4,773 matches
-
naționale din imperiu și, În mod implicit, și asupra celei din Basarabia. Manifestări de rezistență ale românilor basarabeni În cadrul politicii asimilatoare În perioada reacțiunii țariste În perioada de după iunie 1907, politica șovină reacționară țaristă a atins apogeul. Unul dintre principalii „teoreticieni” ai naționalismului velicorus, M. Menșikov, susținea că „statul rus este stat al rușilor”, iar celelalte naționalități sunt de mâna a doua <ref id="43">43 A. M. Avereh, P. A. Stolâpin i sudibî reformî v Rossii, Mockвa, 1991, c. 132 133. </ref
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
psihiatru. Este absolut necesar ca acesta să fi primit o pregătire medicală de specialitate în domeniul bolilor psihice. Această formație îi este absolut indispensabilă, întrucât psihiatria este cea care furnizează psihopatologiei „materialul faptic”. Psihopatologul va fi, în cazul acesta, un teoretician al cunoașterii fenomenului psihic morbid, pe când psihiatrul va fi un practician al diagnosticării și tratării medicale a bolilor psihice. Rezultă de aici că obiectul apropie psihopatologia de psihiatrie, iar cea care le separă este metoda. Este necesar în acest caz
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
5.1. Misterele de la Eleusis 50 2.5.2. Misterele dionisiace 51 2.5.3. Misterele orfice 52 2.5.4. Misterele pitagoreice 52 Note și referințe bibliografice 56 Capitolul III. Curriculumul eironic și metoda maieutică 67 3.1. Primul teoretician al curriculumului 67 3.2. O cercetare peirastică a curriculumului 68 3.3. Theaitetos - omul care se va desăvârși 71 Note și referințe bibliografice 71 Capitolul IV. Curricula akademic și isocratic 77 4.1. Școlile „veacului de aur” 77 4
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este vorba de hărmălaia obișnuită a teoriilor și ideilor care se confruntă alimentând creșterea cunoașterii. Teoria științifică a curriculumului se află într-un adevărat război. Se confruntă cu înverșunare nu doar câțiva beligeranți cu concepții distincte, ci o pletoră de teoreticieni care nu se încadrează cu precizie într-o tabără sau alta, adesea împrumută idei-armă ale adversarilor îndreptându-le împotriva lor și, nu de puține ori, luptă împotriva propriilor concepții sau masacrează teorii ostile care nu sunt decât stafii. Ce determină
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a curriculumului, este necesar să luăm în seamă năucirea provocată de ea în educația românească. Școala românească s-a aflat multă vreme în izolare aproape totală de confruntarea de idei din teoria modernă și teoria postmodernă a curriculumului. Cu excepția câtorva teoreticieni de elită, educatorii români au fost luați prin surprindere de suflul „bombei curriculare” care a explodat la sfârșitul secolului XX. De aceea trebuie să începem aceste studii cu multe lămuriri prealabile. Acestea încă n-au fost încercate, iar literatura pedagogică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
necesar să pornim chiar de la „cărămizile” gândirii curriculare: concepte, idei de bază, origini etc. Dată fiind situația specifică a școlii românești și confuzia existentă în practică, suntem așadar nevoiți să mai abordăm o problemă, care îi privește pe cei câțiva teoreticieni autentici români ai curriculumului și raporturile lor cu practica școlară pe care o teoretizează. Ceea ce năucește în literatura pedagogică românească este un fapt aproape halucinant: prezentarea teoriei curriculumului ca disciplină unitară și panaceu infailibil. Or, evidenta cacophony of voices nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru a-l distinge de curajosul soldat care înfrunta primejdii la granițele Imperiului, departe de Roma. Astfel încât supărătoarea similitudine fonematică a lui curriculum cu un cuvânt românesc vulgar (de altfel, moștenit de la romani) nu este simplă fantezie - cum susțin unii teoreticieni simandicoși 5. Conotațiile vulgare sunt păstrate mai ales datorită pronunției incorecte a cuvântului curriculum. Accentuarea primei silabe produce fonematic sugestii neplăcute, dar accentul trebuie pus, cum am mai spus, în conformitate cu normele latinei clasice, pe penultima silabă. Așadar pronunțiile corecte sunt
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și ai „reconstrucționismului social”, având cu aceștia numeroase convergențe. Lista lui Eisner și Valancetc "Lista lui Eisner și Valance" Eisner și Valance (1974) au propus o listă postmodernă cu cinci orientări care merită detaliată. „Pentagrama câmpului curricular” cuprinde: • orientarea cognitivistă: Teoreticienii acesteia susțin că un curriculum trebuie să dezvolte un repertoriu de abilități cognitive care pot fi aplicate unui câmp larg de probleme teoretice și de viață; • orientarea tehnologizantă: Pentru adepții acestei orientări, preocuparea fundamentală este aceea de a construi rosturile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
astfel încât scopurile să fie atinse cu certitudine; • orientarea pentru autorealizare: Pentru adepți, rolul gândirii curriculare este acela de a stabili modul în care se poate realiza, prin școală și în afara ei, împlinirea personalității, descoperirea identității, autocreația și autodevenirea; • orientarea reconstrucționistă: Teoreticienii reconstrucționiști văd în școală un agent al schimbării sociale și consideră că orice curriculum trebuie ghidat de nevoile de dezvoltare ale societății. Curriculumul apare ca o „fabrică de bunuri sociale”; • orientarea academică: Adepții susțin importanța disciplinelor și a culturii, fiind
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de-a lungul secolului XX. Extensiile de sens, apărute după publicarea cărții lui Bobbitt The Curriculum (1918), au forțat extensia cercetărilor. Descoperirea faptului că în afara curriculumului școlar formal există așa-numite unwanted outcomes of schooling(„rezultate nedorite ale școlarității”) de către teoreticieni precum Jackson (1968)1, Apple (1975)2, McLaren (1994)3; situații similare au determinat formulări și mai curioase: unstudied curriculum („curriculum neînvățat” - Overly, 1970)4; unwritten curriculum („curriculum nescris” - Dreeben, 1976)5; null-curriculum („curriculum gol”; „curriculum-zero” - Eisner, 1979; Flinders, Noddings
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în societate de-a lungul întregii vieți. Factori multipli și extrem de diverși se află la originea acestora. Toți concură, direct, indirect sau subliminal și chiar insidios la structurarea unei realități educaționale diferite de cea descrisă de pedagogia clasică și de teoreticienii curriculumului din prima jumătate a secolului XX. O societate serenă era înlocuită cu o realitate nouă, dramatică, incertă, halucinantă chiar. A fost anticipată, încă din anii ’70, de Umberto Eco și Daniel Boorstin, iar în anii ’80-’90 a fost
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ș.a. Acestea s-au produs în anii ’60. Ideile curriculare postmoderne s-au afirmat defazat, abia în anii ’80, mai întâi ca o revoltă împotriva „inginerizării”, „manipulării”, „unilateralizării” și „spolierii” procesului de formare umană prin curricula fragmentare, eficientiste, dezumanizante. Obsesia teoreticienilor postmoderni ai curriculumului o constituie integrarea tuturor trebuințelor și valorilor de formare a personalității umane ca „om total”, „homo humanus”. De aici derivă diversele încercări de a concepe curricula „holiste”, „multidisciplinare”, „transdisciplinare”, „integrale”, „plenare” etc. Doar acestea ar permite „formarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Cu atât mai mult cu cât ele au avut darul de a da la iveală, dincolo de cecitatea economizantă a gândirii moderne, perspectiva antropologică sans rivages a formării personalității umane. Or, aceasta însemnă un anamnesis fecund, dar neexploatat rațional de către postmoderniști. Teoreticienii și designerii de curricula postmoderne s-au apropiat extrem de mult de tradițiile străvechi ale formării plenare, de-a lungul întregii vieți, reprezentate de paideia platonică și de enkyklios paideia elenistică. Ce altceva vizează curricula „transdisciplinare”, „holiste”, „integrate”, „totale” etc. dacă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aproape toate cetățile grecești a apărut un magistrat general al școlilor inferioare, paidonomos (paidonomo" = „legislatorul pentru copii”)20. 2.4. Polymatheia sofistătc "2.4. Polymatheia sofistă" Ținta ironiilor socratice din Dialogurile platonice, vestiții sofiști, erau în realitate mari educatori și teoreticieni ai curriculumului. Gorgias, Hippias, Protagoras au întemeiat o uimitoare școală ambulantă de retorică urmărind formarea sofistului cu competență universală; adică polymatheia (polumaqeia), învățarea în toate domeniile cunoașterii și specialitățile tehnice. Ei au găsit o tehnică ingenioasă de a-și face
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în mai toate cercetările lor matematice și meticulozitatea cu care erau desfășurate, o atare superficialitate din partea lor ni se pare cu totul neverosimilă. Capitolul IIItc "Capitolul III" Curriculumul eironic și metoda maieuticătc "Curriculumul eironic și metoda maieutică" 3.1. Primul teoretician al curriculumuluitc "3.1. Primul teoretician al curriculumului" Au existat curricula explicite și teorii curriculare de felul celor construite de Bobbitt și Dewey înainte de secolul XX? Desigur, nu. Dar teoreticienii moderni ai comunicării știu că, uneori, tăcerile sunt mai „grăitoare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și meticulozitatea cu care erau desfășurate, o atare superficialitate din partea lor ni se pare cu totul neverosimilă. Capitolul IIItc "Capitolul III" Curriculumul eironic și metoda maieuticătc "Curriculumul eironic și metoda maieutică" 3.1. Primul teoretician al curriculumuluitc "3.1. Primul teoretician al curriculumului" Au existat curricula explicite și teorii curriculare de felul celor construite de Bobbitt și Dewey înainte de secolul XX? Desigur, nu. Dar teoreticienii moderni ai comunicării știu că, uneori, tăcerile sunt mai „grăitoare” decât vorbele și că există chiar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
metoda maieuticătc "Curriculumul eironic și metoda maieutică" 3.1. Primul teoretician al curriculumuluitc "3.1. Primul teoretician al curriculumului" Au existat curricula explicite și teorii curriculare de felul celor construite de Bobbitt și Dewey înainte de secolul XX? Desigur, nu. Dar teoreticienii moderni ai comunicării știu că, uneori, tăcerile sunt mai „grăitoare” decât vorbele și că există chiar „liniști asurzitoare”. Iată însă un caz de „teorie tacită”, dar bine explicată! S-au adunat în ultimele trei milenii munți de studii dedicate personalității
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ar fi pentru moașe cernerea adevărului de neadevăr șs.m.ț. Tu nu crezi tot astfel?”. Theaitetos confirmă: „La fel cred și eu”. Întrezărim aici ceva nemărturisit explicit de Socrate, dar fabulos: intuiții principiale pe care le proclamă mulți dintre teoreticienii postmoderniști ai curriculumului, ba chiar și o viziune ultramodernistă a formării „omului complet”, a „omului reumanizat” prin autoeducație integrală. La prima vedere, Socrate platonicul spune mai puțin. Dar subînțelesurile pe care le conține ceea ce nu spune fac tăcerea sa nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este povestea tristă a celui mai mare eșec din istoria curriculumului educațional: netranspunerea în practică a pansophia, marele „curriculum iluminat”. Dar cine erau „iluminații”? Nimic nu uimește mai mult în opera lui Comenius decât claritatea și coerența demersurilor sale. Orice teoretician modern al curriculumului ar fi apreciat-o. Dar uimirea noastră crește când descoperim că gândirea comeniană a fost profund influențată de ciudata mișcare rozicruciană, la care aderase în tinerețe și pe care, după câte se pare, nu a abandonat-o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
le scrie singuri... Și totuși, conducerea științifică a muncii în instituții productive organizate riguros pe criterii de profit și eficiență a transformat acest sălbatic purgatoriu într-un paradis terestru al prosperității. La această transformare, realmente impresionantă, au contribuit, bineînțeles, și teoreticienii educației. Știința conducerii și acțiunii eficiente și-a avut companionul ei pedagogic. Încă din 1918, Franklin Bobbitt (1876-1956) a pus bazele unei științe a educației înțelese ca știință a conceperii, organizării și conducerii școlilor pe baza acelorași principii tayloriste de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fost accentuat de curentul herbartian, care s-a manifestat puternic în SUA la sfârșitul secolului al XIX-lea. Lucrările lui Herbart și Tuiskon Ziller, traduse în engleză în această perioadă, au produs o impresie profundă în rândul educatorilor și teoreticienilor americani mai ales din cauza pledoariei herbartiene pentru ordine, disciplină și formalism mathetic. Versiunea Ziller-Rein a herbartianismului a fost aplicată mai întâi în școlile normale din Illinois, prin imitare directă a practicilor pe care Wilhelm Rein le demonstra la Jena. Nevoia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculumului centrat pe obiective (Bobbitt, 1924) 10.5. Modelul curricular al lui Bobbitt și Charterstc " 10.5. Modelul curricular al lui Bobbitt și Charters" Werret W. Charters (1875-1952) a fost cel mai fidel discipol al lui Bobbitt, deși era un teoretician și nu un administrator, ca acesta. Studiase cu Dewey la Chicago, iar lucrarea sa din 1909 Methods of Teaching, Developed from a Functional Standpoint era influențată de ideile marelui progresivist. A considerat însă că progresivismul și eficientismul pot fi conciliate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
logica praxiologică a acțiunii eficiente. Eficientismul tylerian nu este dictat doar de rațiuni economice, iar modelul nu este un simplu business plan, ci o construcție științifică autentică. Simplitatea și funcționarea facilă a lui Tyler Rationale i-a sedus atât pe teoreticienii, cât și pe practicienii curriculumului, care au crezut că s-a câștigat, în acest fel, un instrument infailibil pentru a dezvolta, construi și optimiza, repede și sigur, curricula moderne, eficiente în orice condiții sociale și educaționale. S-a ignorat însă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teoretică ș.a.18 Totuși modelul rămâne eficientist și progresivist. Nu avem de-a face cu un model umanist, așa cum cere gândirea postmodernă. Hilda Taba însăși a sesizat problema, dar nu i-a putut găsi o soluție exhaustivă. După Hilda Taba, teoreticienii și designerii de curricula au o problemă serioasă în ceea ce privește găsirea și asumarea unei baze teoretice solide pentru dezvoltarea curriculumului. Ei preferă să rezolve această problemă cât mai ușor recurgând la fundamentări economicizante eficientiste, pragmatice sau epistemice. Modelul lui Tyler, de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1997, p. 44). Schematic, modelul lui McGee arată astfel: Fig. 10.5 - Modelul dinamic al lui McGee (1997, p. 44) McGee rămâne totuși un reprezentant al curriculumului modern, fără aspirații multidimensionale, de tip postmodern, deși a fost influențat, evident, de teoreticienii postmoderni ai curriculumului. Modelul curricular propus de el ar merita o expunere mai detaliată. Cum însă în capitolul următor propunem o sinteză a conceptelor și ideilor unitare care animă toate curricula moderne, renunțăm la acest excurs particular. 10.10. Curricula
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]