2,288 matches
-
le numească Revoluția Română din Decembrie, au dus la căderea regimului ceaușist pentru că zeci de mii de oameni au ieșit în stradă ca să protesteze, întâi la Timișoara, apoi la București. Ceea ce s-a întâmplat atunci e cunoscut și drept „revoluția televizată“, pentru rolul jucat de canalul public de televiziune, intrat, într-un moment-cheie, sub controlul opozanților regimului. Cu toate acestea, aproape toate momentele importante care au dus la fuga cuplului Ceaușescu și la căderea regimului s-au petrecut fără ca aparatele de
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
și să se înscrie în grupuri online de susținători. Totodată, candidatul Băsescu a acceptat să ofere câteva interviuri unor bloguri și site-uri de știri și analize. Aceste eforturi, combinate, între altele, cu o prestație superioară principalilor contracandidați în dezbaterile televizate, au dat roade. Băsescu a câștigat la mustață alegerile. După care a abandonat din nou Internetul ca mediu de comunicare cu alegătorii. Este profitabil pentru politicienii români să fie activi în social media? În apărarea lui Băsescu, trebuie spus că
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
este important. De obicei, jurnaliștii se promovează Cartea fețelor 238 chiar prin jurnalismul pe care îl produc. Cât despre vorbit, până nu demult puteau fi auziți promovându-se doar pe la cursurile la care erau invitați, prin conferințe, uneori pe la dezbateri televizate ori prin întâlnirile cu cititorii organizate de ziarele la care lucrează. Social media creează însă noi spații și oportunități de dialog. Înseamnă mai multă muncă pentru jurnaliști, care, ca să ajungă la public, trebuie să-și transmită mesajele pe mai multe
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
se întâlnesc, aici sunt educați în școli, aici practică sporturi, aici se regrupează în asociații, aici se nasc și mor, uitând de gălăgia certurilor excesive ale celor de la putere, aici pier regăsind timpul și pământul". (V. Giscard d'Estaing, alocuțiune televizată, Le Monde, 6 iulie-8 decembrie 1975, citat de Didier Le Gall, "Les métamorphoses de la ville ou l'évocation d'un social pacifié", Ces cités urbaines, Cahiers du LASA, nr. 6, Caen, 1986, p. 140). 2 Vezi René Lenoir, "La participation
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
gărduleț la cimitir. Ana nu mai poate mesteca biscuiți. Cea mare și-ar dori o vestă. Și tot așa... Și tot așa... Și tot așa... Și tot așa... Eu unde sunt? Eu unde sunt? Scrisoarea 143 Tema principală a discuțiilor televizate sunt românii. Și, crede-mă, italienii vorbesc mult, circa 70% din timpul de emisie este plin de talk-show uri. De dimineața și până seara își tot dau cu părerea. Azi vorbeau doi inși și cădeau de acord că delincvența ro
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
imposibil să ne imaginăm un jurnal de știri care să se limiteze la o simplă "lectură a știrilor", pe un ton rece și distant, într-un decor neutru, cum se întâmpla la începuturile apariției acestui gen mediatic. În prezent, jurnalele televizate devin obiectul unor puneri în scenă laborioase care vizează punerea în valoare a prezentatorilor și a celorlalți participanți. Din ce în ce mai mult, informația devine elaborată după legile spectacolului. Acest amestec de genuri este foarte larg răspândit, mai ales în Statele Unite, unde infotainment-ul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
vizează punerea în valoare a prezentatorilor și a celorlalți participanți. Din ce în ce mai mult, informația devine elaborată după legile spectacolului. Acest amestec de genuri este foarte larg răspândit, mai ales în Statele Unite, unde infotainment-ul este deja un gen popular. Consecințele asupra informației televizate sunt evidente: * preponderența rubricilor unde se acumulează informații adesea derizorii despre faptele diverse, viața vedetelor etc.; * înmulțirea formelor de spectacol televizat; * preferința pentru știrile scurte și însoțite de numeroase imagini, ceea ce impune o "lectură" de tip zapping 9 a realității
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
genuri este foarte larg răspândit, mai ales în Statele Unite, unde infotainment-ul este deja un gen popular. Consecințele asupra informației televizate sunt evidente: * preponderența rubricilor unde se acumulează informații adesea derizorii despre faptele diverse, viața vedetelor etc.; * înmulțirea formelor de spectacol televizat; * preferința pentru știrile scurte și însoțite de numeroase imagini, ceea ce impune o "lectură" de tip zapping 9 a realității. Valorizarea subiectelor cu mare încărcătură spectaculară, vizarea unor efecte ca suspansul și șocarea audienței devin (întocmai ca în genurile de ficțiune
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
fost una dintre limitările majore ale cercetării suportul scris este mai rigid, nu permite prezenta unor indicii paralingvistice sau non-verbale, care ar fi putut face stimulul experimental mai puternic. Este foarte probabil ca expunerea la un fragment dintr-un jurnal televizat sau dintr-o emisiune de dezbateri să fi avut efecte mai puternice. Așa cum au observat deja anumiți autori (Mutz și Reeves, 2005; Mutz, 2007), conflictele televizate îi angajează emoțional pe privitori într-o mult mai mare măsură decât o fac
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
experimental mai puternic. Este foarte probabil ca expunerea la un fragment dintr-un jurnal televizat sau dintr-o emisiune de dezbateri să fi avut efecte mai puternice. Așa cum au observat deja anumiți autori (Mutz și Reeves, 2005; Mutz, 2007), conflictele televizate îi angajează emoțional pe privitori într-o mult mai mare măsură decât o fac știrile scrise, care relatează un conflict. Încercând să aprofundăm și să înțelegem mai bine efectele diferențiate ale anumitor tipuri de conflicte, am făcut o distincție între
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și credințele politice?". Am accentuat în partea teoretică faptul că televiziunea exacerbează efectele incivilității și că un articol de ziar, chiar și legat de o controversă sau dispută acerbă, nu poate declanșa același nivel de stimulare fiziologică ca o știre televizată legată de un conflict politic. Cu toate acestea, datele obținute indică un efect consistent la nivelul cinismului, încrederii și participării politice. Efectul combinat al subiectului (de mai mare sau mai mică preocupare) și stilului conflictelor (civilizat versus necivilizat) prezente în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
subliniem operaționalitatea unor scheme de reprezentare în evidențierea specificului unui act de comunicare. Din această perspectivă, comunicarea politică se definește prin existența a două axe: una orizontală, subiectivă, care surprinde relația emisie-receptare, și cealaltă verticală, obiectivă, care introduce "arenele" (dezbaterile televizate, conferințele de presă, presa de opinie, ceremoniile politice televizate etc.) și "teritoriile" (locale, regionale, naționale, transnaționale, internaționale) în care se desfășoară comunicarea politică. O reprezentare grafică a procesului de comunicare politică, prin intersecția celor două axe: axa subiectivă, a subiecților
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unui act de comunicare. Din această perspectivă, comunicarea politică se definește prin existența a două axe: una orizontală, subiectivă, care surprinde relația emisie-receptare, și cealaltă verticală, obiectivă, care introduce "arenele" (dezbaterile televizate, conferințele de presă, presa de opinie, ceremoniile politice televizate etc.) și "teritoriile" (locale, regionale, naționale, transnaționale, internaționale) în care se desfășoară comunicarea politică. O reprezentare grafică a procesului de comunicare politică, prin intersecția celor două axe: axa subiectivă, a subiecților implicați în procesul de comunicare (emițător, receptor), și axa
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
element al unei strategii de marketing, ci ca o activitate de enunțare raportată la un gen de discurs, iar modul de organizare al textului este indisociabil de tipul de difuzare pe care îl implică, de canalul de transmitere (oral, scris, televizat), de locul social de emergență. Cele optsprezece capitole ale volumului oferă, alături de analiza aprofundată a numelor de mărci și produse sau a unor texte publicitare, o binevenită sistematizare a problematicii (generale și specifice) care delimitează domeniul analizei de discurs. De la
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o structură textuală, ca o înlănțuire coerentă de semne verbale, nici exclusiv ca o componentă a unei strategii de marketing, ci ca o activitate enunțiativă raportată la un gen discursiv: originea sa socială, canalul prin care este transmis (oral, scris, televizat), tipul de difuzare pe care îl implică etc. nu pot fi separate de modul în care este organizat textul. Un cercetător în analiza discursului poate lua ca bază de lucru un gen discursiv (o consultație medicală, un curs de limbă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
generică. Într-adevăr, "discursul" nu se prezintă niciodată ca atare, ci sub forma unui gen discursiv particular: un buletin meteo, un proces verbal al unei ședințe etc. Fiecare societate sau tip de societate are propriile genuri discursive (buletinul de știri televizat nu există la indienii din Amazonia) și moduri diferite de participare la "aceleași" genuri (în general, tîrguirea nu este acceptată în Franța în băcănii sau brutării). Chiar dacă nu stăpînim anumite genuri, noi sîntem capabili cel mai adesea să le identificăm
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
un act (a promite, a sugera, a afirma, a întreba etc.) care vizează să modifice o situație. La un nivel superior, aceste acte elementare se integrează în discursuri aparținînd unui gen determinat (o broșură publicitară, o consultație medicală, niște știri televizate etc.) care vizează să producă o modificare asupra destinatarilor. Dincolo de aceasta, activitatea verbală este ea însăși în relație cu activități non-verbale. Discursul este interactiv Activitatea verbală este, de fapt, o inter-activitate care implică doi parteneri, a căror urmă lăsată în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
meteorologic, un roman, un articol de ziar etc. sînt tot atîtea enunțuri. Există enunțuri foarte scurte (graffiti, proverbe etc.), altele foarte lungi (o tragedie, o conferință etc.). Un enunț este raportat la intenția comunicativă a genului său discursiv (un jurnal televizat are ca scop să informeze despre actualitate, o publicitate, să convingă un consumator etc.). Aici "enunț" are o valoare apropiată de cea de "text"; - "text" se folosește, de asemenea, cu o valoare mai precisă cînd este vorba de a considera
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
dominantă este totuși de a le diferenția, așa cum facem și noi de la începutul acestei cărți: genurile discursive aparțin unor tipuri de discurs diferite, asociate unor vaste sectoare ale activității sociale. Astfel, talk-show-ul constituie un gen discursiv în interiorul tipului de discurs "televizat", el însuși parte componentă a unui ansamblu mai amplu care ar fi tipul de discurs "mediatic", în care figurează, de asemenea, tipul de discurs radiofonic și cel al presei scrise. Societatea este astfel împărțită în diferite sectoare: producția de mărfuri
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
au ca model dialogurile lui Platon. Operele fac astfel referire la niște "prototipuri": Legăturile primejdioase la romanul epistolar, Iliada la epopee etc. În schimb, atunci cînd nu este vorba de opere unice, ci de rapoarte de stagiu, de reportaje sportive televizate, de cursuri universitare, nu există o relație de legătură cu niște opere consacrate: este vorba de rutină, de comportamente stereotipe și anonime care s-au stabilizat încetul cu încetul, dar care suferă modificări permanente. Reclama pe care și-o face
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
prelucrate și restituite de un decodor (radio, telefon etc.), poate fi manuscris, imprimat într-un exemplar (imprimantă individuală), poate figura în memoria unui calculator etc. O schimbare a suportului material modifică în mod radical un gen discursiv: o dezbatere politică televizată este un cu totul alt gen discursiv decît o dezbatere într-o sală, în care publicul este limitat la auditorii prezenți. Ceea ce numim "text" nu este deci un conținut fixat pe un suport, ci coincide cu modul său de existență
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
textului, modelează genul discursiv. O mulțime de mutații sociale se pot manifesta prin simpla deplasare "mediologică" (= referitoare la medium): momentul în care cuplurile în dificultate, în loc să se exprime în cabinetul unui psiholog, au început să o facă într-un talk-show televizat marchează nu doar o simplă schimbare de loc și de canal, ci o întreagă modificare a societății o societate care se identifică cu modurile de comunicare pe care le face posibile și care o fac, la rîndul ei, posibilă. Un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
dispar, ci că ele sînt marginalizate. Oamenii politici continuă să organizeze întîlniri electorale, la fel și vînzătorii ambulanți să-și promoveze produsele în stradă, dar aceste practici discursive sînt redefinite în raport cu formele dominante ale vorbirii politice și comerciale, adică dezbaterea televizată și marea distribuție. 2. Oral și scris: o opoziție prea simplă Distincția dintre oral și scris este o categorie "mediologică", cea mai veche și mai puternic ancorată în cultură. Dar această distincție nu este atît de simplă cum am putea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
hipotaxă); el preferă să recurgă la juxtapunerea frazelor (parataxă), fără o explicitare a legăturilor dintre ele prin conjuncții de coordonare sau de subordonare cu sens precis. Este și cazul acestui dialog între scriitorul Georges Simenon și Bernard Pivot în emisiunea televizată "Apostrophes": B.P.: Dar într-o zi povestiți această scenă G.S. Într-o zi ea ne-a găsit în flagrant delict cu Boule și mi-a spus femeia aia sau eu o s-o dai afară imediat e fata aia sau eu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și titlul, filmul este cam încîlcit și jonglează între poznele prostuțe ale acestui trio mortal și momentele de calm în care iese la iveală tandrețea acestor inadaptați cu inima de aur. Acestea fiind spuse, în universul actual standardizat al ficțiunilor televizate, filmul este destul de bun. Libération, 25 octombrie 1994 Textul (1) se mulțumește să-și îndeplinească contractul generic adoptînd un ethos distanțat, al unei persoane care expune și evaluează liniștit; el urmează, deci, rutina enunțiativă asociată scenei generice. Textul (2), în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]