2,511 matches
-
frazări ce include o alternanță rapidă de legato cu staccato constituie probleme specifice ale ansamblului, pe care cei doi pianiști le vor avea în vedere. În final, interpreții este bine să țină cont de indicația autorului și să practice un tempo care să asigure o execuție clară și fluentă a muzicii. Referitor la alegerea tempo-ului, Pablo Casals spunea: „Nu poate exista o regulă fixă. Cuvintele allegro, adagio etc. nu sunt decât o indicație. Intuiția muzicală a executorului trebuie să găsească
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
ansamblului, pe care cei doi pianiști le vor avea în vedere. În final, interpreții este bine să țină cont de indicația autorului și să practice un tempo care să asigure o execuție clară și fluentă a muzicii. Referitor la alegerea tempo-ului, Pablo Casals spunea: „Nu poate exista o regulă fixă. Cuvintele allegro, adagio etc. nu sunt decât o indicație. Intuiția muzicală a executorului trebuie să găsească tempoul cel mai potrivit”. Un aspect al tempo-ului îl constituie interpretarea rubato. În
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
care să asigure o execuție clară și fluentă a muzicii. Referitor la alegerea tempo-ului, Pablo Casals spunea: „Nu poate exista o regulă fixă. Cuvintele allegro, adagio etc. nu sunt decât o indicație. Intuiția muzicală a executorului trebuie să găsească tempoul cel mai potrivit”. Un aspect al tempo-ului îl constituie interpretarea rubato. În cazul muzicii la patru mâini, interpretarea rubato capătă o importanță majoră. Ea derivă din pericolul care poate afecta interpretarea: uniformitatea evidențierilor și monotonia agogicului; în esență, o
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
fluentă a muzicii. Referitor la alegerea tempo-ului, Pablo Casals spunea: „Nu poate exista o regulă fixă. Cuvintele allegro, adagio etc. nu sunt decât o indicație. Intuiția muzicală a executorului trebuie să găsească tempoul cel mai potrivit”. Un aspect al tempo-ului îl constituie interpretarea rubato. În cazul muzicii la patru mâini, interpretarea rubato capătă o importanță majoră. Ea derivă din pericolul care poate afecta interpretarea: uniformitatea evidențierilor și monotonia agogicului; în esență, o exagerare a regularității discursului muzical, a unei
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
derivă din pericolul care poate afecta interpretarea: uniformitatea evidențierilor și monotonia agogicului; în esență, o exagerare a regularității discursului muzical, a unei interpretări mecanice. O remarcă subtilă o întâlnim și la Liszt. Iată ce scria el despre Chopin: „dar cuvântul (tempo rubato) nu înseamnă nimic pentru cei care nu știu nimic... Chopin a încetat mai târziu să adauge această explicație pe partiturile sale, fiind convins că dacă cineva avea inteligența necesară, nu putea să nu-și dea seama de această regulă
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
cântă la instrument sau din voce”. la această apreciere evocată de Corredor, renumitul violoncelist răspunde: „... rubato în sine e un procedeu de expresie atât de firesc încât s-ar putea spune că muzica este un rubato continuu.” Orice problemă de tempo în interpretarea instrumentală a celor doi pianiști reprezintă în ultimă instanță o chestiune de percepție a timpului. Aprecierea duratei este influențată de cunoașterea timpului propriilor reacții (parametrii psihologici) și ea se perfecționează în activitatea desfășurată de cei doi în cadrul ansamblului
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
o notă străină, o armonie neașteptată, schimbarea direcției melodice, o modulație în care trebuie trezit interesul pentru o nouă tonică, momentele culminante ale frazelor, schimbarea pulsațiilor, cu succesiunea unor motive cruzice sau anacruzice. Toate acestea impun momente de dilatare al tempoului. În unele lucrări, asemenea momente sunt echilibrate, cu momente „pasagere” (scurte punți de legătură, figurații pe o aceeași treaptă armonică, fără a aduce noutăți), în care tempoul se comprimă imperceptibil, permițând o echilibrare a dilatărilor ivite în momente-cheie, păstrând astfel
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
succesiunea unor motive cruzice sau anacruzice. Toate acestea impun momente de dilatare al tempoului. În unele lucrări, asemenea momente sunt echilibrate, cu momente „pasagere” (scurte punți de legătură, figurații pe o aceeași treaptă armonică, fără a aduce noutăți), în care tempoul se comprimă imperceptibil, permițând o echilibrare a dilatărilor ivite în momente-cheie, păstrând astfel în mare o unitate de tempo. 1.3.7. Fidelitatea Respectul față de opera compozitorului - fidelitatea - constituie un reper primordial și în interpretarea de duo. Aceasta constă în
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
sunt echilibrate, cu momente „pasagere” (scurte punți de legătură, figurații pe o aceeași treaptă armonică, fără a aduce noutăți), în care tempoul se comprimă imperceptibil, permițând o echilibrare a dilatărilor ivite în momente-cheie, păstrând astfel în mare o unitate de tempo. 1.3.7. Fidelitatea Respectul față de opera compozitorului - fidelitatea - constituie un reper primordial și în interpretarea de duo. Aceasta constă în executarea cu precizie, a textului muzical, în toată complexitatea lui, fără a neglija nici un element care face parte integrantă
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
notei superioare din vocea a III-a ( Secondo) și preluarea lui de Primo prin vocea a II-a; - accente numeroase și sf-uri. în sonorități foarte mari (ff la Secondo și f la Primo); - intrări pe jumătăți de timp într-un tempo foarte rapid (Vivace); Pentru acestea sunt necesare: - tehnică pianistică avansată pentru executarea octavelor, acordurilor, staccato, într-un timp rapid. - sincronizarea atacurilor celor patru mâini în jocul toccato pe valori foarte mici de note;realizarea vârfurilor de frază și evitarea unor
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
adică prin comasarea celor patru 16-imi care se repetă, într-o pătrime; - studiul combinativ al elementelor I cu III și II cu IV ale Sistemului I-IV pentru o sincronizare perfectă a atacurilor și menținerea unui echilibru ritmic într-un tempo foarte mare; - intrarea precisă la Primo prin conștientizarea partiturii de la Secondo și prin realizarea unui atac ferm de la nivelul clapei; textul din această variațiune acordă o importanță egală ambelor partide angajate într-un dialog tumultuos cu multe sublinieri dinamice. Studiul
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
major III Ultima situație se referă la plecarea în intrări succesive - Mozart, Fugă în sol minor K 401 măs. 1-6: Ex. A treia situație de plecare în intrări succesive este ușor de realizat, pentru că trebuie să se conformeze bine spiritului, tempo-ului, nuanței și articulării temei acestei fugi enunțate de partener. b) Rolurile partidelor în divizarea ansamblului și „gestul dirijoral” Fiecare partener al ansamblului instrumental de duo este la rândul său puțin dirijor. Ne referim la pianistul care își ia responsabilitatea
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
fi conștientizate și utilizate: Prima, evidentă, indispensabilă, motor al întregului joc de ansamblu, se impune după părerea noastră. O viziune, o elaborare, o aspirație, o concepție comună care vizează ansamblul jocului și care definește cu precizie intensitatea dinamică, sublinierile și tempo-urile hotărâte. A doua activitate, modalitate de acționare strict complementară celei pe care tocmai am descriso, se referă la gestica ce poate fi surprinsă în două ipostaze: - un gest „hiper-dinamic” cu rolul de a da startul unei lucrări într-o
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
spaniol. - Piezas infantiles (1919) Hamary, Andras (n. 1950) Dirijor și compozitor german de origine maghiară. - 5 Kleihe Klavierstücke (1979) Hauer, Joseph Matthias (1883 -1959) Compozitor austriac - Labirintischer Tanz op.111 (1953)Hausmusick (1958) Haydn, Franz Joseph (1732 -1809) Compozitor austriac - Tempo di menueito - Il maestro e la scolare (1768) Hechtel, Herbert (n. 1937) Compozitor și pedagog german - Elegie für eine Haus aus Hauch (1980/81) Heider, Werner (n. 1930) Compozitor și dirijor german - Locomobile (1977) Heller, Richard (n. 1954) Compozitor și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Wiener Haus-, Hofund Staatsarchiv, fasc. 48, și mai ales „Heilart der Cholera”, op. cit., pp.320-322. Vremea holerei și a remediilor homeopatice nu venise Însă numai la Viena, ci și În Brazilia, cf. Jane Felipe Beltr²o, „A arte de curar em tempo de cólera... ou o uso da homeopatia durante o Flagelo: Gr²o Pará, século XIX”, Revista da Sociedade Brasileira de História de Ciências 18, 1997, pp. 17-38. 201. În călătoria sa din 1907 din Bulgaria spre Constantinopol, Iorga avea să descrie
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mai degrabă nu te-ai aștepta. Chiar și Musil, bunăoară, scria În jurnalul său din 19202, refăcând lecturi către zona Rudolf Steiner, că teozofia e antidogmatică și intuitivă, pereche de atribute care a valsat cu sagacitate prin cultura germană, crescând tempoul de la Böhme la Franz von Baader și apoi dincolo de pupitrul Nietzsche, pentru care Steiner, care-l Întâlnise după 1890, păstra, Într-un sens ocult, o venerație particulară. Simpatizanții și detractorii teozofiei se cuplează ei Înșiși, cu rapiditate magnetică, În efortul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mâine-n lăuntrul omului redefinit 1335. Din cele spuse mai sus, este ușor de înțeles că toate obișnuințele, bune sau rele, pe care ni le-am însușit de-a lungul lunilor și anilor, se supun aceluiași proces. Într-un prim tempo, noi îi ordonăm subconștientului nostru, în mod voluntar, să facă un lucru sau altul în scopul satisfacerii unei dorințe oarecare. Prin repetiție, acest ordin devine pentru el o lege de care trebuie să asculte, și ceea ce nu era decât o
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ființei, Severino susține că ființa nu poate fi contaminată de timp. Gândirea lui Heidegger este una finitistă, cea a lui Severino, una absolutistă. În afară de Essenza del nichilismo (Esența nihilismului), textele în care se dezvoltă aceste motive sunt: Gli abitatori del tempo (Locuitorii timpului), interesant mai ales pentru analiza creștinismului, a marxismului și a tehnicii ca forme fundamentale ale nihilismului occidental; Techne. Le radici della violenza (Techne. Rădăcinile violenței, 1979), dedicat examinării diferitelor manifestări ale dezrădăcinării epocii contemporane. Urmează cărțile apărute la
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Le radici della violenza (Techne. Rădăcinile violenței, 1979), dedicat examinării diferitelor manifestări ale dezrădăcinării epocii contemporane. Urmează cărțile apărute la editura Adelphi: Legge e caso (Lege și întâmplare, 1979), Il parricidio mancato (Paradisul ratat, 1985), La tendenza fondamentale del nostro tempo (Tendința fundamentală a vremii noastre, 1988), Oltre il linguaggio (Dincolo de limbaj, 1992) și mai ales Destino della necessità (Destinul necesității, Milano 1980), Il giogo (Jugul, 1989), Tautótes (1995) și La Gloria (2001), în care este reluat vastul proiect speculativ al
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ed.), Dublin, 1968-1996. Severino, E., La struttura originaria (1958), nouă ediție adăugită, Adelphi, Milano, 1981. Studi di filosofia della prassi (1962), nouă ediție adăugită, Adelphi, Milano, 1984. Essenza del nichilismo (1972), nouă ediție adăugită, Adelphi, Milano, 1982. Gli abitatori del tempo. Cristianesimo, marxismo, tecnica, Armando, Roma, 1978. Techne. Le radici della violenza, Rusconi, Milano, 1979. Legge e caso, Adelphi, Milano, 1979. Destino della necessità, Adelphi, Milano, 1980. La tendenza fondamentale del nostro tempo, Adelphi, Milano, 1988. Il giogo. Alle origini della
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ediție adăugită, Adelphi, Milano, 1982. Gli abitatori del tempo. Cristianesimo, marxismo, tecnica, Armando, Roma, 1978. Techne. Le radici della violenza, Rusconi, Milano, 1979. Legge e caso, Adelphi, Milano, 1979. Destino della necessità, Adelphi, Milano, 1980. La tendenza fondamentale del nostro tempo, Adelphi, Milano, 1988. Il giogo. Alle origini della ragione: Eschilo, Adelphi, Milano, 1989. Il nulla e la poesia. Alla fine dell'età della tecnica: Leopardi, Rizzoli, Milano, 1990. Oltre il linguaggio, Adelphi, Milano, 1992. Tautotes, Adelphi, Milano, 1995. L'anello
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Cf. E. Severino, Essenza del nichilismo (1972), nouă ediție adăugită, Adelphi, Milano, 1982, pp. 317-387; Il mio scontro con la Chiesa, Adelphi, Milano, 2001. 244 E. Severino, Essenza del nichilismo (1972), op. cit., p. 195. 245 E. Severino, Gli abitatori del tempo. Cristianesimo, marxismo, tecnica, Armando, Roma, 1978, p. 20. 246 E. Severino, Essenza del nichilismo, op. cit., p. 197. 247 Idem, p. 69. 248 Cf. E. Severino, Gli abitatori del tempo. Cristianesimo, marxismo, tecnica, op. cit. 249 E. Jünger și M. Heidegger, Oltre
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
nichilismo (1972), op. cit., p. 195. 245 E. Severino, Gli abitatori del tempo. Cristianesimo, marxismo, tecnica, Armando, Roma, 1978, p. 20. 246 E. Severino, Essenza del nichilismo, op. cit., p. 197. 247 Idem, p. 69. 248 Cf. E. Severino, Gli abitatori del tempo. Cristianesimo, marxismo, tecnica, op. cit. 249 E. Jünger și M. Heidegger, Oltre la linea, op. cit., p. 104. 250 Idem, p. 49. 251 Cf. G. Reale, Saggezza antica. Terapia per i mali dell'uomo d'oggi, Cortina, Milano, 1995. 252 N. Luhmann
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și că el este recreat o dată cu fiecare nouă lectură. Dar orice lectură a unui poem - și acesta e faptul cel mai important - este mai mult decât adevăratul poem : fiecare recitare conține elemente străine poemului și particularități individuale de pronunție, intonație, tempo și accentuare elemente care fie că sânt determinate de personalitatea vorbitorului, fie că reprezintă simptome și mijloace ale interpretării pe care o dă poemului. 194 Mai mult, lectura unui poem nu numai că adaugă elemente personale, dar constituie întotdeauna doar
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
alte elemente ale acestuia. Analogia ou interpretarea muzicii ne este din nou utilă : interpretarea unei simfonii, chiar și de către un Toscanini, nu este simfonia însăși, deoarece ea este în mod inevitabil colorată de individualitatea interpreților și adaugă detalii concrete de tempo, rubato, timbru etc. care, într-o interpretare ulterioară, ar putea fi schimbate, deși ar fi imposibil să se nege că și a doua oară s-a executat aceeași simfonie. In felul acesta am făcut dovada că poemul poate exista în afara
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]