1,596 matches
-
Moare însă pe neașteptate, în 1946, de cancer și este înmormîntat de comuniști, cu funeralii naționale. Mitiță Constantinescu este un caz asupra căruia ar trebui adîncită istoria. Adevăratele vizite cu caracter politic, care interesau mai mult viața publică locală de la Tighina, erau acelea ale lui Ion Inculeț. Era și normal să fie așa. El reprezenta întreaga provincie a Basarabiei în guvernul central și avea, deci, răspunderea pentru toate activitățile vieții locale. Mergeam cu el în diferitele colțuri ale județului, împreună cu toți
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
apărut, de data aceasta, ca o alcătuire a clubului respectiv. Partizanii interesați ai principelui Carol aveau în mînă o armă destul de bună. La putere venise guvernul generalului Averescu, iar alegerile erau fixate pentru luna mai 1926. În organizația liberală de la Tighina începuseră pregătirile pentru noile alegeri parlamentare. Discuțiile pentru stabilirea candidaturilor erau tumultuoase. Neînțelegerile între fruntași erau evidente. M-am gîndit că era mai prudent pentru mine să nu-mi pun candidatura și să ofer numai sprijinul meu în campania electorală
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
conducă singur noile alegeri, care se anunțau grele. Mă cunoștea și-l cunoșteam pe Tomov, mai de mult, în special de la diferite campanii electorale din Ismail, la care dădusem și eu concursul. Cunoștea și activitatea mea ca prefect al județului Tighina, vecin cu Ismailul. Mi-a oferit, în înțelegere cu toată conducerea organizației partidului, să candidez pe lista liberală de la Ismail, pe locul al doilea după el. Evident, nu mi-a displăcut deloc această propunere. Ismail era un județ care mă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
adevărat de atracție pentru care venise. Era pasionat de istoria lui Carol, citise pe Voltaire și ținea mult să vadă cu ochii lui locurile pe unde luptase unul din cei mai mari regi ai Suediei. În drum spre cetatea Benderului Tighina noastră prințul a fost încîntat cînd i-am spus că fusesem, cîțiva ani, prefectul acelui județ și cunosc bine toate acele meleaguri. Timp de două zile, cu o evidentă pasiune și erudiție, a examinat fiecare piatră și fiecare urmă din
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
de Știință din România (1986ă etc. Stins din viață, la 25 mai 1995, Dr. Alexandru Andronic a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. BACIU, IOAN (1937-1998ă FIZICIAN Profesorul universitar doctor Ioan Baciu sa născut la 4 septembrie 1937, la Tighina, în Basarabia, dar în 1941, împreună cu familia, sa stabilit la Blaj. A primit o educație aleasă, mama sa fiind învățătoare, iar tatăl inginer agronom. După cursul primar urmat la Blaj, a frecventat Liceul Gh. Lazăr din Sibiu unde, în 1954
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în neființă la 5 octombrie 1998 și a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. BATCU, ALEXANDRU (1922-1963ă MEDIC Reprezentant de marcă al școlii medicale ieșene, Conf.univ.dr. Alexandru Batcu s-a născut la 26 iulie 1922, în localitatea CeadîrLunga, județul Tighina din Republica Moldova. A urmat școala primară în localitatea natală și cursurile secundare la Bălți și Liceul Militar din Cernăuți, pe care le-a absolvit în 1941. S-a înscris la Facultatea de Medicină din Iași obținând, în 1948, diploma de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
INGINER MECANIC Personalitate remarcabilă, Gheorghe Cașler a contribuit în mod hotărâtor la organizarea învățământului tehnic mecanic superior din Iași. S-a distins ca cercetător în domeniul așchierii metalelor și al mașinilor-unelte. S-a născut la 1 ianuarie 1922 în orașul Tighina, dintr-o familie de muncitori. Tatăl său a fost strungar în fier, mai întâi la Tighina și apoi, din 1932, la Atelierele C.F.R. Nicolina din Iași. Gheorghe Cașler a urmat școala primară în orașul natal. La Iași, între anii 1932-1940
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
superior din Iași. S-a distins ca cercetător în domeniul așchierii metalelor și al mașinilor-unelte. S-a născut la 1 ianuarie 1922 în orașul Tighina, dintr-o familie de muncitori. Tatăl său a fost strungar în fier, mai întâi la Tighina și apoi, din 1932, la Atelierele C.F.R. Nicolina din Iași. Gheorghe Cașler a urmat școala primară în orașul natal. La Iași, între anii 1932-1940 a frecventat cursurile secundare, obținând bacalaureatul la Liceul Național, după care s-a înscris la Politehnica
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de-a rândul a făcut parte din Comisia de expertiză a capacității de muncă în domeniul psihiatriei. A fost și un distins cadru didactic în domeniul medicinii. S-a născut într-o familie de funcționari modești din comuna CiadîrLunga, județul Tighina (Basarabiaă, la 17 aprilie 1920. Ulterior, părinții săi sau stabilit definitiv în orașul Bolgrad. Studiile primare (1927-1931ă și liceale (1932-1940ă le urmează în orașul Bolgrad, acestea din urmă la Liceul de băieți „Regele Carol al II-lea”. Examenul de bacalaureat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
societăți drepte și echitabile, pentru egalitate și libertăți democratice. Pentru activitate revoluționară și antițaristă, în anul 1884, în timpul examenelor pentru absolvirea liceului, a fost arestat. La Chișinău a fost închis câteva luni. După eliberare, s-a mutat mai întâi la Tighina, apoi la Odessa. În acest din urmă oraș, a fost arestat din nou pentru ca, în 1886, să fie deportat în Siberia, unde a stat până în 1892. După șase ani petrecuți între ghețurile polare, C. Stere vine, în 1892, în România
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
cântecele despre Basarabia interpretate de Aldea și Doina Teodorovici care ne însoțesc la astfel de întâlniri, se îmbină armonios cu vocile molcome din sală. În această ambianță, imaginația ne poartă pe meleagurile noastre de baștină, undeva în Cernăuți, Bălți, Chișinău, Tighina, Soroca... Ne reamintim cu emoție despre ținuturile unde mulți dintre noi mai avem și acum rude apropiate sau numai morminte pe ale căror cruci sunt înscrise nume cunoscute și dragi. Însă atunci când ni se întâmplă să vizităm din nou Basarabia
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
Dorohoi, Botoșani, Târgu-Mureș, Ploiești, Arad, Arsache, Bacău, Blaj, Buzău, Beiuș, Bârlad, Bistrița, Brașov, Caransebeș, Chișinău, Câmpulung, Curtea de Argeș, Craiova, Câmpeni, Dicio-Sânmărtin, Dumbrăveni, Gherla, Giurgiu, Galați, Focșani, Huedin, Huși, Ismail, Letea Nouă, Odorhei, Oradea, Roșiori de Vede, Roman, Sulina, Slatina, Târgul Ocna, Tighina, Tecuci, Turda, Turnu Severin, Târgoviște, Vaslui, Găujani, Năsăud au marele merit în aceste vremuri de năruire financiară și de haos a se menține, fiind un reazem în fiece județ pentru toți cei în dureri și necazuri. În special, salut pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Dr. Constantin Bart - Curriculum Vitae, Iași, 1978, 14 p. mss (în arhiva autorului). BATCU, ALEXANDRU (1922-1963) MEDIC Reprezentant de marcă al școlii medicale ieșene, conf. univ. dr. Alexandru Batcu s-a născut la 26 iulie 1922,în localitatea Ceadîr-Lunga, județul Tighina din Republica Moldova. A urmat școala primară în localitatea natală și cursurile secundare la Liceul Militar din Cernăuți, pe care le-a absolvit în 1941. S-a înscris la Facultatea de Medicină din Iași, obținând, în 1948, diploma de Doctor în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
se poate citi că această decorație i s-a conferit "Pentru bravura cu care a condus Escadrila 43, relevându-se ca un pilot de vânătoare de elită. A atacat la sol cu escadrila o unitate A.c.A. inamică în sectorul Tighina, reducând-o la tăcere. În capul unei patrule de numai 3 avioane a susținut o luptă aeriană în sectorul Dalnik cu 8 avioane inamice Rata. A doborât personal un avion inamic. A executat 52 misiuni pe front". Urmează, pe 29
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ducem la învățătorul Irimia să-l ajutăm să treacă de capacitate că s-a încurcat de trei ori de ea. Ne mai ducem pe la popa Mutu la o mâncărică bună și vinișor și mai și... Nu, dragă Luca, plec la Tighina, la revizorat. Poate s-o găsi un post și pentru mine. și iar pelerin spre sfântul post. Am luat cap compas către Alexanderfeld, o comună cu populație germană apoi mai departe, drum de oboseală și noroi până la gara din Tarutino
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
proaspăt înlocuit cu un favorit al senatorului țărănist Zibștein, unul Draganov. Vorba lui Moldoveanu "meri unde te-o îndrepta Dumnezeu". Iar în loc de îndreptare m-am pomenit, după zile de foame și frig, bolnav rău. M-am dus la spitalul din Tighina, m-a consultat doctorul Ceapă, un om de lipit la rană care, alături de medicație, a hotărât că este cazul să stau acolo până s-o împrimăvera. Dar cum să stai ca stana într-un pat în care nici două pături
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
după urs. Purta un sacou cadrilat, cămașă cu revere late peste reverele hainei, capul descoperit, pantalon bufant strâns sub genunchi, ciorapi lungi iar în picioare sandale romane. Energic și foarte, foarte nervos. Dar fără ranchiună. A trebuit să plece la Tighina fiindcă n-a răspuns poruncilor politice ale prefectului de atunci, ștefan Constantinov. Acum stă la hodină pe Dealul Florilor, la Dej. La șir, după Cezar Stratula a urmat Traian Constantinescu, apoi Nicolae Stoicev - țărănist, Amelin - liberal ... Dintre subrevizorii de cancelarie
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
trezească un punct nevralgic sensibil, din fericire adormit. (Relațiile noastre cu Rusia, în această privință, erau reglate de un modus vivendi deopotrivă ilogic și pașnic. Pe de o parte, nu aveam relații diplomatice, iar marele pod feroviar de pe Nistru, între Tighina și Tiraspol, dizlocat de o explozie, era păzit la ambele capete de grăniceri cu arma în mînă, iar pe de alta, o comisie mixtă, civilă și militară, avea întîlniri regulate, de două ori pe an, cînd de o parte, cînd
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
noului regim, pe care altfel l-au visat tinerii care au stropit cu sângele lor străzile Bucureștiului și ale altor orașe. Al treilea președinte al României, cu nume terminat tot în ”escu” , s-a născut la 19 noiembrie 1939, la Tighina, în Republica Moldova, pe atunci teritoriu românesc. Tatăl său a făcut studii de agronomie, devenind inginer. Era originar din sudul țării. Fiul său, Emil, a absolvit liceul la Pitești, în anul 196. Pasionat de litera legii, se va înscrie la Facultatea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
grupurile de ostași, împărțind cu dărnicie lovituri de cravașă, înjurând în numele tuturor sfinților din calendar. Nu l am aprobat, m-a simțit și a început a mă împunge cu anumite expresii. Prin martie 1940 regimentul nostru este dirijat în jurul orașului Tighina, unde ocupăm noi poziții și căutăm să ne ascundem de privirile celor de peste Nistru. Ulterior am locuit în corturi sub protecția unor crânguri și pădurici de salcâmi. Săpăm noi poziții ca niște adevărate cârtițe umane! Ziarele și propaganda noastră amintea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
care am coborât de atâtea ori. Cu Enachi Pompei Ghica m-am întâlnit la Bacău la școala militară. Am făcut armata în aceeași companie timp de 9 luni de zile. Cu tine m-am mai întâlnit pe zonă în județul Tighina, cred că îți aduci aminte. Cu Roșioru Nicolae și cu Loghin am terminat școala la Cetatea-Albă. Cu alți colegi nu prea m-am întâlnit și aș fi avut mare plăcere să mă reîntâlnesc cu cei care mai sunt și vor
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Răutului spre Nistru, mergând pe la Sângerei pe drumul Turcului până la Orhei, devenit mai târziu, în secolul al XIV-lea, o trainică așezare tătărască a unui han. De acolo, pe Nistru în jos, pe drumul tătăresc de la Soci, de pe Bâc, spre Tighina și după ce au cercetat ținuturile brodnicilor din Bugeac de la gurile Dunării, s-a îndreptat pe acela denumit al „păgânilor tătari” de la Drăgănești și Sivița și peste Vadul lui Isac de pe Prut. Unele bulucuri din aceste coloane s-au avântat în
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
acest sens îl desprindem din enunțul privilegiului comercial acordat liovenilor de către Vladislav Iagello, care primesc dreptul de a merge cu mărfurile lor în Moldova și de aici în Țara tătarilor, pe drumul moldovenesc și pe cel tătărăsc, ambele străjuite până la Tighina și Cetatea Albă de oastea moldovenească. La rândul său, Alexandru cel Bun a confirmat buna sa intenție prin actul de supunere dat, în 12 martie 1402, la Suceava și omagiul personal depus regelui polon, în 1 august 1404, la Camenița
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a face comerț în Moldova, unde puteau să vândă și să cumpere, și pentru a merge în Transilvania, Țara Românească, Țara Turcească și în Țara Tătărască, cu precizarea în amănunt a taxelor vamale de tranzit prin orașe, la straja din Tighina și brudina (trecerea apei) peste Nistru. Ducând o politică bine chibzuită cu toți vecinii săi, Alexandru cel Bun a evitat, în același timp, conflictele cu tătarii fiilor lui Toktamâș și cu Iedighei, până în anul 1419. Unele momente critice au fost
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Polonia, Transilvania sau Țara Românească. Ei aveau să plătească pentru 12 cântare de marfă o rublă de argint în Suceava, 30 de groși în Iași, 1/2 rublă de argint în Lăpușna, de fiecare car câte 12 groși straja în Tighina, iar în Cetatea Albă „să nu dea nici un ban, nici măcar de la o mie de mărci, fie că ar fi acolo fiul Hanului tătărăsc, fie că n-ar fi”. ȘTEFAN CEL MARE ȘI RELAȚIILE CU HOARDA DE AUR Reinstalarea fiului hanului
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]