KorAP: Find »[drukola/base=topic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 56 >

1,385 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

4.1.). Comrie (1989: 106−120) susține că noțiunile de topic și de agent trebuie să fie luate în considerare în definirea subiectului, dar subiectul nu poate fi identificat cu niciuna dintre ele. Prototipul subiectului reprezintă intersecția dintre agent și topic (ideea mai multor factori care contează în definirea subiectului este preluată de la Keenan). Oamenii au tendința să aleagă drept subiecte de discuție entitățile agentive, ceea ce înseamnă că e normal să existe o corelație naturală între agent și topic; noțiunea de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
agent și topic (ideea mai multor factori care contează în definirea subiectului este preluată de la Keenan). Oamenii au tendința să aleagă drept subiecte de discuție entitățile agentive, ceea ce înseamnă că e normal să existe o corelație naturală între agent și topic; noțiunea de subiect reflectă gramaticalizarea acestei coincidențe așteptate. Li și Thompson (1976: 459−460) realizează o tipologie bazată pe relațiile gramaticale subiect−obiect și topic−comment, arătând că, în unele limbi, noțiunea de topic poate fi la fel de importantă cum este

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
entitățile agentive, ceea ce înseamnă că e normal să existe o corelație naturală între agent și topic; noțiunea de subiect reflectă gramaticalizarea acestei coincidențe așteptate. Li și Thompson (1976: 459−460) realizează o tipologie bazată pe relațiile gramaticale subiect−obiect și topic−comment, arătând că, în unele limbi, noțiunea de topic poate fi la fel de importantă cum este cea de subiect din alte limbi. Conform clasificării realizate de acești autori, există patru tipuri de limbi: (a) limbi cu subiect proeminent (contează relația subiect

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
o corelație naturală între agent și topic; noțiunea de subiect reflectă gramaticalizarea acestei coincidențe așteptate. Li și Thompson (1976: 459−460) realizează o tipologie bazată pe relațiile gramaticale subiect−obiect și topic−comment, arătând că, în unele limbi, noțiunea de topic poate fi la fel de importantă cum este cea de subiect din alte limbi. Conform clasificării realizate de acești autori, există patru tipuri de limbi: (a) limbi cu subiect proeminent (contează relația subiect− predicat): limbile indo-europene, limbile din Niger-Congo, limbile fino-ugrice, semitice

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de subiect din alte limbi. Conform clasificării realizate de acești autori, există patru tipuri de limbi: (a) limbi cu subiect proeminent (contează relația subiect− predicat): limbile indo-europene, limbile din Niger-Congo, limbile fino-ugrice, semitice, dyirbal, limbile indoneziene, malgașa; (b) limbi cu topic proeminent (contează relația topic−comment): chineza, lahu și lisu (limbi lolo-birmaneze); (c) limbi cu subiect proeminent și cu topic proeminent (contează ambele relații): japoneză, coreeană; (d) limbi care nu au nici subiect proeminent, nici topic proeminent: tagalog, illocano. Li și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
limbi. Conform clasificării realizate de acești autori, există patru tipuri de limbi: (a) limbi cu subiect proeminent (contează relația subiect− predicat): limbile indo-europene, limbile din Niger-Congo, limbile fino-ugrice, semitice, dyirbal, limbile indoneziene, malgașa; (b) limbi cu topic proeminent (contează relația topic−comment): chineza, lahu și lisu (limbi lolo-birmaneze); (c) limbi cu subiect proeminent și cu topic proeminent (contează ambele relații): japoneză, coreeană; (d) limbi care nu au nici subiect proeminent, nici topic proeminent: tagalog, illocano. Li și Thompson (1976: 461) afirmă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
subiect proeminent (contează relația subiect− predicat): limbile indo-europene, limbile din Niger-Congo, limbile fino-ugrice, semitice, dyirbal, limbile indoneziene, malgașa; (b) limbi cu topic proeminent (contează relația topic−comment): chineza, lahu și lisu (limbi lolo-birmaneze); (c) limbi cu subiect proeminent și cu topic proeminent (contează ambele relații): japoneză, coreeană; (d) limbi care nu au nici subiect proeminent, nici topic proeminent: tagalog, illocano. Li și Thompson (1976: 461) afirmă că, pentru stabilirea unei astfel de tipologii, nu pot fi folosite gramaticile de referință ale

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
indoneziene, malgașa; (b) limbi cu topic proeminent (contează relația topic−comment): chineza, lahu și lisu (limbi lolo-birmaneze); (c) limbi cu subiect proeminent și cu topic proeminent (contează ambele relații): japoneză, coreeană; (d) limbi care nu au nici subiect proeminent, nici topic proeminent: tagalog, illocano. Li și Thompson (1976: 461) afirmă că, pentru stabilirea unei astfel de tipologii, nu pot fi folosite gramaticile de referință ale limbilor, care sunt concepute pornind de la relația subiect−predicat. Autorii (Li și Thompson 1976: 462−466

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
afirmă că, pentru stabilirea unei astfel de tipologii, nu pot fi folosite gramaticile de referință ale limbilor, care sunt concepute pornind de la relația subiect−predicat. Autorii (Li și Thompson 1976: 462−466) stabilesc o listă conținând diferențele dintre subiect și topic: ● topicul trebuie să fie definit; definitudinea include numele proprii și pe cele generice; subiectul nu trebuie să fie definit; ● topicul nu trebuie să aibă relații selecționale cu vreun verb din propoziție, nu trebuie să fie un argument al predicatului; subiectul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
că, pentru stabilirea unei astfel de tipologii, nu pot fi folosite gramaticile de referință ale limbilor, care sunt concepute pornind de la relația subiect−predicat. Autorii (Li și Thompson 1976: 462−466) stabilesc o listă conținând diferențele dintre subiect și topic: ● topicul trebuie să fie definit; definitudinea include numele proprii și pe cele generice; subiectul nu trebuie să fie definit; ● topicul nu trebuie să aibă relații selecționale cu vreun verb din propoziție, nu trebuie să fie un argument al predicatului; subiectul are

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
pornind de la relația subiect−predicat. Autorii (Li și Thompson 1976: 462−466) stabilesc o listă conținând diferențele dintre subiect și topic: ● topicul trebuie să fie definit; definitudinea include numele proprii și pe cele generice; subiectul nu trebuie să fie definit; ● topicul nu trebuie să aibă relații selecționale cu vreun verb din propoziție, nu trebuie să fie un argument al predicatului; subiectul are întotdeauna relații selecționale cu predicatul: Neì-xie shùmu shù-shēn dà (mandarină) acei copaci trunchiul mare ' Acei copaci (topic), trunchiurile sunt

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
fie definit; ● topicul nu trebuie să aibă relații selecționale cu vreun verb din propoziție, nu trebuie să fie un argument al predicatului; subiectul are întotdeauna relații selecționale cu predicatul: Neì-xie shùmu shù-shēn dà (mandarină) acei copaci trunchiul mare ' Acei copaci (topic), trunchiurile sunt mari'; ● verbul determină alegerea subiectului, dar nu și a topicului; se poate anticipa care este subiectul unui verb dat, dar selecția topicului nu este dependentă de verb (discursul poate avea însă un rol); ● topicul are un rol funcțional

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
din propoziție, nu trebuie să fie un argument al predicatului; subiectul are întotdeauna relații selecționale cu predicatul: Neì-xie shùmu shù-shēn dà (mandarină) acei copaci trunchiul mare ' Acei copaci (topic), trunchiurile sunt mari'; ● verbul determină alegerea subiectului, dar nu și a topicului; se poate anticipa care este subiectul unui verb dat, dar selecția topicului nu este dependentă de verb (discursul poate avea însă un rol); ● topicul are un rol funcțional constant în propoziție, limitând aplicabilitatea predicatului la un domeniu restrâns; topicul este

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
întotdeauna relații selecționale cu predicatul: Neì-xie shùmu shù-shēn dà (mandarină) acei copaci trunchiul mare ' Acei copaci (topic), trunchiurile sunt mari'; ● verbul determină alegerea subiectului, dar nu și a topicului; se poate anticipa care este subiectul unui verb dat, dar selecția topicului nu este dependentă de verb (discursul poate avea însă un rol); ● topicul are un rol funcțional constant în propoziție, limitând aplicabilitatea predicatului la un domeniu restrâns; topicul este centrul atenției, de aceea trebuie să fie definit; rolul funcțional al subiectului

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
trunchiul mare ' Acei copaci (topic), trunchiurile sunt mari'; ● verbul determină alegerea subiectului, dar nu și a topicului; se poate anticipa care este subiectul unui verb dat, dar selecția topicului nu este dependentă de verb (discursul poate avea însă un rol); ● topicul are un rol funcțional constant în propoziție, limitând aplicabilitatea predicatului la un domeniu restrâns; topicul este centrul atenției, de aceea trebuie să fie definit; rolul funcțional al subiectului se definește prin raportare la alte elemente ale propoziției, nu ale discursului

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
a topicului; se poate anticipa care este subiectul unui verb dat, dar selecția topicului nu este dependentă de verb (discursul poate avea însă un rol); ● topicul are un rol funcțional constant în propoziție, limitând aplicabilitatea predicatului la un domeniu restrâns; topicul este centrul atenției, de aceea trebuie să fie definit; rolul funcțional al subiectului se definește prin raportare la alte elemente ale propoziției, nu ale discursului; multe propoziții pot apărea fără subiect exprimat; ● în multe limbi, verbul se acordă obligatoriu cu

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
aceea trebuie să fie definit; rolul funcțional al subiectului se definește prin raportare la alte elemente ale propoziției, nu ale discursului; multe propoziții pot apărea fără subiect exprimat; ● în multe limbi, verbul se acordă obligatoriu cu subiectul, în schimb, acordul topic−predicat este foarte rar; ● în ceea ce privește poziția inițială în propoziție, strategia discursivă cere ca topicul să fie primul întotdeauna; în lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin mărci morfologice; subiectul nu e legat de poziția inițială; ● în procesele gramaticale (reflexivizare

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
alte elemente ale propoziției, nu ale discursului; multe propoziții pot apărea fără subiect exprimat; ● în multe limbi, verbul se acordă obligatoriu cu subiectul, în schimb, acordul topic−predicat este foarte rar; ● în ceea ce privește poziția inițială în propoziție, strategia discursivă cere ca topicul să fie primul întotdeauna; în lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin mărci morfologice; subiectul nu e legat de poziția inițială; ● în procesele gramaticale (reflexivizare, pasivizare, imperativ etc.) este implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
apărea fără subiect exprimat; ● în multe limbi, verbul se acordă obligatoriu cu subiectul, în schimb, acordul topic−predicat este foarte rar; ● în ceea ce privește poziția inițială în propoziție, strategia discursivă cere ca topicul să fie primul întotdeauna; în lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin mărci morfologice; subiectul nu e legat de poziția inițială; ● în procesele gramaticale (reflexivizare, pasivizare, imperativ etc.) este implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
strategia discursivă cere ca topicul să fie primul întotdeauna; în lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin mărci morfologice; subiectul nu e legat de poziția inițială; ● în procesele gramaticale (reflexivizare, pasivizare, imperativ etc.) este implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
discursivă cere ca topicul să fie primul întotdeauna; în lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin mărci morfologice; subiectul nu e legat de poziția inițială; ● în procesele gramaticale (reflexivizare, pasivizare, imperativ etc.) este implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin mărci morfologice; subiectul nu e legat de poziția inițială; ● în procesele gramaticale (reflexivizare, pasivizare, imperativ etc.) este implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă un continuum. Subiectul și topicul sunt două noțiuni care

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă un continuum. Subiectul și topicul sunt două noțiuni care nu se suprapun; subiectul este un topic gramaticalizat în procesul de integrare în construcția verbală. Tipologia sincronică este rezultatul unui ciclu diacronic în care diferite

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă un continuum. Subiectul și topicul sunt două noțiuni care nu se suprapun; subiectul este un topic gramaticalizat în procesul de integrare în construcția verbală. Tipologia sincronică este rezultatul unui ciclu diacronic în care diferite limbi au urmat diferite strategii; tipologia reprezintă descrierea strategiilor pentru atingerea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă un continuum. Subiectul și topicul sunt două noțiuni care nu se suprapun; subiectul este un topic gramaticalizat în procesul de integrare în construcția verbală. Tipologia sincronică este rezultatul unui ciclu diacronic în care diferite limbi au urmat diferite strategii; tipologia reprezintă descrierea strategiilor pentru atingerea scopurilor comunicative (Li și Thompson 1976: 483−485). Și alți autori

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]