2,164 matches
-
cu caracter democratic. Academia Națională trebuia să se transforme în Instituție de Stat. Astfel, Tr. Săvulescu, însărcinat de C.I.Parhon, despărțea apele de uscat, trecutul de viitor... Academicienii vor îmbrăca zeghea și vor purta lanțuri până vor sfârși în închisori, torturați de conaționalii lor... Călăul născut din propriul popor. Ei erau „Trădătorii de neam”, așa i-au numit comuniștii. Pe lângă retragerea titlurilor, și radiați din lista Academiei, li s-a retras și cetățenia. Comuniștii erau satisfăcuți doar, pentru moment, de ceea ce
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
o furie oarbă, au răscolit toate satele, de pe partea stângă a Bistriței, de la Viișoara, Hangu, Poiana Teiului în sus până la Fărcașa.. Borca, de pe versantul vestic al Stânișoarei, dar și de pe coasta răsăriteană.. Crăcăoani, Bălțătești ș. a. pe unde au fost atacați, torturând țăranii bănuiți de „legături” cu „bandiții lui Baltă”. Comuniștii, turbați de furie că „bandiții” se mișcă în voie, de o parte și alta a Munților Stânișoarei, dar mai ales în Munții Tarcăului până în Hășmașu Mare, pricinuindu-le pierderi... cerură de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se înscrie în regimul de metamorfozări practicat în aria cultă mediteraneeană. Medeea Aș vrea să cunosc pornirea forței criminale care a împins-o pe Medeea să distrugă totul, din răzbunare pentru infidelitate. Gândesc că este imposibil să nu fi fost torturată de remușcări teribile după ce și-a ucis cu cruzime fratele și după ce și-a nimicit în mod brutal rodul iubirii. Oare iubirea nu are nici o limită? Există justificări pentru un astfel de comportament? Barbarii sunt oare mai cruzi decât noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
iată, parfumul acela fin o să se-ntoarcă la viață, împreună cu gustul catifelat al mierii. Vrăjitoare O pisica neagră, cu privirea demonică, mă așteaptă mereu pe după același colț. Ochii ei mă scrutează, aparent indiferenți; și totuși, izbutesc să citesc în ei tortura atroce a unui suflet nobil, încătușat într-un trup de animal. Poate c-ar vrea să-mi spună povestea lui: să fie oare aceea a unui prinț, victimă a făcăturilor maligne ale unei vrăjitoare? Gol Sunt înconjurat numai de gol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mir de ce pe Făt Frumos, după cea reușit - cu atâtea eforturi - să găsească spațiul nemuririi, îl apucă așa un dor tâmpit să-și recapete condiția de muritor. Filtre magice Mergând pe pietriș, azi mă gândeam intens la Aia și mă tortura gândul ce-o să se-aleagă de noi, după ce ne vom părăsi trupurile. Îmi reveneau în minte învățăturile lui Zalmoxis și reușeam să mă liniștesc doar pentru câteva clipe. Apoi reîncepeam să-mi pun aceleași întrebări obsesive. Pe urmă, am aflat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
câteva zile, pe plajă, am văzut din nou niște pescăruși care se băteau sângeros să ciugulească intestinele unei mortăciuni. Se luptau sălbatic între ei ca să-și asigure bucățile cele mai bune. A fost ceva dezgustător. De atunci, gândul acesta mă torturează continuu. Îmi văd și eu trupul dezmembrat și aruncat fiarelor. Trupul meu, care-i încă viu. De aceea, în fiecare seară îl mângâi cu și mai multă duioșie. Magie erotică În noaptea de Drăgaică, la miezul nopții, fetele fecioare ies
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
prin hotărâre judecătorească. Articolul 3 Scopul filialei persoanei juridice prevăzute la art. 1 îl constituie strângerea, prelucrarea și difuzarea de informații privind practicarea torturii, consecințele torturii și mijloacele de prevenire a torturii și de ajutorare a persoanelor care au fost torturate, precum și formarea de specialiști în domeniile medical, social și etic privind consecințele torturii. PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: --------------- Ministrul sănătății, Hajdu Gabor Ministrul afacerilor externe, Andrei Plesu ------------
HOTĂRÂRE nr. 486 din 17 iunie 1999 privind aprobarea funcţionarii în România a Fundaţiei daneze "Internaţional Rehabilitation Council for Torture Victims". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124538_a_125867]
-
tata a avut un serviciu foarte bun și avea un salariu bun, așa Încât s-a presupus că și noi am ascuns bijuterii. Și pe tema asta și tata și mama, au fost duși la camera de tortură, unde au fost torturați, bătuți la tălpi... Mama, săraca, după două ședințe de tortură a albit complet și n-a mai putut Încălța nici un pantof, așa i s-au umflat picioarele. Această situație mai târziu a fost fatală pentru ea, pentru că, deși avea doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a apărut și Într-un ziar că el a spus că este un om de nimic ș.a.m.d. Și sigur că i-am mulțumit și l-am răsplătit pentru tot ce a făcut. Dar, vă spun, mama a fost torturată groaznic. Atunci atât a putut să-i spună unei prietene, Înainte de a ne despărți (că bărbații erau deoparte și femeile În altă parte): „Ai grijă de fetiță”. Și doamna aceea, prietena mamei, s-a ținut de cuvânt și cât am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ani. Cât i-am cunoscut sufletul părea un fricos și voia să dovedească superiorilor prin zel excesiv sinceritatea și atașamentul său față de cauza proletară. Știam că fricoșii sunt capabili de mult rău. După ce se consulta cu ceilalți din comandament, mă tortura, că nu am lămurit împrejurările, nu am precizat exact locurile și cantitatea de arme și muniții sau nu am dat numele tuturor posesorilor de cocoșei etc. Băi banditule, trebuie să spui tot. Înțelegi? Tot! Adăugam date mai exagerate, nume mai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
i-a cruțat de această ultimă lovitură. În cerneala cu care s-a așternut pe hârtie această mare pledoarie în favoarea idealului legionar sunt stropi de sânge, sânge tânăr românesc, care a înroșit odinioară betonul infernalelor celule în care a fost torturat acest mărturisitor. Fie ca sămânța fericitei și îndelungatei sale jertfiri - cuprinsă în această mărturie, care scoate din mormântul tăcerii o pagină din istoria eroismului românesc - să rodească plenar în sufletele tinerilor români dornici de lumină și de un alt destin
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
tiranic". A declarat presei franceze că "bolșevismul nu este acceptat de noi, românii, pentru că este incompatibil cu caracterul latin și cu modul de a gîndi românesc". Cu toate acestea, atunci cînd poliția secretă română i-a arestat și i-a torturat brutal pe studenții comuniști, Iorga a protestat prompt împotriva acestui fapt162. Rusia rămînea întotdeauna Rusia pentru Iorga. Dintre toate teritoriile noi, Basarabia se afla în cel mai mare pericol. Iorga înțelegea acest lucru. Cum de puteau politica românească și politicienii
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Heinen, op. cit., p. 99 108 "Neamul românesc", 20 martie 1929 109 În cadrul corespondenței lui Iorga din această perioadă se află și o carte poștală insipidă trimisă de studenți "fostului Apostol", zugrăvind România sub forma trupului gol al unei femei frumoase torturat de o mînă de evreu tatuată cu Steaua lui David. Mîna este înfășurată în șaluri rituale evreiești. Printre altele, textul conține acuzații privind faptul că există două milioane și jumătate de evrei în România. "Poporul român nu este conștient de cît
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Iorga, au circulat zvonuri false că, după răpire, a fost dus în satul Teișani (lîngă Văleni), interogat și batjocorit; că a avut loc un "proces", a fost "judecat" și condamnat la moarte. Alte zvonuri susțineau că a fost maltratat și torturat după ce fusese dus la secția de poliție legionară de la Ploiești. Toate aceste supoziții par să fie false, cu excepția trecerii pe la secția de poliție legionară de la Ploiești. Acest lucru i-a fost confirmat autorului și de către Boeru. Cu excepția unei scurte opriri
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
noaptea. El se găsea tot timpul pe drumuri. — Mă rog... hai să ne păstrăm mintea lucidă asupra acestui punct... să spunem doar că era un lucru foarte improbabil! Dar... o, cum putea să nu te creadă, cum putea să te tortureze cu asemenea născociri demente! — Lucrurile nu s-au produs dintr-o dată. Hartley mai bău câteva înghițituri de vin. De la bun început a manifestat ostilitate față de Titus, poate pentru că această adopțiune a fost unicul lucru pe care l-am forțat să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
nu dovedește că mă iubești? — Cred, totuși, că mă urăști, că-mi porți pică. În momentul de față, vrei să spui? Ești țicnită. — O faci din resentiment, altfel n-ai putea fi atât de rău cu mine. — Hartley, nu mă tortura. Judeci ca o persoană care nu-i în toate mințile. Sau o faci numai din curiozitate, ca un turist, mă vizitezi, îmi vizitezi viața și încerci un sentiment de superioritate. — Hartley, încetează, te rog! Sau încerci doar să mă rănești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
încercat și ai dat greș. La asta n-am mai răspuns nimic. Bineînțeles că încercasem și ratasem. Dar ce, ce anume dovedea această ratare? — Așadar, acum după ce ai încercat, nu ești în stare să-ți liniștești mintea? Nu te mai tortura singur cu toată povestea asta. Foarte bine, a fost necesar să încerci, dar acum s-a terminat și, sunt convins, nu i-a făcut un rău care să dăinuie. E timpul să te gândești la altceva. În armată, există o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în legătură cu Hartley, oricum după ce mă lăsasem capturat de Clement, era un sentiment de vinovăție pentru că nu sufeream îndeajuns, pentru că nu o căutam îndeajuns și cu adevărat. Fir-ar să fie, eram îndrăgostit de Clement, trebuie să fi fost, deși am torturat-o întruna negând acest lucru. E oare posibil ca încă de pe atunci să mă fi simțit ușurat că n-o pot găsi pe Hartley? N-am ținut un jurnal în care să fi notat asemenea lucruri și, chiar dacă le-aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Și pentru comentarii asupra contrarevoluției din Ungaria, fapt deosebit de grav, nu? Cum a decurs această a doua anchetă? Să precizez că între timp eu am fost chemat la Securitate de foarte multe ori. Securiști din Arad veneau acolo să mă tortureze. Foarte-foarte des am fost chemat. Vă cereau și să deveniți informator? Da, sigur că da. Mi se propusese și asta, sigur că da... Cum am refuzat, am fost chemat de mai multe ori... de mai multe ori. N-am făcut
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
libertate... Și asta probabil și pentru că a fost la început de perioadă, că ’48 a fost anul care a produs conflictele astea puternice între guvernanți și opoziție și personalul care era acolo n-o fost instruit așa de bine să tortureze sau să facă suferință celor închiși... Ne-o lăsat de ne mai plimba prin curte, prin rotație, și ne ducea sus... N-au fost cazuri de tortură, atmosferă era suportabilă, mâncarea a fost bunișoară... Am stat câteva luni la Timișoara
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
zi nu m-au scos. Abia pe ziua de 9 m-au scos la prima anchetă. Am fost anchetat ziua de maiorul Giuglan, care era șeful anchetelor pe atunci, iar noaptea eram anchetat de locotenentul Enăchescu. De ce făceau asta? Pentru ca tortura să fie întreagă. Trebuia să-mi ia din timpul de somn. Ziua nu aveam voie să mă întind sau să dorm, iar noaptea câteva ore mi le luau cu ancheta. Câte zile ați stat la Securitatea în Constanța? Am stat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
lui de botez... mi se pare Mircea, nu mai știu sigur... Ghiță Gorbatei, Constantin Păvăloaie, Octavian Tomuța, Turcu, Mihalcovici, Blaga Liciniu, Fiedler, Obrejan Vasile, Ciurescu, Buracu, Biaș, Rodas Constantin, și pot să vă spun că cel mai tare a fost torturat Blaga Liciniu, verișorul lui Lucian Blaga. Iar șeful demascării interne era Stănescu Tudor. Și, bineînțeles, un om foarte renumit, pot să vă spun că un prieten bun al meu, Aurel Suciu din Timișoara. Ieronim Comșa era? A, bine, dar el
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Nici n-a putut să vorbească fără injurături și fără cuvinte murdare... No, intr-un fel l-am iertat... Dar nu-i complect, pentru că eu n-am dreptul ca să fac decât o iertare individuală... Dacă numai eu aș fi fost torturat, atuncea da, e treaba mea, da’ aicea este vorba de o treabă colectivă, intr-un fel... Și in al doilea rând, iertăm, dar vrem să știm ce să iertăm! Al treilea: oare omul care a făcut astea și care mai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
suportat ce se întâmplă acolo și s-a aruncat chiar de la palier, de acolo de sus, și-o murit. A doua zi deja o fost pusă plasă de sârmă pe scări... deci nu se mai putea arunca nimeni. Vătășoiu fusese torturat tare? Nu știu. Ca și ăilalți, acolo... O fost o fire mai sensibilă... Era un băiat frumos, așa... Parcă era student la științe naturale, așa rețin eu... S-a sinucis... În camera de jos, unde a murit și Bogdanovici, s-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
într-un grup de persoane acuzate pentru spionaj în favoarea lui Tito. A fost grațiată când s-au reluat relațiile României cu Iugoslavia și pensionată cu gradul de colonel. După eliberare a fugit în Iugoslavia de frica deținuților pe care îi torturase îngrozitor și care juraseră să o ucidă. Doina Jela, Lexiconul negru. Unelte ale represiunii comuniste, București, Humanitas, 2001, p. 194. Ion Lupeș și Petre Măzăreanu. O descriere a acestei întâmplări face și Silvestru Nanu în interviul din prezentul volum. Gheorghe
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]