice, trăind în țarcul tău limitat, dar fericit. Ce-ți poți dori mai mult? Viața este mizerie, viața este păcat, viața este
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
să te lași pradă simțurilor,să uiți pentru o clipă lungă de ceea ce îți întuneca ziua și-ți încrețește fruntea și să respiri aerul seducător al unui bărbat care știe exact cum să-și potrivească palmă pe abdomenul tău ,doar tandru și posesiv , nu obraznic și invadator.Pentru o secundă își dori cu disperare că buzele lui să-i atingă umărul gol și palmă lui să urce doar câțiva centimetri. Nu vroia să-și suprime dorința pentru el dar în același
POVESTE DE DRAGOSTE(3) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354073_a_355402]
-
de tandrețe”! Și oricât ar fi de „Greu” prin norii groși ai anilor ce n-au deloc clemență vrând să ne cheme-n neagra penitență a vieții de „dincolo”, atunci când ai „În preajma ta” un suflet drag... „și suferința pare/ o tandră și duioasă alinare./ Orice durere /lângă tine piere/ topită de-al iubirii tale soare”. Dar cum „vâltorile” vieții sapă, biciuie, scurmă în vadul liniștit, uneori simți nevoia să te detașezi de tine însuți refugiindu-te în îndeletniciri care te înalță
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
sexual cu soțul ales sau rânduit, printr-o entitate fizică bine ascunsă care-i conferă însă o sfială, timiditate, chiar teamă care o poate apăra în majoritatea cazurilor de masculii prea insistenți. Totuși și masculul este de obicei timid și tandru cu femeia iubită, chiar dacă ea mai este sau nu „fată mare”. După ce a fost însămânțată de embrionul masculin, indiferent dacă a fost sau nu creată noua entitate umană în stare de făt, femeia nu mai este „curată” în special dacă
NAŞTEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354155_a_355484]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > IUBITEI... Autor: Romeo Nicolae Ștefănescu Publicat în: Ediția nr. 270 din 27 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Iubitei poezie [] Iubitei Șoptește-mi tandru dragostea ta, Iubita mea... Și nu uita, Că doar eu... Îți țin în mâna mea... Iubirea ta... Iubirea mea... Iubirea noastră. 10.07.2009 Romeo - Nicolae + ASiIiVRo Vol. Sfperanțele iubirii - 2010 Referință Bibliografică: Iubitei... / Romeo Nicolae Ștefănescu : Confluențe Literare, ISSN
IUBITEI... de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354212_a_355541]
-
afară. Când am pătruns în acest spațiu, am dislocat o fâșie pentru mine anume. Fulgii parcă s-au îndepărtat dar au început să se apropie și să cadă peste mine, integrându-mă în decor. A fost realmente o acceptare, un tandru: „Bun venit!” Și, dintr-o dată, cu ultimii fulgi, se întâmplă minunea. Printre fulgii mari și pufoși apar mici sclipiri care se transformă în steluțe din ce în ce mai bine conturate, mai clare. „Fulgii tocmai curățaseră văzduhul pentru „vizitatori”, vine un gând răzleț. Începe
FULGII de DOR DANAELA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354560_a_355889]
-
a destinului în tabloul cu mii de bucăți de carton al vieții. între mine și tine, s-au strecurat apoi alți șerpi și alte tușe absurde, ale altor culori nedorite. una mi-a ars palmele și tu, mi-ai sărutat tandru liniile dispărute încercând cu disperare să le redesenezi pe harta înroșită de așteptări, neîmpliniri, neregăsiri. nu ai renunțat nici azi, când într-un vârtej al nebuniei, m-ai învelit în alb, uitând pe-un colț îndoit o pată de umbră
UNDEVA, COLORÂND de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354696_a_356025]
-
octombrie 2014 Toate Articolele Autorului De plânsu-mi, plânge ploaia toamnei reci că, dragostea-i în ceață pe poteci. În ea s-a pierdut îmbrățișarea speranței ce s-a topit cu zarea. Doar vântu-i triumfător și mândru, cănd creștetul îmi mângâie tandru. Cu reci fiori, în suflet pătrunde dor înfocat, de ploaie să-l ude. Cu frunze în zbor îmi alungă vis că, Toamna vieții cu ele mi-am scris. Cu sărut rece îmi lasă fior, să-mi înghețe dorință de amor
ILUZII DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347058_a_348387]
-
piciorul unui atacant de fotbal urcă echipa sa pe podium, în timp ce o altă clipă, de rătăcire însă, o poate retrograda... O clipă la care alții nu se uită, nu o apreciază, pentru că ... nu au timp! Nu au timp de gesturi tandre sau de priviri duioase, de strângeri de mână ori de săruturi furișe cu iz de idilă... Sunt ocupați cu afaceri care să-i facă „fericiți”, cu tot felul de combinații care să le creeze o anume fericire efemeră, ce uneori
VALOAREA FIECĂREI CLIPE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347066_a_348395]
-
Din celesta-ți îngerie, Ai venit să nu mai sânger. Binecuvântată fie A ta aură divină Când, fiind în agonie, Mi-ai adus din cer lumină. Binecuvântată fie Alinarea-ți de casandră Când, pierdut în reverie, Ai fost magică și tandră. Binecuvânată fie Mângâierea ta ca mirul Când, înfrânt de nebunie, Mi-ai tămăduit delirul. Binecvântată fie Minunata ta făptură Când mi-a dăruit doar mie Un sărut de dor pe gură. Binecuvântată fie Moartea binecuvântată, Când în toamna de urgie
BINECUVÂNTATĂ FIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347132_a_348461]
-
iar în timp ce ochii avizi de frumusețe se plimbă de la o statuie la alta, să vezi pe cine reprezintă, frunzele obosite de timpul petrecut aninate de crengile arțarilor, teilor, stejarilor, sau gorunilor, pornesc într-un zbor lin, să coboare spre îmbrățișarea tandră a pământului, ca o pereche de balerini pe scena „Teatrului Mare” din Moscova (Большой Tеатр) într-un vals interpretat de balerini în „Lacul lebedelor”. Stolurile de porumbei se îngrămădesc la picioarele vizitatorilor ce-și deschid pungile cu grăunțe cumpărate de la
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347152_a_348481]
-
inima obiectelor lăsând urme șterse de timp își caută norocul în afară. În cercuri luminoase pulsează culori curbate de apă. Poate vei vedea înăuntru cum se așază în sferele lumii, ce întruchipare capătă iarba în sufletul tău înverzit decurând cu tandre mișcări. Am văzut la orizont curcubeul arc peste verdele crud și o ciocârlie înălțându-se-n zbor, de cerul în cântec se lumina și un soare împănat cu raze arde deasupra pădurii de ulmi în care devin răcoros, izvor de
IMBOLD de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347207_a_348536]
-
violă care se tînguie Animalul rănit răsuflă respira agonizează Culcat pe un pat de frunze uscate Care foșnesc, aburii moi îi dilata nările Organista apasă tragic pedalele Un bocet profund se sparge în tavanul catedralei Harpa dublă strălucește sub degetele tandre Care par a mîngîia gîtul fragil al clepsidrei Ghitara mare își sărbătorește argintia ei sonoritate Plînge, geme, respira pentru ultima oară Susurul suav al flautului piccolo vine de niciunde Sparge trompeta cămașă ranitặ de fluturi a nopții Cazane de arama
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]
-
și pur Ridică gingaș capul și parcă zice-n slavă: Nu-i vreme de tristețe, e bucurie-n jur! Privesc spre ghiocelul ce mi-e atât de drag Și-i sorb duios lumina ce-mprăștie în cale Nectar din suflet tandru aștern tăcut în prag Și-aștept din depărtare... chemarea vocii tale. De-ai știi câtă iubire am adunat în suflet Și câtă primăvară am strâns la pieptul meu Câți ghiocei sădit-am și-al ramurilor scâncet L-am ascultat cu
NECTARUL DIN SUFLET de GEORGETA RESTEMAN, ORADEA în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357104_a_358433]
-
Zăgan Publicat în: Ediția nr. 929 din 17 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Erezia iernii ca datorie Și liniștea Ultimele lingouri de aur pe care le mai aveam cu acte în regu- lă Mi-a ridicat-o ninsoarea Cel mai tandru executor judecătoresc al mome- tului Doamne iar ai schimbat culoarea politică a cerului Trec norii ca niș- te cecuri fără acoperire în zona Mol- dovei Ninge eretic cu îngeri de joasă înălțime Am băgat mîinile în buzunare și nici urmă
EREZII DE-O CLIPĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357218_a_358547]
-
mamaia râdea de noi și ne spunea „Asta mică nu are minte, dar tu, Gogule, nu vezi că s-a lăsat frigul, așteaptă cârdul și se odihnesc?!” Ne supăram în sinea noastră pe mamaie, dar cum tataie era sensibil și tandru și nu voia să mă dezamăgească nici pe mine, dar nici pe ea, îi răspundea: -Ce știi tu despre berze? Nu vezi că vin de atâția ani? Dacă nu m-ar cunoaște, s-ar duce în altă parte; știu că
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
a luat în brațe. -Ce faci, Susano? Or să te doară rinichi! i-a strigat tataie, care mai grăbit ca niciodată, a trecut pe lângă noi. -Mai taci, măi Gogule! Am speriat copilul, i-a răspuns cu o voce calmă și tandră. Mi-am pus capul pe umărul ei. Un suspin puternic mi-a ieșit din piept și m-am liniștit. Mamaia m-a dus până la bucătăria de vară, m-a așezat pe scaun, mi-a pus în față farfuria mea, a
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
cu capul în plecat în poala stau în genunghi în fața ta. Îmi este dor de mangierea degetelor tale pe fata mea să-mi șteargă lacrimile și să-mi mângâie zâmbetul. Ai luat cu tine,tot ce am avut melodios și tandru în mine. Mi-ai lăsat sufletul gol,și sângele fără culoare,si vorbele frumoase le-am pus într-un sertar ascunse,pe care l-am închis cu lacătul iubirii. Îmi este dor de tine, îmi este dor de alintatul și
MIHAELA ARBID STOICA [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]