3,525 matches
-
cei care urmează un tratament cu alte clase de medicamente. Mann a Încercat să explice comportamentul suicidar la acești pacienți prin postularea modelului diatezei stressului , care integrează implicarea factorilor biologici și a unor factori precipitanți. Factorii biologici sunt reprezentați de : temperament - impulsivitate , agresivitate nivelul redus al serotoninei și al metabolitului său principal acidul 5 hidroxiindolacetic (reducerea funcției serotoninergice a fost observată postmortem la persoanele care s-au sinucis ).Nu se cunoaște Însă mecanismul care asigură legătura Între reducerea funcției serotoninergice și
MANIFESTĂRI AGRESIVE ÎN TULBURĂRILE AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Alexandra Boloş, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă , MariaRoxana Şova , R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1471]
-
comportamentale). Alcoolul afectează procesarea cognitivă, ceea ce conduce la raționamente și judecăți false, nepotrivite din punct de vedere social, persoana reacționând ca și cum ar fi amenințată. − Alcoolul produce o hipoprosexie, ceea ce afectează capacitatea de apreciere a riscurilor. 2. Vulnerabilitățile individuale: − Trăsăturile de temperament. − Control slab al pornirilor emoționale. − Tulburări psihopatologice asociate. − Disfuncția sistemului serotoninergic. − Nivel crescut al testosteronului. 3. Factori sociali și culturali: − Medii sociale În care este cultivată violența. − Abuzul de alcool specific anumitor comunități. B. Factorii determinați de tulburarea depresivă Simptomele
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
deținutul poate fi persoana nevinovată, persecutată până la degradarea fizică sau/și morală Psihologia, psihiatria, medicina, sociologia abordează fenomenul infracțional centrându-se pe analiza personalității infractorului, considerat ca o ființă concretă sub aspectul unor posibile infirmități, dificultăți psihice de integrare, a temperamentului, a stării sale mentale, a bolilor și tulburărilor organice, precum și a motivelor reale care l-ar putea Împinge să comită actul infracțional. Din perspectiva acestor științe, infractorul este perceput ca om, ca ființă socială, acordându-se o importanță deosebită studierii
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
la altul. Orice genotip se exprimă sub formă fenotipică (totalitatea caracteristicilor unui individ), ca rezultat al interacțiunii timpurii cu mediul. Rolul eredității nu se exprimă în aceeași măsură în diversele aspecte ale vieții psihice; unele poartă mai puternic amprenta eredității (temperamentul, aptitudinile, emotivitatea, patologia psihică), altele mai puțin (atitudinea, voința, caracterul etc.). prin urmare, aceeași trăsătură psihică poate fi la persoane diferite rodul unor factori diferiți. La unii hotărâtoare poate fi ereditatea iar la alții, mediul. Mediul ca factor al dezvoltării
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
rândul său calitatea mediului. Rezultatele interacțiunii celor doi factori - ereditatea și mediul -au fost evidențiate prin modelul lui Horowitz, cu cele două variabile. În opinia sa, copilul vulnerabil începe viața cu un oarecare handicap, cum ar fi naștere prematură sau temperament “dificil”; copilul plin de viață va debuta în viață cu un avantaj particular, de exemplu cu o dispoziție senină. Horowitz opinează că vulnerabilitatea sau vivacitatea înnăscută a copilului interacționează cu caracterul «facilitator» al mediului înconjurător. Mediul puternic facilitator este acela
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
îi revine un rol deosebit de important în traiectoria școlară a copilului. Ceea ce se poate afirma cu certitudine este că mediul familial are o importanță considerabilă în dezvoltarea copilului și-n reușita sa școlară. INTERACȚIUNILE PĂRINȚILOR CU COPILUL, ÎN FUNCȚIE DE TIPUL DE TEMPERAMENT AL ACESTUIA Pentru a asigura o educație corespunzătoare, ar fi bine dacă părinții ar cunoaște tipul de temperament și s-ar comporta cu copilul după temperamentul său înnăscut. Temperamentul sangvinic, emotiv până la exaltare, foarte activ, nestatornic, sociabil, iubitor de plăceri
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
că mediul familial are o importanță considerabilă în dezvoltarea copilului și-n reușita sa școlară. INTERACȚIUNILE PĂRINȚILOR CU COPILUL, ÎN FUNCȚIE DE TIPUL DE TEMPERAMENT AL ACESTUIA Pentru a asigura o educație corespunzătoare, ar fi bine dacă părinții ar cunoaște tipul de temperament și s-ar comporta cu copilul după temperamentul său înnăscut. Temperamentul sangvinic, emotiv până la exaltare, foarte activ, nestatornic, sociabil, iubitor de plăceri și vanitos, dar și receptiv la ceea ce este bun; să fie îndrumat cu răbdare și bunăvoință spre practicarea
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
dezvoltarea copilului și-n reușita sa școlară. INTERACȚIUNILE PĂRINȚILOR CU COPILUL, ÎN FUNCȚIE DE TIPUL DE TEMPERAMENT AL ACESTUIA Pentru a asigura o educație corespunzătoare, ar fi bine dacă părinții ar cunoaște tipul de temperament și s-ar comporta cu copilul după temperamentul său înnăscut. Temperamentul sangvinic, emotiv până la exaltare, foarte activ, nestatornic, sociabil, iubitor de plăceri și vanitos, dar și receptiv la ceea ce este bun; să fie îndrumat cu răbdare și bunăvoință spre practicarea virtuților, arătându-i-se urâțenia și urmările viciilor
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
-n reușita sa școlară. INTERACȚIUNILE PĂRINȚILOR CU COPILUL, ÎN FUNCȚIE DE TIPUL DE TEMPERAMENT AL ACESTUIA Pentru a asigura o educație corespunzătoare, ar fi bine dacă părinții ar cunoaște tipul de temperament și s-ar comporta cu copilul după temperamentul său înnăscut. Temperamentul sangvinic, emotiv până la exaltare, foarte activ, nestatornic, sociabil, iubitor de plăceri și vanitos, dar și receptiv la ceea ce este bun; să fie îndrumat cu răbdare și bunăvoință spre practicarea virtuților, arătându-i-se urâțenia și urmările viciilor și să fie
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
cu răbdare și bunăvoință spre practicarea virtuților, arătându-i-se urâțenia și urmările viciilor și să fie determinat să părăsească „societățile greșite”. Nu se va folosi o continuă reprobare, ci un permanent apel la accesibilitatea lui spre ceea ce este bun. Temperamentul coleric, o mare energie a voinței, veșnic activ, înclinat spre patima dominației, a mândriei și iritabil; să fie învățat să se supună autorității, din care acuză trebuie să li se impună conducerea părinților energic și hotărât, să fie învățați prin
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
se supună autorității, din care acuză trebuie să li se impună conducerea părinților energic și hotărât, să fie învățați prin exerciții de voință a-și înfrunta mânia și să fie lămuriți a căuta nu măsura lor ci a lui Dumnezeu. Temperamentul melancolic, retras în propriul său eu, cu reacții bruște și lesne supărăcios, fără a conștientiza motivul reacției lui în mod clar, încrezător în lume și dispus spre imaginație, din care motiv cade ușor pradă unor idei greșite, răzbunător cu cei
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
să fie tratat la început cu delicatețe, pentru a-i câștiga încrederea; să fie îndrumat spre a face mici servicii altora și a recurge la ajutorul lor, pentru a fi scos din singurătate; să fie orientat spre urmărirea binelui suprem. Temperamentul flegmatic, comod, liniștit, evită orice încordare a voinței, încrezător, nu ține mânie, înclinat spre mâncare, băutură, avuție, caracter labil; să li se impună treptat anumite norme care să le formeze deprinderi de activitate și angajare, de scoatere din lenevie și
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
și psihosociali. Deși toți copiii au astăzi parte de stress familial, nu toți reușesc să depășească aceste situații stresante fără a prezenta simptome determinate de cauze psihice sau unele tulburări de comportament, deoarece la factorul stres se adaugă și factorul temperament. Reputatul medic primar pediatru, u o bogată experiență didactică și practică medicală, dr. Carmen Ciofu, prezintă detaliat relația mamă copil și a familiei ca sistem social și mediu de dezvoltare a copilului în primii ani de viață, pledând pentru relația
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
medic primar pediatru, u o bogată experiență didactică și practică medicală, dr. Carmen Ciofu, prezintă detaliat relația mamă copil și a familiei ca sistem social și mediu de dezvoltare a copilului în primii ani de viață, pledând pentru relația stress temperament, în apariția unor simptome psihice: „Trebuie înțeles rolul temperamentului copilului în «traducerea» acestor evenimente negative din mediu în simptome psihice. <footnote Dr. Carmen Ciofu, op. cit., p.153 footnote> ” Așa se explică faptul că în ultima vreme au fost înregistrate destul de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
practică medicală, dr. Carmen Ciofu, prezintă detaliat relația mamă copil și a familiei ca sistem social și mediu de dezvoltare a copilului în primii ani de viață, pledând pentru relația stress temperament, în apariția unor simptome psihice: „Trebuie înțeles rolul temperamentului copilului în «traducerea» acestor evenimente negative din mediu în simptome psihice. <footnote Dr. Carmen Ciofu, op. cit., p.153 footnote> ” Așa se explică faptul că în ultima vreme au fost înregistrate destul de multe cazuri de suicid în rândul copiilor cu părinții
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
care se discută în ceea ce privește psihologia bolnavului este reprezentat prin atitudinea acestuia față de propria sa boală și, corelat cu aceasta, atitudinea bolnavului față de medicul său curant. Le vom analiza în continuare. Atitudinea bolnavului față de boală este în funcție de regresiune. Aceasta depinde de temperamentul individual și de normele modelului socio-cultural. Bolile se agravează dacă bolnavul își concentrează atenția asupra lor printr-o continuă autoanaliză. Dimpotrivă, bolile devin suportabile atunci când bolnavul este puternic motivat de alte griji, sau de o sursă puternică de interes pentru
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ci, mai curând, ca pe un „obiect psihologic” în dezvoltare către „persoană”. Acest fapt trebuie reținut ca semnificativ în psihopatologie. „Materiile prime” sau elementele psihologice din care se dezvoltă personalitatea sunt reprezentate, după G.W. Allport, prin următoarele: constituția fizică, temperamentul și inteligența. În cadrul acestui proces care este reprezentat de dezvoltarea personalității, un rol important revine eredității, care presupune, pe lângă „factorii psihologici”, și „factori biologici”. În plus se mai adaugă și „factorii socioculturali” (modelul socio-cultural și sistemul de valori). Plecând de la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sau androgenic); c) Tipul de reacție neurovegetativă; simpaticoton (slab, agitat, hiper-reactiv, activ), parasimpaticoton (gras, calm, echilibrat, reținut), amfoton (mixt, cu trăsături comune celor precedente); d) Tipul metabolic reunește modelul anabolic-slab și modelul catabolic-gras. 2) Trăsăturile de personalitate se referă la temperament, caracter, tipul de reacție. Între acestea cele la care se face cel mai frecvent referință sunt cele patru tipuri temperamentale: coleric, sangvinic, melancolic și flegmatic. Plecându-se de la aspectele mai sus menționate, au fost propuse numeroase „tipologii umane” care încearcă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale stării de dispoziție afectivă, fie în plus (bună dispoziție, euforie, excitație maniacală, polipragmazie), fie în minus (dispoziție tristă, stare depresivă, inactivitate ); f) Constituția schizoidă reunește tipurile de indivizi interiorizați, reci, raționali, necomunicativi; g) Constituția epileptoidă se caracterizează printr-un temperament amorf, vâscos, egocentric, impulsiv, cu explozii imprevizibile de mânie, violent, obtuz. Cunoașterea acestor tipuri constituționale somato-psihice, este foarte importantă în evaluarea potențialităților personalității, în stare de normalitate, dar și a potențialului său psihopatologic, în ceea ce privește riscul de îmbolnăvire psihică. Din acest
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
restabilind ordinea morală și religioasă a lumii. Nebunia va evolua într-un dublu sens: cultural și medical. Platon vorbește atât despre „nebunia divină” considerată ca un „dar al zeilor”, dar și despre „nebunia boală”. Hipocrat, stabilind cele patru tipuri de temperament (coleric, sangvinic, melancolic și flegmatic), pune bazele teoriei constituției, dar concomitent și al „predispoziției” morbide. La vechii greci, nebunia era o pedeapsă divină pentru cei care prin acțiunile lor se împotrivește voinței zeilor (hybris). Nebunia (Ate) lovea omul luându-i
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
teoria degenerescenței” asupra căreia vom reveni ulterior. Pe baza acesteia el propune o clasificare a bolilor psihice, pentru prima dată după criterii etiologice, în șase grupe și anume: 1) alienația ereditară, în care intră următoarele: a) alienația rezultată dintr-un temperament nervos congenital; b) nebunia morală caracterizată prin tulburări de inteligență, c) persoanele „slabe de spirit” cu tendință, la impulsiuni morbide antisociale și periculoase. 2) alienația toxică ce cuprinde: a) tulburările datorate ingestiei unor substanțe toxice (alcool, opiu etc.); b) tulburări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu efecte negative asupra funcțiilor cerebrale. Psihozele endogene au cauze legate de predispozițiile constituțional-genetice ale personalității bolnavilor respectivi. II) Cercul din dreapta sus, cuprinde tulburările psihice caracterizate printr-o predispoziție constituțională anormală a personalității. Ele cuprind tulburările constituționale de caracter și temperament (psihopatiile), precum și situațiile de deficiență intelectuală datorate unor nedezvoltări intelectuale ale individului (stările de arierație mintală) oligofreniile. III) Cercul din stânga sus, cuprinde reacțiile psihice și dezvoltările anormale la evenimentele vieții trăite, precum și efectul acestor evenimente psihotraumatizante asupra individului (reacții, nevroze
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constituite psihic, de tip constituțional. În sensul acesta un rol esențial revine educației, mediului familial de origine, școlii, societății, circumstanțelor de viață. Conceptul de psihopatie este legat de aptitudinile congenitale ale unui individ; în sensul acesta Binder face distincția între „temperamentul primar” sau „dispoziția de bază” și „influențele mediului extern” asupra individului în procesul de geneză a tipului de personalitate anormală sau psihopatică. Dispoziția de bază este esențială în orientarea dezvoltării personalității unui individ în direcția unei psihopatii, pe când mediul reprezintă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bază și influența mediului extern, de care am amintit deja. În cazul evaluării structurii sau a naturii individuale a unei persoane, K. Schneider propune să se ia în considerare trei complexe de calități: inteligența, viața vegetativ-sensibilă și personalitatea (caracterul și temperamentul). În scopul elucidării naturii personalităților psihopatice, s-a recurs la o comparație a acestora cu nevrozele. Se considera, raportat la ambele situații menționate, că „este apreciat ca normal acel om la care dizarmoniile personalității și reacțiile sale se mențin între
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lui K. Schneider. Acesta descrie zece tipuri de psihopatii, considerându-le ca reprezentând tipuri de „personalități anormale” și care nu trebuie privite neapărat ca „diagnostice psihiatrice”. Acestea sunt următoarele: 1) Psihopații hipertimici sau activi Aceștia au o dispoziție veselă, un temperament sangvin și sunt activi. Buni și serviabili, adesea tumultoși, sunt capabili de randament însă superficiali, neserioși și nesiguri. Au puțin simț critic, sunt independenți și ușor influențabili. Naivi și vanitoși, optimiști, comportamentul lor este fără formă, fără distanță și neinhibat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]