2,132 matches
-
CARE ÎI SUNT CAUZELE? Este senzația de amorțeală sau de furnicături și durere în degete. Durerea poate radia către palme, încheieturi și antebrațe. Tunelul carpian este spațiul prin care trec către mâini nervii și tendoanele. Când apare o inflamație a tendoanelor, spațiul este astupat. Amorțeala și durerea mâinilor sunt provocate de apăsarea asupra nervilor. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Dacă durerea vă afectează viața de zi cu zi. INDICAȚII PENTRU VIAȚA DE ZI CU ZI Când simțiți furnicături, rotiți-vă
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
de un minut, punctul în care pielea se ridică cel mai sus (Ig4). Apăsați și frământați ușor cu degetul mare, timp de un minut, fiecare dintre următoarele puncte: Punctul aflat la 2 cun-i deasupra pliului încheieturii, pe partea palmei, între tendoane, chiar sub catarama curelei ceasului (Peric 6). În centrul palmei, acolo unde ajunge degetul mijlociu atunci când strângeți pumnul (Peric 8). Mijlocul pliului dintre tendoane, pe partea palmei (Peric 7). Punctul aflat pe pernuța de sub degetul mare, la două degete de
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
fiecare dintre următoarele puncte: Punctul aflat la 2 cun-i deasupra pliului încheieturii, pe partea palmei, între tendoane, chiar sub catarama curelei ceasului (Peric 6). În centrul palmei, acolo unde ajunge degetul mijlociu atunci când strângeți pumnul (Peric 8). Mijlocul pliului dintre tendoane, pe partea palmei (Peric 7). Punctul aflat pe pernuța de sub degetul mare, la două degete de încheietură, la granița dintre pielea mai închisă la culoare a dosului mâinii și cea mai deschisă la culoare a palmei (P10). Punctul de pe antebraț
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
apoi de 36 de ori invers. Apăsați și frământați ușor timp de un minut următoarele puncte: Punctul aflat la mijlocul distanței dintre ombilic și marginea inferioară a sternului (Vc12). Punctul aflat la 2 cun-i deasupra pliului încheieturii, pe partea palmei, între tendoane, chiar sub catarama curelei ceasului (Peric 6). Punctul aflat la 2 cun-i de ambele părți ale ombilicului, timp de un minut (S25). Scobitura aflată la patru degete sub muchia inferioară a rotulei și la 1 cun lateral față de tibie (S36
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
SUNT CAUZELE? Durerea de umăr poate avea multe cauze, dar trei dintre ele sunt mai ales întâlnite: Umăr înțepenit: durere intensă în umăr, cu limitarea mobilității. Cauza este inflamația articulației. Vătămarea articulației umărului: sfâșierea, întinderea sau ruperea mușchilor ori a tendoanelor care leagă brațul de omoplat. Adesea este produsă de excesul de activitate care implică ridicarea brațelor peste cap sau, pur și simplu, de procesul îmbătrânirii. Altă cauză a durerii în umăr este osteoartrita. CÂND TREBUIE SĂ MERGEȚI LA DOCTOR? Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
umăr și partea de sus a brațului, mai ales partea din față și laterală exterioară. Începeți cu o apăsare ușoară și intensificați-o treptat. Prindeți între podul palmei și patru degete articulația dureroasă. Ciupiți cu degetele mari, arătătoare și mijlocii tendoanele de la subsuoară. Balansați brațele înainte și înapoi timp de două minute. Măriți treptat amplitudinea și viteza balansului. Apăsați ușor cu degetul mijlociu punctele aflate sub lobii urechilor, în partea de sus a umerilor (Vb21), în vreme ce încercați să mișcați articulația umărului
[Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
de 20 de variante de colagen; caracteristica generală este alcătuirea dintr-un triplu helix polipeptidic, rezultând fibrile în lungime de până la 500 de nm. Aceste molecule se asociază pentru a forma agregate. Unele agregate sunt longitudinale, formând filamente ce formează tendoane și ligamente, altele se aranjează într-o rețea bidimensională, formând „foițe” (ce se vor regăsi în membranele biologice) iar altele în rețea tridimensională, pe care se depun proteoglicani (cartilaje) sau săruri minerale (substanța fundamentală a osului). Fibrele elastice Fibrele elastice
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
atrioventriculare, corespunzător locului de emergentă a aortei ascendente. - Triunghiul fibros drept, perforat de fasciculul His, are o structură mai complexă. Din el emană o expansiune fibroasa pe fata posterioara a trunchiului pulmonar („Tendo coni arteriosi”), alta fibroelastică spre musculatură atriilor („tendonul Todaro”), prelungindu-se în jos cu porțiunea membranoasa a septului inter-ventricular (pârș membranacea septi inter-ventricularis). - Musculatură atriilor (având o grosime de 2-3 mm) este constituită dintr-un strat circular care înconjoară că o centură comună ambele atrii, și altul care
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
Sindrom de disfuncție multiviscerală SIRS Systemic Inflammatory Response Syndrome SM Streptomicină SNC Sistem nervos central TAD Tensiunea arterială diastolică TAS Tensiunea arterială sistolică TC Tiosemicarbazone Tc Limfocite T citotoxice TCh Toaletă chimică TCP Toaletă chirurgicală primară TEP Trombo-embolism pulmonar TEPL Tendon extensor lung al policelui TF Tendoane flexoare TFP Tendon flexor profund TFS Tendon flexor superficial TH Limfocite T helper TNF Factor de necroză tumorală Ts Limfocite T supresor TX Tromboxani VCI Vena cavă inferioară VCS Vena cavă superioară VEMS Volum
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1178]
-
Inflammatory Response Syndrome SM Streptomicină SNC Sistem nervos central TAD Tensiunea arterială diastolică TAS Tensiunea arterială sistolică TC Tiosemicarbazone Tc Limfocite T citotoxice TCh Toaletă chimică TCP Toaletă chirurgicală primară TEP Trombo-embolism pulmonar TEPL Tendon extensor lung al policelui TF Tendoane flexoare TFP Tendon flexor profund TFS Tendon flexor superficial TH Limfocite T helper TNF Factor de necroză tumorală Ts Limfocite T supresor TX Tromboxani VCI Vena cavă inferioară VCS Vena cavă superioară VEMS Volum expirator maxim pe secundă VM Viomicină
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1178]
-
SM Streptomicină SNC Sistem nervos central TAD Tensiunea arterială diastolică TAS Tensiunea arterială sistolică TC Tiosemicarbazone Tc Limfocite T citotoxice TCh Toaletă chimică TCP Toaletă chirurgicală primară TEP Trombo-embolism pulmonar TEPL Tendon extensor lung al policelui TF Tendoane flexoare TFP Tendon flexor profund TFS Tendon flexor superficial TH Limfocite T helper TNF Factor de necroză tumorală Ts Limfocite T supresor TX Tromboxani VCI Vena cavă inferioară VCS Vena cavă superioară VEMS Volum expirator maxim pe secundă VM Viomicină VP Vena portă
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1178]
-
nervos central TAD Tensiunea arterială diastolică TAS Tensiunea arterială sistolică TC Tiosemicarbazone Tc Limfocite T citotoxice TCh Toaletă chimică TCP Toaletă chirurgicală primară TEP Trombo-embolism pulmonar TEPL Tendon extensor lung al policelui TF Tendoane flexoare TFP Tendon flexor profund TFS Tendon flexor superficial TH Limfocite T helper TNF Factor de necroză tumorală Ts Limfocite T supresor TX Tromboxani VCI Vena cavă inferioară VCS Vena cavă superioară VEMS Volum expirator maxim pe secundă VM Viomicină VP Vena portă VTA Vaccin tetanic adsorbit
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1178]
-
vitro. Printre semnele clinice se număra rigiditatea musculară, acidoza, tahicardia, tahipnea, hipertermia și semnele de rabdomioliză [25]. Prognosticul este sumbru dacă afecțiunea nu este tratată agresiv [24]. Temperaturile extreme influențează capacitatea de efort, în special frigul; torsiunea musculară sau de tendon apar mai frecvent la temperaturi scăzute iar căldura excesivă afectează 2.2. ASPECTE PRIVIND MEDICAȚIA SÂNGELUI Tratamentul anemiei se instituie după diagnosticarea cauzei determinante, fiind specific tipului de anemie. Astfel, terapia marțială (cu fier) se adresează anemiei feriprive, asocierea de
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
mecanism de diminuare a controlului inhibitor exercitat de ariile motori corticale asupra motoneuronilor spinali, în care apare precoce o activitate reflexă exagerată. Spasticitatea cerebrală se manifestă prin contractură, definită ca un tonus muscular extins, ce duce la scurtarea mușchilor și tendoanelor, plus modificări ale articulațiilor adiacente [56]. Contracturile pot avea drept cauze și hipocalcemia, imobilizarea prelungită sau kinetoterapia aplicată incorect, și pot fi ameliorate prin mișcări pasive, întindere pasivă prelungită, exerciții active și pasive efectuate în apă caldă, ortezare, diferite mijloace
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
contractile), și de gradul 3 sau totale, situație în care la locul traumatismului apare edemul, durerea este vie și mișcarea imposibilă. Datorită particularităților biomecanice, rupturile musculare se produc mai frecvent la deltoizi, bicepși, mușchii gambei și extensori ai degetelor. Rupturile tendonului necesită anumite condiții de producere. Astfel, în momentul traumatismului, unitatea morfofuncțională mușchi- tendon trebuie să fie întinsă, cu mușchiul și tendonul în tensiune maximă, iar forța ce produce ruptura să acționeze asupra tendonului rapid și oblic. Rupturile de tendon au
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
apare edemul, durerea este vie și mișcarea imposibilă. Datorită particularităților biomecanice, rupturile musculare se produc mai frecvent la deltoizi, bicepși, mușchii gambei și extensori ai degetelor. Rupturile tendonului necesită anumite condiții de producere. Astfel, în momentul traumatismului, unitatea morfofuncțională mușchi- tendon trebuie să fie întinsă, cu mușchiul și tendonul în tensiune maximă, iar forța ce produce ruptura să acționeze asupra tendonului rapid și oblic. Rupturile de tendon au loc mai frecvent la individul vârstnic din cauza modificărilor de tip degenerativ. Rupturile tendinoase
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Datorită particularităților biomecanice, rupturile musculare se produc mai frecvent la deltoizi, bicepși, mușchii gambei și extensori ai degetelor. Rupturile tendonului necesită anumite condiții de producere. Astfel, în momentul traumatismului, unitatea morfofuncțională mușchi- tendon trebuie să fie întinsă, cu mușchiul și tendonul în tensiune maximă, iar forța ce produce ruptura să acționeze asupra tendonului rapid și oblic. Rupturile de tendon au loc mai frecvent la individul vârstnic din cauza modificărilor de tip degenerativ. Rupturile tendinoase de acest tip au unele particularități, având ca
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
mușchii gambei și extensori ai degetelor. Rupturile tendonului necesită anumite condiții de producere. Astfel, în momentul traumatismului, unitatea morfofuncțională mușchi- tendon trebuie să fie întinsă, cu mușchiul și tendonul în tensiune maximă, iar forța ce produce ruptura să acționeze asupra tendonului rapid și oblic. Rupturile de tendon au loc mai frecvent la individul vârstnic din cauza modificărilor de tip degenerativ. Rupturile tendinoase de acest tip au unele particularități, având ca rezultat dezinserția și atrofia mușchiului, fiind caracteristice tendoanelor ahilean, rotulian, cvadricipital, lungii
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Rupturile tendonului necesită anumite condiții de producere. Astfel, în momentul traumatismului, unitatea morfofuncțională mușchi- tendon trebuie să fie întinsă, cu mușchiul și tendonul în tensiune maximă, iar forța ce produce ruptura să acționeze asupra tendonului rapid și oblic. Rupturile de tendon au loc mai frecvent la individul vârstnic din cauza modificărilor de tip degenerativ. Rupturile tendinoase de acest tip au unele particularități, având ca rezultat dezinserția și atrofia mușchiului, fiind caracteristice tendoanelor ahilean, rotulian, cvadricipital, lungii porțiuni a bicepsului, rotatorilor scurți ai
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
ruptura să acționeze asupra tendonului rapid și oblic. Rupturile de tendon au loc mai frecvent la individul vârstnic din cauza modificărilor de tip degenerativ. Rupturile tendinoase de acest tip au unele particularități, având ca rezultat dezinserția și atrofia mușchiului, fiind caracteristice tendoanelor ahilean, rotulian, cvadricipital, lungii porțiuni a bicepsului, rotatorilor scurți ai umărului. Rupturile musculo-tendinoase se pot solda cu sechele funcționale, și anume retracturi musculare (creșterea rezistenței mușchiului la întinderea pasivă). Retracturile musculare pot fi și o consecință a imobilizării, substratul morfopatologic
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
caz în care clinic apar pareze și paralizii periferice), mușchilor (situație în care se produc atrofii și fibroze musculare), a pielii și oaselor. În ceea ce privește fiziopatologia musculo- scheletală, artritele nu cuprind numai interiorul articulațiilor, procesul inflamator incluzând și țesutul muscular învecinat, tendoanele și ligamentele (entezită), sau se extinde de la suprafața articulara la os (osteoartrită). Cele mai grave consecințe asupra biomecanicii le are afectarea cartilagiului care acoperă capetele osoase, care sub acțiunea procesului inflamator devine rugos și subțire; în plus, inflamația determina și
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
aspect de scurtare a piciorului). Localizarea proceselor osteoartrozice la articulațiile metatarso- falangiene provoacă sindromul numit "picior dureros". Aspectele clinice în acest sindrom sunt variate: “degete în ciocan”, halux valgus, picior plat sau supraarcuat, procese osteofitice calcaneene (“pinteni calcaneeni”), bursite ale tendonului lui Achile [1]. Tenosinovitele, cauze importante de limitare a mișcării datorită durerii provocate sau modificărilor morfopatologice pe care le induc, pot fi infecțioase (gonococice) și noninfectioase (tenosinovita de Quervain - limitare a mișcărilor degetelor și durere radiată pe încheietura mâinii, cauza
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
constituie tenosinovita flexorilor mâinii, care se manifestă în special la nivelul policelui și inelarului, și constituie de cele mai multe ori o comorbiditate a diabetului zaharat. Tendinitele acute se pot tranforma în tendinoze (dacă persistă factorii etiologici), pot induce dureri cronice, distrucția tendonului sau diseminarea infecției la os. Asemănătoare în ceea ce privește etiologia și manifestările clinice sunt bursitele. Acestea pot fi provocate de suprasolicitarea articulațiilor, presiuni locale îndelungate sau traumatisme bruște, infecții, și, în fine, senescența. Bursitele evoluează cu dureri, senzație de tensiune, prezenta semnelor
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
este principalul criteriu ce diferențiază fibromialgia de sindromul oboselii cronice. Pe lângă o predispoziție genetică, la apariția fibromialgiei contribuie diferite afecțiuni ale sistemului nervos central și mai ales stresul. Manifestările clinice sunt polimorfe, cu accent pe sistemul musculoscheletal: dureri musculare, în tendoane și ligamente, parestezii, redoare matinală, puncte sensibile localizate, oboseală cronică și tulburări de somn, migrene, depresie, sindrom Raynaud, colon iritabil [59]. Durerile musculoscheletale pot avea drept cauză inflamațiile articulare din cadrul afecțiunilor reumatice. În funcție de mecanismul producerii, durerile reumatice se pot clasifica
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
declanșează o reacție inflamatorie prin mecanism autoimun), caracteristici fiind nodulii reumatoizi. Evoluează cu dureri, tumefieri și deformări articulare, precum și cu redoare articulară ce apare dimineața și durează cel puțin 30 de minute. Inflamația poate cuprinde și alte țesuturi (cartilaj, os, tendoane și ligamentele periarticulare) boala putând evolua cu febră, oboseală și scădere în greutate. La nivel articular inflamația cronică duce la procese distructive, fiind importantă protecția articulațiilor, evitarea suprasolicitării acestora. Artrita psoriazică este o inflamație articulară simultană erupției psoriazice, având aceeași
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]