11,309 matches
-
aparțin societății americane. Există la Tod Solondz o atracție către dialogul absurd de reflex patologic cum rar am întâlnit-o, în orice caz la Michael Haneke cu Funny Games (2007). În plus, regizorul cunoaște foarte bine registrele, clișeele emoționale și tematice pe care le manipulează spectaculos așa cum Eugen Ionescu o face în piesele sale, numai că aici, coeziunea dialogului este păstrată, iar fiecare episod aproape că devine actul unei excelente piese de teatru. In schimb, Werner Herzog își alege un caz
Festivalul de la Wroclaw by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6142_a_7467]
-
toată opera ulterioară, în versuri sau proză. Versurile lungi ale poemelor cheamă irezistibil spre trecut, spre adînc; autorul își perfecționează stilistica, dar nu-și modifică percepția asupra lumii. In volumul următor, Fantasii (1909), poezia lui Anghel se diversifică, prozodic și tematic; poetul începe să semene cu ceilalți poeți ai epocii, textul lui devine compozit și inegal; deîndată ce iese „din grădină", Anghel își pierde aura. Florile nu dispar însă niciodată (vezi celebrul și amplul poem Moartea narcisului, o mică nuvelă în
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
ei postume (Scrisoare, Dumineca, Ex-voto). Noutatea cu adevărat interesantă adusă de Fantasii constă în apariția unei teme ce va domina de acum încolo: arta înțeleasă ca valoare-supremă, ca refugiu în fața vicisitudinilor. Scriitura artistă practicată de Anghel își găsea astfel justificarea tematică. Noua viziune e proclamată încă din poezia ce deschide volumul (Imn), veritabil credo artistic: „Impărecheri ciudate de slove... o, cuvinte! / Ce farmec se deșteaptă cînd vă rostește gura... / De n-ați fi fost voi oare, atunci cu ce veșminte/ S-
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
explorarea dubletului etimologic slove - cuvinte, cel dintîi, de origine slavă, relegat la rangul de semn grafic, în timp ce adevăratul termen pentru a numi rostirea, latinescul cuvînt (din conventum), devine depozitarul celui mai înalt mod de rostire, rostirea literară. Varietatea prozodică și tematică a Fantasiilor nu joacă întotdeauna în avantajul poetului; întîlnim aici cicluri tematice ocazionale, ca și jurnalism versificat din abundență -așa cum vom găsi în Caleidoscopul lui A. Mirea, în cele două volume scrise împreună cu Șt.O. Iosif. în ciudata relație
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
rangul de semn grafic, în timp ce adevăratul termen pentru a numi rostirea, latinescul cuvînt (din conventum), devine depozitarul celui mai înalt mod de rostire, rostirea literară. Varietatea prozodică și tematică a Fantasiilor nu joacă întotdeauna în avantajul poetului; întîlnim aici cicluri tematice ocazionale, ca și jurnalism versificat din abundență -așa cum vom găsi în Caleidoscopul lui A. Mirea, în cele două volume scrise împreună cu Șt.O. Iosif. în ciudata relație a celor doi, D. Anghel a adus, fără îndoială, contemplarea, cultura asimilată
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
inspiră titlul romanului, precum poemul Dublinescă al scriitorului britanic Philip Larkin, sau intertextul care inspiră desfășurarea ceremonialului la cimitirul catolic din Glasnevin, și anume capitolul șase din romanul Ulise al lui Joyce. În Dublinesca, Enrique Vila-Matas rămîne în sfera sa tematică de predilecție, literatura, cu tot ceea ce presupune ea ca tradiție, act creator (scriere și scriitură), lectură, receptare și interpretare. Tentația metaliterară și jocul realitate/ficțiune în forme autoficționale și intertextuale sunt constante în romanele și eseurile acestui scriitor care, fiind
Literatura după era Gutenberg by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4829_a_6154]
-
după care deodată trupul iubitei începe să emane „melodii ca marea” (p. 9). Al cincilea, ca și al șaselea, de altminteri, dezvoltă mai degrabă celălalt filon titular, cel al însemnărilor. Regula, astfel indusă, e destul de clară. Dar nu un inventar tematic vreau să fac acum. Ce mă interesează e să conduc cât mai firesc demonstrația către o concluzie în absența căreia discuția, pur și simplu, nu mai are rost. Aceea că, în poezia lui Gabriel Chifu (la cea de acum mă
Corelativul obiectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4853_a_6178]
-
Horia, centrat asupra celor trei romane care alcătuiesc Trilogia exilului. Studiul se deschide cu prezentarea câtorva date biografice și evenimente relevante din viața scriitorului, fiind schițate aici, de asemenea, unele dintre temele centrale ale romanelor: exilul, căutarea omului indiviz, „triada tematică a viitorului mare romancier: iubirea, sacrul, cunoașterea” (p. 36). Ni se vorbește despre „adevărul pulverizat”, care trebuie depășit prin „adevărul sacrului”, de o proză în care „onirismul și miraculosul învăluie orice tensiune cognitivă”, în care „«apofatismul cuantic» se încrucișează cu
Scriitorul care își confunda cititorii cu o pălărie by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4856_a_6181]
-
formulată: „Pentru a arăta că arta divinației poetice fusese împinsă de Cârlova la limită, să notăm că el nu a scris nici poezie socială, nici satire, nici pamflete îndreptate contra cuiva; nu s-a atins prin urmare de acea zonă tematică ce urma să facă nefericirea poeziei pașoptiste în ansamblul ei” (p. 49) Capitolul acesta, foarte dens ideatic, se încheie cu un medalion surprinzător. Prin aceea că, în finalul paragrafului, estetul Mihai Zamfir pune pe plan secund tocmai argumentul estetic: „S-
Stilul intelectual (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5238_a_6563]
-
Vechiului Testament. Sursele lui Ioan Marginai sunt: Biblia de le București 1688, o ediție a Vulgatei, Biblia Sacra, Veneția, 1690, aflată în fondurile vechi ale bibliotecii blăjene, dar mai ales s-a orientat după „un model latinesc de concordanță biblică tematică”. (Studiu introductiv, p. 23) Ținând cont că va mai trece un secol până la apariția în 1876, la Gherla, a lucrării Concordanța biblică reală sau locuri scripturale și în ordinea alfabetică a materiilor diverse, ne dăm seama și de caracterul de
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
până la urmă, a lui Born ca mare maestru mason; el a părăsit ordinul în 1786, loja sa fiind desființată în ajunul Crăciunului din 1785). Born a trăit până în iulie 1791, tocmai când Mozart introducea noua sa operă în catalogul lui tematic (cu excepția uverturii și a marșului preoților, care au fost terminate abia înainte de prima reprezentație din septembrie). Dacă, așa cum susține legenda romantică, Born a fost consultat în legătură cu detaliile operei și dacă știa că Sarastro avea să-l simbolizeze pe el însuși
H. C. Robbins Landon Ultimul an al lui Mozart () [Corola-journal/Journalistic/5291_a_6616]
-
Tony Judt nu se consideră un om excepțional. Întregul său demers e bazat pe credința că împrejurările vieții au o importanță covârșitoare în croirea destinului individual. Așa se explică refacerea secvențială a vieții, prinsă în capitole în care cronologicul și tematicul alcătuiesc o armătură indestructibilă. În final, într-o notă melancolică al cărei înțeles nu scapă nimănui, Tony Judt ne oferă, în chip de bun rămas, un Envoi, în tradiția baladescă franceză, o declarație de dragoste față de Elveția, țara în care
Memorii de dincolo de mormânt (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5314_a_6639]
-
o inexplicabilă încăpățânare. Și spun încăpățânare, ca să nu spun ipocrizie. Încă o dată, nu conținutul articolului ar trebui avut în vedere, ci tonul acestuia. Vibrația umilității, la ea mă refer, e aceeași din volumele anterioare. Și reverberează asupra celui de azi. Tematic, Unelte de dormit activează toți centrii nervoși ai vinovăției. Și nu doar ai vinovăției. Li se adaugă cei ai rușinii. Ai disperării. Ai dezgustului. Ai mustrărilor de cuget. Ai panicii. Nu mai e vorba, însă, de metafore. Ce interpretare oblică
Alte aspecte lirice contemporane by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5428_a_6753]
-
cînturi doar schițate, așternute pe numai cîteva pagini; cîntul al VII-lea, ultimul, are un final precipitat - Decebal și familia sa se sinucid, Adrian devine oficial moștenitor al lui Traian, împăratul învingător intră în templul suprem al Daciei. Traianida realizează tematic o noutate semnificativă în poezia românească: este epopeea în care zeitățile dacice, după modelul clasic, duc o existență separată în Empireul autohton, intervenind direct în luptele terestre. Debordarea imaginației fantastice atinge aici proporții uriașe. În primele trei cînturi, adică acolo
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
a spus, poate pentru că realitatea mi se pare un furnicar de fraze răzlețe. Ceva de genul acesta trebuie să fie renunțarea, a spus ghebosul.”, găsim undeva în Anvers. Atât în Convorbiri telefonice, colecție de povestiri diverse din punct de vedere tematic, cât și în Anvers, un pseudo-thriller fără deznodământ din care nu lipsesc flash-uri de scene masochiste, aburii drogurilor, halucinații și transcrieri de coșmaruri, farmecul textelor e creat de un fel de liniște dintre rânduri („Cineva creează momente de liniște
Literatura latinoamericană la superlativ by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/5458_a_6783]
-
40, așadar în același timp cu Sadoveanu, Thomas Mann. Cei doi scriitori nu s-au cunoscut, dar sau întâlnit, iată, prin opera lor”, scrie criticul într-un rând. De aceea, așadar, utopie și nu reverie. Paseismul lui Sadoveanu e doar tematic. În rest, în atitudine, scriitorul se dovedește cât se poate de modern. În cealaltă prefață, însoțind de data aceasta un cuplu de romane realiste (Baltagul și Cazul Eugeniței Costea), Nicolae Manolescu mai deconspiră o prejudecată critică de cursă lungă. Aceea
Sadoveanu pentru toți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5145_a_6470]
-
degrabă satirica (dar novatoare din punct de vedere plastic). Cele două lucrări, care exploatează / explorează aceeași sursă (criză umană „coapta” în lăuntrul Imperiului din Europa Centrală, la cumpăna dintre secolele XIX și XX), sunt diferite sub raport stilistic, dar complementare tematic. Și, mai departe, mergând către interpretarea subtilă a lumii prin „nodul alchimic”, după ce vom parcurge anumite pasaje din același Abaddón... („Un lant nesfârșit de inițiați, începând din antichitate până la dezintegrarea atomului. Newton aparține acestui lanț [...] De aici limbajul ambiguu al
El Señor K și Monsieur K - filiații între Ernesto Sábato și Victor Brauner - by Emil Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/5390_a_6715]
-
Pentru un tânăr critic lipsa de obiectivitate este un defect mortal. Orașele Stalin Primim, de la Brașov, numărul 1-2 din 2011 al revistei ASTRA, editată de Biblioteca Județeană „George Barițiu” din Brașov, număr care conține un amplu și excelent documentat dosar tematic dedicat orașelor care au purtat pentru un timp numele Stalin: Brașovul, Kuçove din Albania, Varna din Bulgaria, Eisenhüttenstadt din Germania, Katowice din Polonia, Dunaújváros din Ungaria, plus încă șapte din fosta Uniune Sovietică. Dosarul conține articolele bine scrise și ilustrate
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5391_a_6716]
-
al cărților lui Constantin Țoiu. Despre multe am scris la apariție, începând cu volumul de nuvele Duminica muților din 1967. Despre altele mai târziu. Am însoțit așadar, cu textele mele critice, cărțile lui Constantin Țoiu, căutând între ele legături, continuități tematice de subiecte, de personaje sau de tehnici narative, urmărind felul în care prozatorul a evoluat de la o scriere la alta, mereu în orizonturi lărgite. În nuvele l-am deslușit pe romancierul de anvergură de mai târziu și e un motiv
Însoțitorul by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5416_a_6741]
-
-și reface strategia. "Ca observații orizontale asupra proiectului de document, responsabilii Comisiei au subliniat următoarele: lipsa unei identificări clare a nevoilor și priorităților de finanțare pentru următoarea perioadă de programare; incoerența documentului și lipsa unei orientări strategice în abordarea obiectivelor tematice,, respectiv necorelarea acestora cu prioritățile; necesitatea preluării obiectivelor și abordării strategice din documentul de poziție al Comisiei, document agreat de autoritățile române, dar și corelarea cu Strategia Europa 2020, cu recomandările specifice de țară, respectiv cu Planul Național de Reformă
Presa: Avertizare CE, România nu știe ce să facă cu fondurile europene by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/51047_a_52372]
-
1973, când apare, aproape că li se închină, macazul se schimbă, spre elogiul unei intimități delicate, vag amenințate. Cu Macedonski, aria de cuprindere a sonetului se lărgește din nou, dovadă că deprinderea cu genul a celui care scrie compensează îndrăznelile tematice. Pentru Coșbuc, sonetul e prilej de ceartă, de încăierare din condeie cu adversarii. Pesemne că forma și cadența îi asigură, în ochii potolitului, altminteri, poet, o anume cale deschisă spre urechile lumii care stă să judece acuzele aruncate. În schimb
Cele mai frumoase poezii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5118_a_6443]
-
colecției, fiindcă doar unele dintre sonete sunt reușite, adică frumoase. Le putem, însă, concede frumusețea unei încercări, nu o dată, temerare. Într-o literatură care, când a izbutit să aducă sonetul la suplețea modelului occidental, și l-a adjudecat, cel puțin tematic, și l-a dus unde a voit. Cât despre ideea colecției, ea s-a tot reluat, în diverse forme, ca și discuția despre ce este poezie frumoasă. Fără răspuns, și, sperăm, fără sfârșit.
Cele mai frumoase poezii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5118_a_6443]
-
se mai citește - ceea ce se întâmplă și în cazul lui Matei Vișniec. Cartea Danielei Magiaru propune spargerea clișeului și întoarcerea la un punct inițial, în care sunt stabilite principalele coordonate ale modelului dramatic în cauză. Autoarea pornește de la o clasificare tematică, constatând că la Matei Vișniec ea coincide cu structurarea (sau, mai bine zis, restructurarea permanentă a) scriiturii dramaturgice. Autoarea studiului clasifică opera lui Vișniec în funcție de reconstituirile lirice (plecând de la alunecarea poeziei în teatru și de la dramatismul poeziilor), dialogurile culturale subiective
Mirajul Matei Vișniec by Cristiana Gavrilă () [Corola-journal/Journalistic/5345_a_6670]
-
Nu mai sunt iepurașul tău drag”, „Femeia țintă și cei zece amanți”, „Scrisori de dragoste către o prințesă chineză sau cum am dresat un melc pe sânii tăi”). Într-o perspectivă complementară, piesele sunt încadrate conform subordonării lor unor repere tematice vaste: miturile, viziunea despre contemporaneitate („strigăte de oroare la vederea ororilor acestei lumi”, comunismul sau trecutul care nu trece). În tot acest demers, Daniela Magiaru își desenează o țintă, pe care o urmărește sistematic, demonstrând că textele de început ale
Mirajul Matei Vișniec by Cristiana Gavrilă () [Corola-journal/Journalistic/5345_a_6670]
-
Shakespeare și până la Eminescu; iar aceasta drept expresie a unei spiritualități autohtone, personalizate în extinse perioade ale timpului. Există în mod firesc o preocupare constantă privind raporturile național - universal, tonal - modal, echilibrul structurilor, raporturile dintre acestea în cadrul operei, esențializarea gândirii tematice. Aproape un deceniu desparte prima simfonie, scrisă în anul 1965, de grupul celorlalte șapte, ultima fiind terminată în anul 1987; este timpul meditației utile formulărilor de semnificație, definirii unui diapazon ideatic larg. În plus, nu poți să nu observi spectrul
Momente discografice semnificative by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5353_a_6678]