2,344 matches
-
104, 111, 169, 173, 195, 216, 228 terorism, 71, 77, 81, 86, 87, 95, 96, 97, 155, 172, 182, 192, 219, 235 textualitate, 182, 186 timp, 19, 20, 25, 27, 30, 51, 54, 104, 113, 135, 161, 171, 202, 267 totalitarism, 151, 204 tratate, 21, 117, 198, 273 turism, 194, 238 tutelă, 116, 119 umanism, 69, 153 umanitate, 21, 120, 124, 131, 134, 163, 166, 174, 177, 202, 261, 279 unipolaritate, 53, 77 universalism, 164, 173, 242, 249 utilizarea forței, 37
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
însăși una dificil de soluționat. Spre deosebire de ideologie, în favoarea căreia poate fi invocată funcția de integrare a unei puteri instituite legitim acceptându-se, totodată, că, în funcție de situația socio-istorică, puterea se poate institui și nelegitim, așa cum se întâmplă în sistemele sociale specifice totalitarismului utopia nu se raportează decât negativ la structurile ordinii prezente, insistând pe o proiectare rațională a unui viitor mai bun. Pentru a schimba prezentul, pe care-l denunță critic-negativ, utopia legitimează viitorul. În sensul de critică a ideologiei, utopia exhibă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
prin raportarea sa la utopie. Am putea chiar să susținem că experiența istorică a fost cea care a pozitivat ideologia din interior, din moment ce astăzi aceasta reușește conferind proiectelor utopice o interpretare critică să se opună unor pericole reale de tipul totalitarismului, fie acesta fascist ori comunist. Suntem departe, în acest sens, de un "sfârșit al ideologiei", fiind, mai curând, martorii unei reinventări a ideologiei. Care este însă criteriul după care hotărâm dacă ne plasăm într-o ideologie ce slujește interesului comunitar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Platon și Aristotel și individualismul stoicilor, între realismul Sfântului Thoma și individualismul lui Occam, între holismul lui Hegel sau colectivismul lui Marx și ideile individualismului ideologiei liberale. Abordarea nominalistă a constructelor sociale a distins, în ultimă instanță, între democrație și totalitarism, dacă avem în vedere principiul guvernărilor posibile (ca produse ale diferitelor proiecții ideologice), sau între colectivismul metodologic și individualismul metodologic, dacă ne referim la principiile epistemologice aplicate în sfera științelor sociale 308. Desigur, avatarurile individualismului au continuat până în contemporaneitate, acesta
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
le răspunde, comentatorii au remarcat că un punct sensibil al teoriilor care susțin "sfârșitul ideologiei" se regăsește la nivelul premiselor lor, care, deși clar definite, sunt discutabile. Astfel, se susține că "premisele cele mai evidente sunt legătura dintre ideologie și totalitarism, formulată de câțiva teoreticieni politici proeminenți ai perioadei imediat postbelice, și încercarea sociologilor de a opune ideologia științei"458. Din acest punct de vedere, Daniel Bell poate fi înscris alături de alte figuri importante alte filosofiei și teoriei social-politice, cum sunt
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
35, 82, 188, 192, 214, 233 teorie socială, 27, 58, 70, 76, 80, 89, 93, 115, 116, 118, 120, 156, 171, 173, 182, 198, 200, 218, 242, 243, 247, 279, 287 toleranță, 97, 164 totalitar, 151, 152, 196, 218, 254 totalitarism, 138, 151, 164, 254 tradiție, 15, 25, 40, 53, 94, 96, 100, 117, 122, 131, 171, 192, 206, 207, 214, 224, 254, 270, 287 tradiție mannheimiană, 307 tradiție obiectivistă, 95, 118, 119, 194 U universalizare, 257, 274, 281, 286 utopianism
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Eseuri de hermeneutică, Editura Humanitas, București, 1996, p. 285. 259 David Miller (coord.), op. cit., p. 769. 260 Krishan Kumar, op. cit., p. 31. 261 Cf. Brândușa Palade, "Introducere la ediția românească", în Krishan Kumar, op. cit., pp. 20-21. 261 "Similitudinea funciară dintre totalitarism și utopism ar consta în aceea că ambele promovează un adevăr unic și indubitabil ce ar trebui impus tuturora, inclusiv celor ce nu cred în el; într-o societate totalitară sau într-una utopică nu sunt îngăduite dispute privitoare la
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
filosofiei politice. 356 Vezi, în acest sens, Karl Jaspers, "Sarcina filosofiei în prezent", în Filosoful-Rege?, Editura Humanitas, București, 1992, p. 79, unde autorul susține că "gândirea filosofică a produs, odată cu propria ei realitate, și aceste realități (lumea libertății și lumea totalitarismului, subl. n. D. Ș.), iar prin forța sau slăbiciunea sa, ea va condiționa înfățișarea pe care o va lua viitorul nostru". 357 J.W.N. Watkins, " Teoria cunoașterii și politica", în Filosoful-Rege?, ed. cit., p. 136. 358 Idem, pp. 159-160
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a luat forma radicală a ultranaționalismului stând la baza ideologiilor fasciste: s-au instaurat regimuri totalitare în mai multe țări europene, unele dintre ele promovând o politică revizionistă, care a condus la declanșarea celui de-al doilea război mondial; Ascensiunea totalitarismului și amenințarea declanșării unui nou război a determinat apariția unor inițiative privind: adâncirea colaborării între state; asigurarea securității colective; eliminarea divizării Europei. -Treptat a început să prindă contur ideea de realizare a unei Europe unite, bazată pe integritatea politico-economică a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
februarie 1992). -Aderarea României la Uniunea Europeană o 22 iunie 1995, România formulează cererea oficială de aderare; 25 aprilie 2005, România semnează Tratatul de aderare; o 1 ianuarie 2007, a avut loc aderarea propriu zisă. 3. Secolul XX între democrație și totalitarism I. Ideologii democratice și totalitare în Europa În secolul XX a avut loc o confruntare între regimurile democratice și cele totalitare. În timpul primului război mondial principiile liberale au avut de suferit datorită intervenției statului pentru a obține victoria. -după război
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
autoritar: Italia fascismul (Benito Mussolini); Germania nazismul (Adolf Hitler); Spania franchismul (generalul Francisco Franco); Portugalia salazarismul (Antonio Salazar); -După al doilea război, deși fuseseră aliate cu URSS împotriva regimurilor fasciste, democrațiile occidentale au sfârșit prin a înțelege pericolul reprezentat de totalitarismul comunist pentru libertatea și reconstrucția democratică a Europei. -SUA nu a putut împiedica instaurarea regimurilor comuniste în Europa de Est, acceptând această situație pentru a evita expansiunea comunismului în restul lumii. o politica a fost inițiată de Herry Truman și a avut
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
libertății presei; rechiziționarea recoltelor țăranilor; impunerea muncii obligatorii; înființarea Armatei Roșii, cu ajutorul căreia a fost asigurată ordinea internă; respingerea intervenției străine. -În 1922, s-a constituit Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice URSS -În timpul conducerii lui I.V.Stalin: o s-au consolidat totalitarismul și teroarea: a fost impus un singur partid Partidul Comunist; a fost epurat aparatul de stat și partid; a fost impusă cenzura; a fost introdus cultul personalității; a fost introdusă propaganda; au fost lichidate forțele democratice; a fost organizat un
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
-în perioada în care la conducerea PCR s-a aflat Nicolae Ceaușescu (1965-1989): a fost adoptată o ideologie naționalistă agresivă; a fost impus cultul personalității (cultul conducătorului ). Prăbușirea regimului comunist și executarea soților Ceaușescu (25 decembrie 1989), a însemnat sfârșitul totalitarismului și revenirea la democrație. -4. Constituțiile din România Consituția este o creație a Epocii Moderne, prima contituție fiind adoptată de americani în 1787. -În România, intrată într-un accentuat proces de modernizare în sec.XIX, prima contituție a fost adoptată
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
dintre rațiunea umană, "eficace, dar limitată" și "tăcerea irațională a lumii" produce absurdul, adică o stare de inadecvare afectivă". Însă absurdul are și o altă față. Mutațiile politico-sociale provocate de al Doilea Război Mondial, dezvăluirea ororilor provocate de fascism, critica totalitarismului sovietic în L'Homme révolté, 1951, de Albert Camus, polemica dintre Sartre și Camus referitoare la "angajarea" scriitorului și a literaturii au dezvăluit conotațiile ideologice ale noțiunii. Simțul comicului și întoarcerea la Caragiale spre absurd sunt motivate prin formație intelectuală
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sau rațional. Este o res reală care poate fi manipulată atât în bine, cât și în rău."191 Un mit în sine nu poate fi nici bun, nici rău, ceea ce îl face periculos fiind doar întrebuințarea ce i se dă, "totalitarismul său monocefal". Măsura care poate fi luată împotriva efectelor dezastruoase ale unei reverii monopoliste, cum sunt consecințele teribile ale unui mit totalizator (fie acesta chiar mitul progresist și pozitivist însuși) constă tocmai în constituirea și predarea unei "științe a mitului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
evidențiază forța nocivă a alterității, devenind un sistem de interpretare istorică (de la conspirațiile Satanei și ale agenților săi evrei, eretici, vrăjitoare, leproși, la cele laicizate tot evrei, francmasoni, iezuiți, ruși), complex al cetății asediate care și-a atins apogeul în totalitarism (de la iacobini la Stalin).398 Imaginarul, consideră același autor român, învinge chiar și geografia, deoarece nu există granițe naturale decât în imaginar, în "imaginarul geopolitic". Determinismul geografic poate favoriza conceptul de frontieră, cu sens profund simbolic, dar semnificația oricărei frontiere
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
copii, cu tata ca sursă de venit, iar mama casnică). Cenzura era aprigă, mai ales în Queensland, unde publicul avea cel mult vârsta adolescenței. Temele SF sunt întrebuințate în comentariul social, din care reiese aversiunea generală față de orice formă de totalitarism, deși unii artiști publică în reviste de orientare stângistă. În fine, cele mai bune redări ale moravurilor și reflexelor gestuale și lingvistice sunt expuse în banda desenată umoristică, în ciuda stilului caricatural (în anii '60 fuseseră importate din SUA titlurile underground
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mecanism nu este unul nou, românii fiind obișnuiți cu imaginile lui Carol II ori ale lui Codreanu (devenit chiar "tablou-totem").914 Concluzii Banda desenată nu a reprezentat unul canal privilegiat de îndoctrinare în societatea românească din jumătatea de secol sacrificată totalitarismului, nefiind considerată o metodă bună de "educație". Dar a fost la rândul ei acaparată de gigantica mașinărie propagandistică și întrebuințată ca atare. Lozincile și exemplele doctrinare parazitau chiar și creațiile destinate copiilor sub 10 ani915, într-o paranoia sistemică istovitoare
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
contextul, întotdeauna ea poate spune ceva despre acesta, poate contribui la înțelegerea mai bună a sa. Așadar, comunismul a însemnat printre altele și o "emisie continuă de mituri oficiale", promovate prin intermediul școlii, al învățământului de partid, al mass-media aservite, căci "totalitarismele moderne s-au construit pe realitatea subiacentă a Răului ce trebuie exorcizat, a mântuirii ce trebuie asigurată", după cum opinează Gabriela Adameșteanu.917 Miturile oficiale (al "vârstei de aur", al "revoluției salvatoare", al "complotului malefic"), dar și contra-miturile subversive 918 (al
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
afirmă jignitor chiar în fața Rectorului acelei Universități, despre care se știe că e basc, și în fața episcopului de Salamanca, născut la Barcelona, „și care este, vrând, nevrând, catalan“. Asistența extremistă se manifestă zgomotos, generalul strigă (într-un consens cu toate totalitarismele, inclusiv cu cel bolșevic, simptomatic resurgent în Piața Universității bucureștene, în 13-15 iunie 1990): „Trăiască moartea“, „Moarte intelectualilor“ și „ Moarte inteligenței“, după care, într-un moment în care vacarmul se potolește, Unamuno își reia nimicitor intervenția: „Această universitate e templul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
viața literară românească? Arată ca un câmp de luptă. Lupte mărunte, epuizante, deloc creatoare, foarte provinciale. Aici se manifestă toate idiosincraziile, resentimentele, voința de putere. Voiam, în fapt, să vă spun că n-a fost ușor nici ieri, în vremea totalitarismului comunist, nici azi - în fervoarea și haosul libertății - să-i aperi pe Nichita Stănescu, Sorescu, Preda. Toată lumea se supără pe tine. Dl Gheorghe Grigurcu pentru că el este, din principiu, împotriva scriitorilor citați, dl Alexandru George pentru că Preda a scris despre
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
Tismăneanu ("Etica neuitării"): "O spun cu deplină responsabilitate - în cultura românească a ultimelor cinci decenii, Monica Lovinescu a fost cea mai bună cunoscătoare, exegetă, analistă a fenomenului comunist. A pledat ca nimeni altcineva pentru demontarea și demistificarea pretențiilor ideologice ale totalitarismului comunist. A surprins legăturile de adîncime, infraraționale, dintre comunismul românesc (și nu numai) și variile încarnări ale fascismului. Cînd regimul comunist a îmbrățișat temele, fantasmele și obsesiile extremei drepte interbelice, făcîndu-le ale sale, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au scris
Actualitatea - In memoriam Monica Lovinescu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8346_a_9671]
-
a fi în slujba poporului, ci a puterii: să mențină ordinea, să protejeze proprietatea, să adune impozitele și să pregătească armata și instituțiile administrative care să asigure obediența poporului la comenzile statului (cf. Dyson, 1980; Rose, 1996a: 12 ș.u.). Totalitarismul secolului al XX-lea cere încă și mai mult de la supușii săi: regimurile totalitare au afirmat că scopurile lor ideologice justifică mijloacele nedemocratice. Prăbușirea unui regim nedemocratic este o condiție necesară pentru instaurarea unei democrații noi. Dar, în sine, nu
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
pînă în Balcani, dictatori civili sau militari au preluat puterea. Uniunea Sovietică a devenit un regim revoluționar care proclama comunismul, iar în anii 1930 Stalin a urmărit o țintă totalitară cu prețul a milioane de vieți. Adolf Hitler a introdus totalitarismul de tip nazist în Germania. Înaintea celui de-al doilea război mondial, numărul regimurilor democratice s-a redus la o duzină, iar democrația era o formă de guvernare atipică, chiar "deviantă". Al doilea val de democratizare a venit după cel
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
că e vorba de supremația legii, alegeri corecte pentru o minoritate a populației adulte sau instituții ale societății civile. Alternativele oferite de elitele politice și substanța cereri-lor populare diferă în funcție de context. În societățile post-comuniste trebuie să se acorde atenție moștenirii totalitarismului, dar și aspirațiilor democratice. În plus, este important să distingem între regimurile care organizează alegeri pentru a da o față democratică exercitării dictatoriale a autorității și oligarhiile care nu răspund în fața urnelor, dar care respectă supremația legii. Problemele cu care
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]