190,155 matches
-
tot o Causerie, sub titlul Invraisemblance (Neverosimil). Este povestea, fantastică, dar relatată cu un fin umor, a unui mort scos de Satana din mormînt pentru a-l face să "trăiască" o aventură de amor și voluptăți. Deși ultima frază a textului se conformează uzanțelor, prin declarația naratorului că totul poate că a fost numai un vis, faptul rămîne. Un mort se plimbă printre oameni (ce asumă că sînt) vii și se preface că e unul dintre ai lor. Nu mai există
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
putea fi vorba în misivă. Prea multe semnale, introduse explicit! Corespondentul îl acuză pe Dumas că, într-adevăr, nu a făcut decît să copieze, în tot ciclul Muschetarilor, acest manuscris, pe care, afirmă tot expeditorul, cineva l-a confruntat cu textul celor trei romane și corespundea întocmai. Șirul de întîmplări neverosimile - și comice - continuă. Bulversat de acuzație, Dumas afirmă că pornește să se plimbe și, absolut din întîmplare, ajunge la bibliotecă. Unde îi cere custodelui "Memoriile contelui de La Fère". Reacția custodelui
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
de stil", dialogurile, întîmplările "din prezent" sînt ireproșabil îmbinate cu enumerări simpatice și uneori stranii sau cu amintiri "mai vechi", într-o cronologie aproximativă, care lasă impresia că personajele nu își amintesc, ci își inventează un trecut după cum dictează nevoile textului. Dar cu siguranță nu subtilitățile de stil sau de construcție vor atrage atenția în cazul acestui roman - ci, în primul rînd, povestea de dragoste: una între două femei; mai mult, textul include scene sexuale destul de explicite, atît de natură homo-
O carte despre lucruri interzise by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15081_a_16406]
-
amintesc, ci își inventează un trecut după cum dictează nevoile textului. Dar cu siguranță nu subtilitățile de stil sau de construcție vor atrage atenția în cazul acestui roman - ci, în primul rînd, povestea de dragoste: una între două femei; mai mult, textul include scene sexuale destul de explicite, atît de natură homo-, cît și hetero-, și o atitudine extrem de relaxată față de toate acestea. Firește, nu e de neglijat nici aproape-consumatul incest între congeneri, dinspre finalul romanului. Cum sîntem un popor (și mai ales
O carte despre lucruri interzise by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15081_a_16406]
-
așa cum ne învăța Fielding de pe la o mie șapte sute și ceva, the whole consists in the cookery of the author. Trebuie deci să spunem că, pe lîngă faptul că Legături bolnăvicioase este un roman bine scris, este și o carte curajoasă. Textul Ceciliei Ștefănescu are însă o hibă destul de serioasă, dintr-un punct de vedere lipsit de prejudecăți. Principala poveste de dragoste a romanului este, spuneam, una între femei. Greu de spus între lesbiene sau între bisexuale, pentru că mecanismele atracției între femei
O carte despre lucruri interzise by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15081_a_16406]
-
plauzibil o relație de tip heterosexual și adolescentin, nu una între lesbiene. Jocurile sexuale nu duc niciodată la consumarea explicită a actului. Pe de altă parte, scenele de amor hetero- sînt cît se poate de credibile. în plus, bărbații din text se rețin, femeile în schimb sînt aproape nediferențiate. Toate acestea dau poveștii aerul de joc al inteligenței lipsit de fundament, al artificiului care pierde undeva viața. în fine, pentru un roman de numai 125 de pagini, aglomerarea de nonconformism relațional
O carte despre lucruri interzise by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15081_a_16406]
-
ansamblul lor, cele trei eseuri dau o imagine echilibrată a literaturii maghiare (primul se pronunță în favoarea transilvanismului, al doilea împotriva lui, iar cel de-al treilea este o sinteză a evoluției prozei și poeziei maghiare din Ardeal în anii 90), textele prezente, versuri și (fragmente de) proză sînt o adevărată revelație pentru un neofit în ale acestei literaturi. N-aș putea spune cum sună în original, însă traducerile sînt excelente (mai ales cele de poezie, aparținîndu-i lui Paul Drumaru, cu un
O ușă întredeschisă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15080_a_16405]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Împovărați de moștenirea Securității și Stasi/ Die Erblast von Stasi unde Securitate este o carte-document care reunește textele simpozionului din 6-8 iunie 2001, desfășurat la Institutul Goethe din București. Este vorba, mai exact, despre trei mese rotunde - și anume: Securitatea în literatura și în lumea literară", "Arhivele Securității în raport cu mass-media și opinia publică" și "Instituțiile se prezintă". Fiecare
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
această teză și implicațiile ei, m-aș despărți totuși de aprecierea tranșantă a lui Sorin Antohi după care Chick dă dovadă de o maliție perfidă în opiniile sale referitoare la prietenul Abe Ravelstein. Și aș rămâne pentru aceasta doar la text. Ca idee literară, Ravelstein păcătuiește tocmai printr-o exagerată și neechivocă evaluare a personajului din titlu. Dacă există o ironie implicită, eu nu am reușit s-o văd - și nici nu cred că ea ar trebui să stea în vreo
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
cale de mijloc nu pare să fie, pentru că Dan Petrescu e atît de radical, e radicalul prin excelență, în fața căruia a fi nuanțat e oarecum ridicol. Nu că Dan Petrescu n-ar lucra el însuși cu nuanțe, dar mesajul tuturor textelor de opinie sau atitudine scrise de el în ultimii ani este unul clar: fiți tranșanți! în astfel de condiții a spune că Dan Petrescu e așa și așa pare neadecvat. Și totuși: un oarecare amestec de doze, numeroase oscilații de
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
Primul lucru care se spune în apărarea lui Dan Petrescu e marea sa erudiție. Probabil că e adevărată această erudiție, dar nu cred că acest autor are nevoie de apărare în acest fel. De altfel, se simte mereu în toate textele sale afinitatea cu Luca Pițu, cu acel umor moldav foarte livresc și deosebit de enervant, așa încît această erudiție, atunci cînd e străvezie, face mai mult rău celor scrise și afirmate de el. Primul lucru care se spune întru demolarea lui
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
cu cartea Sandei Golopenția căreia Dan Petrescu îi face dreptate: "în sfîrșit, între atîtea volume examinate aici din punctul de vedere al probității reproducerii și utilizării documentelor, în general defectuoase, putem menționa și o fericită excepție: Anton Golopenția, Ultima carte. Text integral al declarațiilor în anchetă ale lui Anton Golopenția aflate în arhivele S.R.I. (Editura Enciclopedică, 2001), rod al strădaniei editoriale desfășurate vreme de cîțiva ani de profesoara Sanda Golopenția de la Brown University, Providence, în colaborare cu editura amintită. Avem de-
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
citește de fapt. Doar că puțini recunosc astfel de lucruri rușinoase, Dan Petrescu fiind un campion al acestor puțini. Există și o împărțire mai "cuminte" pe genuri: un capitol se ocupă, de exemplu, de cărți de memorialistică. în final, un text savuros intitulat " Despre ce ar fi trebuit să scriu", un fel de meditație glumeață a scriitorului la ziar, dar nu unul încrîncenat, nu unul care se plînge de ingratitudinea față de cultură, ci chiar dimpotrivă. Despre problemele importante se poate vorbi
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
accesibilă chiar și pentru un vorbitor român exersat. Este, de fapt, o carte pentru universitari, pentru cei care se pricep să-i cântărească validitatea referințelor și calitatea informației finite, sintetice. Pe de altă parte nu e tocmai un volum elitist. Textele sunt scrise cursiv, accesibil, citatele sunt multe, pentru a facilita accesul la sursă și e bine că e așa, doar că trebuie ceva cunoștințe de engleză veche și poate și ceva cunoștințe despre mai actualul feminism, reader response criticism, eventual
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
o carte de sinteză foarte bună, ocurte bazată pe cititul și recititul operelor și al criticii literare aferente spre a rezulta un instrument de lucru bun pentru studenții de la filologie. Aceștia au ocazia să citească o pertinentă analiză a unui text mult clamat de către feministele din toate timpurile, e vorba de A Vindication of the Rights of Women de Mary Woolstonecraft, alături de autoarele de jurnale din secolul optsprezece, un gen de literatură pe care aceleași feministe îl proclamă parte a ceea ce
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
of the Rights of Women de Mary Woolstonecraft, alături de autoarele de jurnale din secolul optsprezece, un gen de literatură pe care aceleași feministe îl proclamă parte a ceea ce Hélène Cixous numea l'ecriture feminine, cu alte cuvinte un tip de text tipic feminin. Eseurile despre Fielding și teoria romanului precum și cel despre Alexander Pope sunt mostre de comentariu literar care preia opiniile teoretice consacrate și le aplică cu multă acribie și seriozitate în text. În mod ciudat, referințele Mihaelei Mudure sunt
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
feminine, cu alte cuvinte un tip de text tipic feminin. Eseurile despre Fielding și teoria romanului precum și cel despre Alexander Pope sunt mostre de comentariu literar care preia opiniile teoretice consacrate și le aplică cu multă acribie și seriozitate în text. În mod ciudat, referințele Mihaelei Mudure sunt în majoritate cărți ale autorilor români. Nu facem din asta un reproș, ci o nedumerire: literatura barocă engleză e o perioadă destul de inaccesibilă, cu extrem de puține traduceri, și ne-am fi dorit poate
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
poetic, în contextul unui feminism mascat, avant la lettre. În ansamblu, Ispitiri, trecute vremi e o carte bună, chiar foarte reușită sub aspectul cantitatății de informație nouă adusă, și mai ales sub aspectul unei mai subtile intenții de pastișă a textelor analizate, de înduioșată și amuzată relectură a lor, cu ochelarii criticului avizat, și în special pentru privirea complice aruncate când în buduarul aristocratelor, când în spatele scenei. Mihaela Mudure Ispitiri, trecute vremi - eseuri de istoria literaturii engleze Ed. Paralela 45 194
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
Multe secvențe par luate din Buñuel, altele sunt prea schematice, prietenii lui Yo sunt porecliți cam străveziu Harms, Boddylan sau Cobain, albumul Sepultura e corect Roots, trupa de trip-toop Tricky apare scrisă greșit, versurile rock pe care le introduce în text nu sunt tocmai inspirat alese, substratul politic e prea puțin exploatat, iar slang-ul se reduce doar la câțiva termeni, proboabil, din rusă (travcă, a pohmili, a gruzi, tarancă, a curni etc.). În final, o scurtă secvență definitorie pentru acest
Existențialism narcotic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15105_a_16430]
-
unei reprezentații anume, jucate "în deplasare", mi s-a părut construit parcă prea în disprețul acelor spectatori care caută nu doar imagini, ci vor să găsească și înțelesuri. Puținele cuvinte rostite pe scenă - din roman rămăseseră doar 16 pagini de text - erau în marea lor majoritate neinteligibile, raportările la Dostoievski erau firave, gesturile, grimasele, pozele, trădau ostentativul. Am plecat de la spectacol cu sentimentul că au dreptate "conservatorii" și cu un scăzut apetit pentru "teatrul viitorului". Nici desfășurarea de forțe ce avea
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
de la Sibiu cu alte două spectacole ale sale, a fost de natură să mă provoace. Am văzut așadar Hamlet. Dreams, în interpretarea Teatrului Academic de Stat "Taras Șevcenko" și Othello?!, cu actorii Teatrului "Radu Stanca". În amândouă, relația montării cu textul shakespearian e cum nu se poate mai liberă. Zholdak ilustrează indiscutabil ceea ce George Banu numește "regizorul celibatar", cel care "a rupt contractul de mariaj" cu autorul de literatură dramatică, păstrând totuși cu acesta o anumită legătură. Semnele de întrebare și
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
un tânăr cu o frumusețe de efeb, interpretat de Andryi Kravciuk, care aflu că e un adulat interpret de muzică ușoară, și Ofelia, jucată impecabil de Victoria Spesivceva, vin să ne reamintească că întâmplările de pe scenă au la origine un text shakespearian. Tehnica profesională și dăruirea actorilor sunt incontestabile. Dar, deși am admirat în permanență respectiva tehnică și desfășurările vizuale, aproape că nu am încercat nici un fel de emoție. Or, emoția e "micul" detaliu care delimitează retorica de poezie. Aveam însă
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
maestră în impunerea unui autor, în general, a unuia contemporan, cu deosebire. Cu atît mai mult în străinătate, cînd limba de origine este de circulație exclusiv internă. Dar includerea într-un florilegiu de prestigiu nu se obține decît atunci cînd textul este de pregnantă valoare. în peisajul cultural italian există antologii de poezie modernă de referință, de care orice cercetător sau istoric literar este obligat să țină seama. Pentru a ne referi la ultimele decenii ale secolului nu de mult încheiat
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
lîngă "Cuvîntul înainte" semnat de cea care a îngrijit volumul, o amplă introducere datorată Antonellei Anedda. Partea antologică propriu-zisă este împărțită în cinci secțiuni, fiecare grupînd cîte trei poeți, secțiuni ale căror titluri indică ipostaza melancoliei care se degajă din textele ilustrative: Tăceri, Umori, Oglinzi, Distorsiuni, Depărtări, titluri avînd substantivul la plural, pentru a spori intensitatea sugestiei. Fiecare secțiune pune alături cîte trei autori (prima de pildă îi cuprinde pe Nelly Sachs și Paul Celan, poeți de limbă germană și pe
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
fără instinct de conservare și fără aderență la lumea tridimensională. Așadar, artistul e bine! Piața mijește, lumea se mișcă și vine eclipsa. Cealaltă, pentru că aceea despre care e vorba aici a trecut nu de mult! P.S. O variantă a acestui text a fost scrisă, cu vreo doi-trei ani în urmă, pentru revista Dilema. Sau poate pentru puiul său Vineri! Cam așa se vedea atunci artistul și se întrezărea piața de artă. Și acum este exact la fel în ceea ce privește relația artei cu
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]