1,438 matches
-
(n. 25 aprilie 1817, Paris; d. 26 aprilie 1879, Paris) a fost tipograf, librar, scriitor și inventator francez. A creat "fonoautograful", în traducere liberă "aparatul care scrie sunetul", un precursor al "fonografului" inventat mai târziu de către Thomas Alva Edison. La 25 martie 1857, își inregistrează brevetul privind un "aparat de înregistrare grafică a
Édouard-Léon Scott de Martinville () [Corola-website/Science/308473_a_309802]
-
aut officiis debitis aut rerum necessitatibus saepe eveniet, ut et voluptates repudiandae sînt et molestiae non recusandae. Itaque earum rerum hic tenetur a sapiente delectus, ut aut reiciendis voluptatibus maiores alias consequatur aut perferendis doloribus asperiores repellat." Motivele pentru care tipografii au preferat să utilizeze un paragraf latin în loc să folosească texte în limba proprie sunt, printre altele, faptul că nu aveau întotdeauna un text neutru la dispoziție sau ar fi trebuit să improvizeze câte un text de fiecare dată și faptul
Lorem ipsum () [Corola-website/Science/302388_a_303717]
-
ieromonahului Macarie” Locul tipăririi cărții, este tipografia ce funcționa în mănăstirea Bistrița din Oltenia. Octoihul este o carte voluminoasă, numărând 200 de file, grupate în 25 de caiete, cu 22 de rânduri pe pagină. Ca și în cazul Liturghierului, meșterul tipograf ce realizează Octoihul din 1510 este același ieromonah Macarie ce aparține grupului de tineri transilvăneni plecați în străinătate să deprindă arta tiparului după cum adeveresc documentele de epocă. Octoihul din 1510 este o lucrare deosebită ce aduce contribuții însemnate la istoria
Vlad cel Tânăr () [Corola-website/Science/302072_a_303401]
-
(n. ianuarie 1830, București — d. 21 noiembrie, sau 27 noiembrie după alte surse, 1887), a fost un editor, folclorist, povestitor, scriitor și tipograf român. Este cunoscut mai ales datorită activitații sale de culegător de basme populare românești pe care le-a repovestit cu un har remarcabil. s-a născut în ianuarie 1830, la București, în mahalaua Pescăria Veche, în familia frizerului Gheorghe Ispirescu
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]
-
intrat ucenic la tipografia condusă de Zaharia Carcalechi, sperând că acolo unde se tipăresc cărțile se poate studia. Z. Carcalechi edita din 1843 ziarul "Vestitorul românesc". Aici Ispirescu a lucrat câte 14 ore pe zi, iar în 1848 a devenit tipograf calificat. După ce tatăl său a murit, Petre a învațat să cânte la chitară pentru a-i ține de urât mamei. Tot atunci, el a început să scrie câteva versuri. La fel și în cazul prozei memorialiste, însă, în domeniul versurilor
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]
-
în stare a bucura pe maica lui sărmană. Trăia în liniște și pace, cu conștiința împăcată și în liniște și siguranță financiară. Astfel, el și-a cumpărat o casă pe strada Sălciilor, astăzi în plin centrul Bucureștilor. Activitatea sa de tipograf l-a pus în contact cu scriitori și oameni importanți timpului său (Ion Ionescu de la Brad, Nicolae Filimon, Ion Ghica, Dimitrie Bolintineanu etc.). În 1862, Ispirescu a publicat primele șase basme culese de el, în "Țăranul român", la îndemnul lui
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]
-
său, a vândut imprimeria, C. A. Rosetti, viitor ministru, l-a invitat să lucreze ca director al imprimeriei ce tipărea "Românul", revista Partidului Liberal, atunci în opoziție. Împreună cu Rosetti, Ispirescu a participat la înființarea primei "Case de ajutor reciproc a tipografilor din România". În 1864, însă, guvernul a suprimat ziarul Românul, iar Ispirescu, împreună cu alți asociați, Walter Scarlat și Frederic Göbl, a înființat "Tipografia Lucrătorilor Asociați". Cu un an mai târziu, Ispirescu conducea personal foaia "Tipograful român". Timp de un deceniu
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]
-
Case de ajutor reciproc a tipografilor din România". În 1864, însă, guvernul a suprimat ziarul Românul, iar Ispirescu, împreună cu alți asociați, Walter Scarlat și Frederic Göbl, a înființat "Tipografia Lucrătorilor Asociați". Cu un an mai târziu, Ispirescu conducea personal foaia "Tipograful român". Timp de un deceniu, din 1862 până în 1872, autorul nu a publicat niciun basm. După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza în 1866, la invitația ministrului de interne Ion Ghica, Ispirescu a acceptat să conducă Imprimeria de Stat. După o
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]
-
Galia Burcă, Elisabeta Luca și Hermina Marcusohn (mama mea)”. În aceeași ordine de idei, în extrasul din "Lista comuniștilor români răniți în Spania", document întocmit de Comitetul voluntarilor români de la Paris, la 20 martie 1939, se preciza: „[Leonid Tisminețki:] Muncitor tipograf, 25 de ani, născut în Basarabia (Soroca). În Spania, se află de un an. Are brațul amputat. Membru PCR. A fost de mai multe ori arestat și bătut. A fost în închisoare. Are o mamă bătrână, văduvă”. După încheierea războiului
Leonte Tismăneanu () [Corola-website/Science/302573_a_303902]
-
constituit o evadare din conceptele tradiționaliste. De asemenea, este considerat a fi cel mai important compozitor de pian, de după Frederic Chopin. Debussy s-a născut într-o familie de burghezi. Tatăl său deținea o prăvalie și mai lucra ca asistent tipograf și funcționar. Mama sa era croitoreasă. Talentul muzical al lui Debussy a fost descoperit de primul său profesor de pian, Mme. Mauté de Fleurville, care susținea că studiase pianul cu Chopin. Mme. Mauté l-a trimis pe Debussy la Conservator
Claude Debussy () [Corola-website/Science/302661_a_303990]
-
(cunoscut și ca Diaconul ) (d. 1583, Brașov) a fost un diacon ortodox, traducător și meșter tipograf român originar din Târgoviște. Este editorul primelor cărți tipărite în limba română. A editat în total circa 35 de titluri de carte, tipărite în sute de exemplare și răspândite în toate ținuturile românești, facilitând unitatea lingvistică a poporului român dar
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]
-
Ialomiței numit Cucuteni, județul Dâmbovița, și nu Cucuteni din județul Buzău”, scrie prof. Mihai Gabriel Popescu despre cel care a făcut să pătrundă pe tot cuprinsul pământului românesc tipărituri în limba română, ajutând la formarea unei limbi literare unitare Cărturar, tipograf și editor din secolul al XVI-lea, diaconul Coresi a făcut obiectul a sute de studii, printre care și cele ale profesorului dâmbovițean Mihai Gabriel Popescu. Ele au privit originea și biografia sa: “Unii l-au considerat grec (n.n. - Al.
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]
-
simplu Coresi”. În studii documentate, prof. M.G. Popescu ajunge la concluzia: „Permanența familiei pe meleagurile dâmbovițene - Cucuteni - Târgoviște - Cucuteni, de peste 150 de ani (atestată documentar, este mult mai mare în timp) a familiei Coresi ne îndreptățește să credem că ilustrul tipograf, diaconul Coresi, care a făcut să pătrundă pe tot cuprinsul pământului românesc tipărituri în limba română, ajutând la formarea unei limbi literare unitare, este dâmbovițean, ot Târgoviște, cu rădăcini adânci în acel sat românesc de pe valea Ialomiței numit Cucuteni, județul
Coresi () [Corola-website/Science/302713_a_304042]
-
mare, că la Lyon în sec . XVI. La Lyon, relațiile capitaliste în imprimerie erau bine dezvoltate în sec. XVI, finanțarea și controlul tipăririi și al vânzării cărților fiind realizate de către negustori-librari bogați, iar muncă era efectuată de către meșterii și lucrătorii tipografi. În memoriul adresat regelui de către tipografii greviști din Lyon în 1571, se insistă că meșterii și lucrătorii sunt adevărați tipografi, făcând cea mai grea și cea mai mare parte a muncii în tipografie, în timp ce majoritatea librarilor și a pretinșilor meșteri
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
și controlul tipăririi și al vânzării cărților fiind realizate de către negustori-librari bogați, iar muncă era efectuată de către meșterii și lucrătorii tipografi. În memoriul adresat regelui de către tipografii greviști din Lyon în 1571, se insistă că meșterii și lucrătorii sunt adevărați tipografi, făcând cea mai grea și cea mai mare parte a muncii în tipografie, în timp ce majoritatea librarilor și a pretinșilor meșteri sunt mai curând negustori, care procura materialele, utilajele și uneltele. Ziua de muncă a lucrătorilor tipografi era îndelungată. În 1571
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
și lucrătorii sunt adevărați tipografi, făcând cea mai grea și cea mai mare parte a muncii în tipografie, în timp ce majoritatea librarilor și a pretinșilor meșteri sunt mai curând negustori, care procura materialele, utilajele și uneltele. Ziua de muncă a lucrătorilor tipografi era îndelungată. În 1571 lucrătorii tipografi greviști din Lyon reclamau că activitatea, atât vara cât și iarnă, începea de la 2 dimineață și se sfârșea la 8-9 seară. O altă ramură dezvoltată a fost industria mătăsii în care existau numeroși lucrători
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
cea mai grea și cea mai mare parte a muncii în tipografie, în timp ce majoritatea librarilor și a pretinșilor meșteri sunt mai curând negustori, care procura materialele, utilajele și uneltele. Ziua de muncă a lucrătorilor tipografi era îndelungată. În 1571 lucrătorii tipografi greviști din Lyon reclamau că activitatea, atât vara cât și iarnă, începea de la 2 dimineață și se sfârșea la 8-9 seară. O altă ramură dezvoltată a fost industria mătăsii în care existau numeroși lucrători salariați. În scabinatul din Tours,lucrau
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
lor sau în afară acestora 200-300 de persoane, fabricând cu ajutorul mâinii de lucru străine, o mare diversitate de postavuri fine. Dezvoltarea capitalismului și exploatarea lucrătorilor salariați permanenți de către burghezie au generat mișcări social-politice ale lucrătorilor, că grevele și miscariel lucrătorilor tipografi din Lyon și Paris între 1539-1540, 1571-1572. Alături de orășenimea medievală, legată de organizarea de tip corporativ, în procesul genezei relațiilor capitaliste, burghezia s-a format din mari negustori, bancheri, antreprenori în minerit și industrie, armatori, meșteșugari-patroni, imogatiti, proprietari de ferme
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
decis să facă disponibile în mod gratuit lucrări de literatură. Întâmplător avea în ghiozdan o copie a Declarației de Independență a Statelor Unite și aceasta a devenit primul e-text al Proiectului Gutenberg. A denumit proiectul în cinstea lui Johannes Gutenberg, tipograful german din secolul XV care a propulsat revoluția presei de imprimare detașabile. Până la mijlocul anilor 1990, Harț dirija activitatea PG de la Colegiul Benedictin Illinois. Mai mulți voluntari s-au alăturat acestui efort. La început, majoritatea textelor au fost adăugate manual
Proiectul Gutenberg () [Corola-website/Science/302428_a_303757]
-
prin sprijinul moral pe care l-a acordat „pașoptiștilor” români (unii dintre aceștia fiindu-i studenți la "Collège de France"). s-a născut la Paris, pe 21 august 1798, într-o familie cu tradiții hughenote. Tatăl său, Turcy Michelet era tipograf; fusese însă ruinat de ordonanțele lui Napoleon care îngrădeau libertatea presei și întemnițat pentru neplata datoriilor. Inițiat de către tatăl său în meșteșugul tipografiei, Jules Michelet a avut posibilitatea de a se angaja la Imprimeria Imperială, dar tatăl său a refuzat
Jules Michelet () [Corola-website/Science/302907_a_304236]
-
a fost răsplătit, devenind ministru de interne în guvernul Groza. A fost membru al Partidului Comunist din 1929. Siguranța îl arestează în 1933 pentru activitățile sale, dar reușește să scape doar cu două luni de închisoare. După aceea lucrează ca tipograf la "Adevarul" și Imprimeriile Naționale. În 1940, merge la Moscova unde este instruit de agenții NKVD sub coordonarea lui Georgi Dimitrov, secretarul general al Internaționalei Comuniste, în tactici de codificare și a transmiterii mesajelor secrete. Se întoarce în țară și
Teohari Georgescu () [Corola-website/Science/304561_a_305890]
-
nr. 1, care reprezintă chiar licența, au în plus un model de fundal cu ghioșă roșie pentru a revela orice falsificare prin mijloace mecanice sau chimice. 4. Statele membre sunt responsabile pentru tipărirea formularelor. Formularele pot fi tipărite și de tipografi desemnați de statul membru în care ei își desfășoară activitatea. În ultimul caz, referința la desemnarea de către statul membru trebuie să apară pe fiecare formular. Fiecare formular poartă o indicație a numelui și adresei tipografului sau un semn care să
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
pot fi tipărite și de tipografi desemnați de statul membru în care ei își desfășoară activitatea. În ultimul caz, referința la desemnarea de către statul membru trebuie să apară pe fiecare formular. Fiecare formular poartă o indicație a numelui și adresei tipografului sau un semn care să permită identificarea tipografului. 5. În momentul emiterii lor, licențele de import sau extrasele primesc un număr de emisiune, număr determinat de autoritățile competente ale statului membru. Numărul licenței de import este notificat în mod electronic
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
statul membru în care ei își desfășoară activitatea. În ultimul caz, referința la desemnarea de către statul membru trebuie să apară pe fiecare formular. Fiecare formular poartă o indicație a numelui și adresei tipografului sau un semn care să permită identificarea tipografului. 5. În momentul emiterii lor, licențele de import sau extrasele primesc un număr de emisiune, număr determinat de autoritățile competente ale statului membru. Numărul licenței de import este notificat în mod electronic Comisiei prin intermediul rețelei integrate instituite conform art. 12
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
ortografiat și "Romano" (n. 17 iulie 1803, Bendorf, în Scaunul Nocrich, Transilvania, azi Benești, județul Sibiu) a fost un tipograf, librar și editor român din București din prima jumătate a secolului XIX. În anul 1827, este menționat pentru prima dată numele lui pe o carte, care-l recomanda ca librar în București. Cartea se intitula " Începutul obiceiului de a se
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]