2,166 matches
-
place la nebunie cum îți stă părul. —Mersi. Cam costă, dar ce să faci, suferă baba la frumusețe. Darcey râse și Carol îi zâmbi. Ce ne-am face fără cosmetice? Nu că tu ai avea nevoie, întotdeauna ai avut un ten superb. —Mersi, dar știi că asta e o mare gogoașă, zise Darcey. —Ba deloc, protestă Carol. Și întotdeauna ți-am invidiat pomeții. —Chiar? Carol dădu din cap. Nu știam. Dar îmi pare bine să aud asta. —Ești ocupată? întrebă Carol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
era încă familiar. La fel ca și îmbrățișarea. Înghiți în sec, îl strânse și ea în brațe și apoi se urcă în taxi. Furtuna se dezlănțui pe la două dimineața. Stătuse mult în fața oglinzii din dormitor, demachindu-se încet și hidratându-și tenul, fără a-și putea explica foarte bine de ce în seara aceasta încerca o senzație nouă. Și apoi se hotărî să își facă o ciocolată caldă. Nu instant, așa cum făcea de obicei, ci din aceea pe care i-o dădea întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
pierduse ochiul pe vremea când făcea parte din infanteria prusacă și câștigase tot atunci mult râvnita medalie „pour le mérite“ pentru bravura sa. Eu, unul, aș fi vrut să rămân cu ochiul, deși peticul arăta foarte șic. În combinație cu tenul său măsliniu și cu mustața neagră și stufoasă, Îl ajuta să aibă aerul unui pirat, chiar dacă felul său de a fi era În ansamblu mai puțin entuziast, lent chiar. Dar era un bun polițai și un prieten loial. Oricum, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ordine. Acolo triumfa dezordinea. Nu zic că nu există ordini de care mă tem, dar, cu siguranță, frica e mai rea când n-ai nici șansa de a înțelege, nici pe aceea de a fi înțeles. Palenque Ghidul are același ten măsliniu ca Enrique. E mai gras, poartă ochelari fumurii și o pălărie de pai cu boruri mari ca să-l apere de soare. S-a obișnuit, se pare, cu turiști cărora le spune povești. Unii îl ascultă cu o ureche distrată
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
concerte, culmea conformismului burghez, după părerea celui ce semna articolul. O fată plină de coșuri pe frunte încerca să dea pagina, citind pe dedesubt. Intr-un pulovăr pufos, de mohair roz bon-bon, stătea deoparte Clara, frumoasă, cuminte și pură, cu tenul ca o coajă subțire de sticlă și cu ochii albaștri deschis, o fetiță pe care nimeni n-o vedea crescând și ajungând femeie. "N-ai grijă, că tot într-un pat ajunge și ea până la urmă", mai murmura 23 câte
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
asta. Eu nu am decât aspectul fizic“. Nu că Ashling s-ar fi supărat vreodată. Clodagh nu era răutăcioasă, era doar sinceră, și ar fi fost o pierdere absolută de timp să-i negi frumusețea. Micuță și cu forme, cu ten scandinav și păr blond, lung și ondulat, era în stare să oprească traficul. Nu că asta ar fi însemnat ceva în Dublin, unde traficul era aproape inexistent. Ashling avea vești monumentale. —Am primit postul. —Când? — Am aflat în urmă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
dacă, bineînțeles, picioarele de gorilă nu sunt la modă vara asta. Mercedes i-a aruncat o privire întunecată, atât de întunecată încât Lisa nu a mai continuat cu ce avea de gând să spună, adică ceva de genul că, la tenul pe care îl avea, Mercedes era candidata ideală pentru perciuni și mustață. Hei, era o glumă, zâmbi Lisa către Mercedes, sporind răul făcând-o să pară lipsită de simțul umorului, pe lângă faptul că era păroasă. Pentru a le enerva atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pantofi există doar pentru a etala scântei de frumusețe efemeră. Pentru ce altceva să fi inventat Dumnezeu taxiurile? Admirându-se în oglindă, era profund mulțumită. Ochii ei erau mari și luminoși, datorită conturului alb pe care îl aplicase pe interior, tenul era curat (grație Aveda Masque), și fruntea fină și lipsită de riduri (mulțumită injecției cu botox pe care o făcuse înainte să plece din Londra). Și-a periat părul până la strălucire - ceea ce a durat foarte puțin. Părul ei strălucea tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
a forței de muncă, frica și nerăbdarea începură să devină vizibile pe mâinile tremurânde ale lui Clodagh. Se opri în fața unei fete cu părul blond, a cărei piele fină ca piersica era acoperită de un strat generos de fond de ten. —Am o programare la Yvonne Hughes. Fata s-a ridicat în picioare. —Bună, spuse ea calm, cu o încredere surprinzătoare. Eu sunt Yvonne Hughes. —A! Clodagh se aștepta la cineva cu mult mai în vârstă. Apoi Yvonne i-a strâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
care o făcea pe Lisa să se simtă incomod, din cauza implicațiilor sexuale evidente. Plictisită, și-a întors spatele. Și apoi l-a văzut. Modelul care era pe toate afișele din Irlanda. Era superb, ca scos din paginile unei reviste: botos, ten proaspăt și luminos, piele strălucitoare, păr negru-albăstrui care cade peste fruntea bronzată. O față atât de perfectă încât era aproape plictisitoare. Bingo! Își găsise omul. Era mai scund decât i-ar fi plăcut ei, dar nu avea ce face. Cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
fizic eram diferiți - atât cât pot fi doi oameni înalți. Blanchard era blond și rumen la față, avea un metru optzeci și trei, pieptul și umerii largi, picioare subțiri și crăcănate și un început de burtă. Eu eram brunet, cu tenul palid și, deși înalt și costeliv, eram numai mușchi și aveam o înălțime de un metru nouăzeci și doi. Cine ar câștiga? În cele din urmă am renunțat să mai prezic un câștigător. S-au găsit însă alți polițiști care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de șarpe. Ramona Sprague era singura care semăna cu Madeleine. Dacă n-ar fi fost ea, aș fi crezut că fetița de bani gata e adoptată. Se apropia de cincizeci de ani și avea același păr negru, lucios, și același ten palid ca al lui Madeleine, dar nimic altceva atrăgător. Era grasă, avea obrazul fleșcăit, iar fardul de obraz și rujul erau aplicate ușor pe de lături, astfel încât fața ei părea, în mod bizar, strâmbă. Când i-am luat mâna, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
bucăți. Am săpat în continuare în nisipul ce scânteia de la grăuntele de mică. Apoi am dat de larve, măruntaie și o rochie cu crinolină pătată cu sânge și nisip și oase vechi și nimic altceva, după care am descoperit un ten rozaliu, ars de soare, și niște sprâncene blonde, pline de cicatrice cusute, care mi-au părut familiare. Apoi Lee îmi zâmbi ca Dalia, cu viermi colcăindu-i în gură și-n găurile unde odinioară fuseseră ochii. Am scăpat cazmaua și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
poștală aflată cu o stradă mai încolo. Am urmărit-o pe bondoaca fetiță-femeie cum ciugulește dintr-o salată și, între timp, citește ziarul. În cei doi ani și jumătate de când n-o mai văzusem se luptase aprig cu grăsimea și tenul ei nesănătos, dar continua să arate ca o versiune feminină și robustă a lui Emmett. Martha puse ziarul jos și mă observă. Mă așteptam ca din ochii ei să țâșnească săgeți, dar mă surprinse cu un salut: — Bună, domnule Bleichert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
exagerat și, fără să vrem, am lovit-o rău și atunci am avut revelația că am făcut-o să sufere. Acea suferință acută ce se citea pe fața ei (care era foarte albă, ca În portretele lui Boticelli, avea un ten de o albeață vineție, caracterizând doar acele ființe ce stau mai mult În umbra alcovului, decât În bătaia vântului și a soarelui, cu niște ochi albaștri inexpresivi și distanți și cu părul lung de un auriu roșcat) m-a zguduit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
alfa și omega pentru ea; cred că e o chestiune de orgoliu stupid; o suspectez de ce e roșie În obraji; am observat că, de câte ori face dragoste cu mine, i se Înroșesc obrajii intens, apare o petală de lalea aprinsă pe tenul acela cretos de regină habsburgică; acum, primul lucru ce inspectez când sosește sunt obrajii; apar sau nu acele petale Însângerate, semn al ridicării bruște a tensiunii erotice? Mă cobor cum n-aș fi crezut vreodată că aș fi capabil. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
rămână burlaci... (joi) Mă obsedează E.: o refac aici, o aduc În memoria scrisă, o descriu de frică s-o Întâlnesc și să n-o mai recunosc; să fiu obligat să-i schimb trăsăturile feței; acea paloare de hârtie a tenului fin, prea fin pentru aerul tare al câmpiei din cotul acela al Oltului, o pieliță subțire transparentă: se conturau vinișoarele albăstrii, pulsând la tâmple, când afluxul de sânge sporea spontan; nu avea acea piele sănătoasă, arsă de vânt și soare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de muncă și mișcare, uscată, stoarsă de grăsimile acumulate de prea multă somnolență, ea era plină; carnea ei făcea pliuri aristocratice, se lăbărța rubensian În lenevia rasei vechi, stătuse parcă generații Întregi În umbra draperiilor grele ale alcovurilor interzise, subțiidu-și tenul și sângele În acei pași numărați ai unui ritual subtil preparând treptat pentru arta de a fi femeie acele exemplare rare, pe care natura le iscă prin Încrucișări neprevăzute; avea fruntea Înaltă, abstractă; când se Încrunta, făcea cute urâte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
în hol. Sachs și Sellitto, împreună cu cele două tinere agente, se întoarseră în fața clădirii, unde erau așteptați de Bedding și Saul. Cei doi erau ușor de deosebit: unul era înalt iar celălalt scund, unul cu pistrui, iar celălalt cu un ten uniform și neted. Ei erau detectivii la care făcuse referire Sellitto mai devreme, iar specialitatea lor consta tocmai în acest gen de interogatorii ulterioare unei crime. - Am vorbit cu șapte oameni în dimineața aceasta. - Plus paznicul. - Niciun profesor... - ...doar studenți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mai nesuferiți agenți. Părul care îi atârna pleoștit, în șuvițe electrizate, contrasta cu cearcănele negre de sub ochi și umflătura roșie a unui coș din frunte pe care nu avea cum să-l mascheze cu bretonul sau cu puțin fond de ten. Uitase că mai demult Russell glumise cu ea și-i spusese că arată ca o “ lesbiană șic” în jacheta pe care o purta, dar, cu toate că ei îi plăcuse întotdeauna croiala aceea strămtă, lanțurile groase aurii și faptul că era marca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
nu se spălă pe cap, dar aplică la rădăcina părului puțină pudră de talc pentru copii, cu miros de lămâie, obținând astfel un efect de plete ondulate într-o dezordine sexy. Folosi o cremă hidratantă colorată în locul obișnuitului fond de ten pentru aspect perfect și se dădu pe pomeți cu puțin gloss înainte să se dea pe buze. Un strop de pudră sclipitoare în colțul ochilor — un truc învățat de la maică-sa de pe vremea când era model — și un singur strat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
se uite mai bine, a observat o linie fină la ochiul stâng — un rid. La dracu’ cu luminile alea fluorescente și așa zisele măsuri de securitate care împiedicau o femeie să ia cu ea la bord produsele necesare pentru îngrijirea tenului! Doar un centimetru dacă i se mai lățesc coapsele sau — Doamne ferește! — îi apare la ochi laba gâștii, și adio trecere la regizori renumiți sau actori supermișto. Era timpul să ia lucrurile în serios și să găsească pe cineva care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ce-a spus el. Aș vrea să merg mai întâi la hotel. Oricât de nerăbdătoare era să vadă domeniul palatului lui Toby, adică viitoarea ei casă, trebuia negreșit să-și aranjeze mai întâi părul care se pleoștise din cauza umidității și tenul palid după calătorie. Mai era și chestia asta că i se adresa cu „doamnă”. Spre enervarea, apoi spre consternarea ei, șoferul nu luă în seamă ce spuse și își văzu mai departe de drum. Era cumva răpită? Șoferul era vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
în jurul nasului și, cu toate că nu știa să spună exact de ce, ei i se părea revoltător. Nu chiar atât de revoltător ca atunci când el uita să și-l șteargă, iar ea se alegea cu fețele de pernă mânjite cu fond de ten pentru bărbați, dar oricum, toată chestia asta era de-a dreptul scârboasă. Se mustră în sinea ei că era atât de inflexibilă și intolerantă și respiră adânc să se relaxeze. Era abia ora 9 într-o dimineață însorită de joi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
putea să-i explice că frumosul ei apartament era de fapt apartamentul lor, lucru pe care mai mult ca sigur l-ar fi aflat dacă ar fi stat sub același acoperiș. Nu, asta era inacceptabil. Hotărâtă să se calmeze de dragul tenului ei, Adriana s-a așezat la măsuța de toaletă și, cu ajutorul unei pensule groase, a aplicat niște pudră bronzantă pe obraji și pe frunte. Și-a conturat cu grijă buzele cu un creion de culoare deschisă, apoi a aplicat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]