5,887 matches
-
geniu, deviză înaltă a lui Tasso! Sosi în sfârșit obosit de osteneală la Torre del Greco. Cum văzu porțile cetății, i se mai însufleți curagiul. Era nouă ceasuri după prânz când intră în Neapol. înainta tremurând cătră ulița Toledei. O trăsură înhămată cu cai de poștă aștepta la poarta ambasadei. El se apropie cu bătaie de inimă... Biciul poștalionului răsună... Pergoleze strigă ca un nebun numele Henriettei, și două brațe delicate și albe se întinseră către dânsul; însă perdelele trăsurei se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
O trăsură înhămată cu cai de poștă aștepta la poarta ambasadei. El se apropie cu bătaie de inimă... Biciul poștalionului răsună... Pergoleze strigă ca un nebun numele Henriettei, și două brațe delicate și albe se întinseră către dânsul; însă perdelele trăsurei se închiseră. Carâta porni aprinzând pardoseala uliții și, Pergoleze neputând alerga de slăbiciune o urmă cu ochii și căzu fără cunoștință, fără mișcare, când o pierdu din vedere. V O mică candelă ardea singură pe o masă de lemn de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
aservirea Valachiei cu atât mai puternică era rezistența din partea stăpânirii și populației acestei țări, cu atât mai adânci rădăcini prindea adeziunea pentru biserica greacă și supunerea sub ierarhul ei de căpetenie, patriarhul ecumenic. Fie spiritul invederat mirean, fie predominarea unei trăsuri fundamentale absolutistice sau în fine marea schismă ce se-ncepea în biserica romano-catolică, care să fie înrîurit asupra poporului românesc în așa fel încît să-i fi insuflat înstrăinare și aversiune, destul că acest popor se întoarse hotărâtor de la Roma
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
domină cu paguba idealităței și a universalităței. În cazul întîi îi sunt sustrase caracterului rădăcinele din cari-și trage el nutrimentul pentru esistența sa în parte (particulară), corpul eteric e prea ușure și liber și nu ne ascunde neci o trăsură mai precisă, neci o comembrare mai solidă. În caractere cu o idealitate a cugetului atât de predomnitoare, care n-au reușit de-a deveni oameni (... ), apare așadar personalitatea ce-a devenit purtătorul lui mai mult un vas în care e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sa nenorocită când juca eroi francezi. Asupra puntului din urmă, comp. Engel, I, pag. 75. Pericolul în această direcțiune a artei dramatice constă într-aceea că, prin un talent fericit de-a imita tipuri a vieței ordinare cu toată copiozitatea trăsurilor individuale, actorul se reduce adeseori la imitarea realității ordinare. Triumfele cele ieftene ce-i procură reprezintatorului aceste trăsături rupte din viața ordinară și reproduse cu noroc, (încleiate) amalgamizate în genere contra voinței într-un actor pot să nască în el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
furia demonică. Cum a fost virificate de ea figurele femeiești din Hohensiaufi? Și acuma ni stă încă naintea ochilor noștri Sophia Schroder în Contele Chawanski, o icoană a stăpânei despote ce domnește brutal peste cei fără drept și din fiece trăsură a ei manifesta dispreț pentru demnitatea umană. Ce creatură gigantică ieșise aicea din aceste conture. Cum a potențat Schroder-Devrient pe Romeo al lui Bellini și ce spirit a știut să inspire ea acestei compozițiuni! {EminescuOpXIV 274} cu stadiul reflexiunei, în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de puțin cât pierde pictorul cel mare pe drumul de la ochi la mână. Se ține apoi de această direcțiune că ea va gravita totdeuna mai mult înspre partea idealității decât al adevărului natural, pentru că ea privește întregul mai mult în trăsurile sale cele mari, generale, fără de-a le elabora pîn-în detaliu. Din contra, unde avuția întreagă a diferitelor manifestări ale vieței a fost coprinse de conștiință acolo predomnește nizuința de-a lăsa să intre toate minuțiozitățile în dreptul lor. Prin asta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a stadiului nostru al treilea, direcțiune a cărei tărie și pericole le-am dezvoltat, a fost reprezintată prin actori germani și decisivamente prin Iffland. Între artiștii prezintelui, Seydelmann e reprezentantul ei propriu. Din deducțiunea noastră vom putea dezvolta cu preciziune trăsurile fundamentale atât a creațiunilor lui Iffland cât și a acelora a lui Seydelmann. Ba până și prejudițiul cumcă d. e. producțiunile lui Seydelmann nu ar fi decât producte a unei înțelegeri ingenioasă și pătrunzătoare până-n detalii, iar nu producte ale intuițiunei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cari escelează în recitațiune și în mișcările corpului oarecari forme individuale, pe acela-l indicăm noi ca pe maniera reprezintatorului. Pentru că e un mod de espresiune stereotip, de aceea și turbură întotdeuna curățenia unui caracter și se prezintă ca o trăsură desfigurantă în întregul tabloului. O manieră în sine cât de ne-nsemnată poate să-l lipsească pe reprezintator de-ntreg triumful jocului său, și asta mai ales în momente în cari sufletul e cufundat într-o singură simțire și nemărginit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
individuale de-a concepe și de-a se esprima, cari ni se prezintă la actorii cei mari ca inspirațiuni și erupțiuni ai geniului său, se vor răstoarce în imitatori numai într-o simplă manieră, care ne alungă de pe terenul poetic. Trăsura de durere care face din o actriță mare o copie a Niobei, pentru că vine din sufletul cel mai adânc și se așază asupra feței mișcate ca un nour întunecos, într-o imitătoare [se preface] într-o ruină ce plânge silit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
elementară; căci aceste momonte luate la un loc fac abia vocea capabilă în toate privințele de-a reflecta în voce conținutul spiritual al cuvântului în toate umbrele sale și de-a întrupa prin ton cele mai gingașe și mai secrete trăsuri ale sufletului. La asta naturalminte nu poate veni capacitatea decât din intuițiunea poetică și din elasticitatea sufletului, care e transpus în dispozițiunea corespunzătoare atins până și prin vibrațiunile cele mai ușuri ale unei dispozițiuni descrise obiectiv și de cele mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să ni-l {EminescuOpXIV 334} prezinte cu claritate și intuitivitate vădită - asta e-un lucru ce se-nțelege de sine; apoi se mai înțelege de sine și cerința care rezultă din cea precedentă, ca adică: să nu ni dea numai trăsuri, lumini singuratece ale tabloului, ci, printr-o concepțiune unitară, pricepută și vie a tuturor momentelor conținute în esența materiei, el să ni dea o icoană formulată într-un întreg determinat în sine cu artă. După aceaste indicațiuni scurte și generale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în el însuși coprinsul narațiunei sale, totuși el trebuie să evite toată forțarea or escentricitatea. Tonul fundamental al narațiunei lui va respira dar un fel de solemnitate, precum o și cere neapărat situațiunea. Narațiunea lui are să prezinte înainte de toate în trăsuri mari o icoană a acelei vergine mântuitoare. Tot micul colorit de detaliu trebuie să se eviteze cu îngrijire, și întregul nu trebuie să se reciteze deloc într-un stil declamatoric, cum se întîmplă așa de des. Ar produce un efect
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
el principiul vieței sale. Materialul pentru aceasta i-l dă actorului poetul în elementul fantaziei sale pe care apoi actoru 1 [are] a-l traduce în realitatea sensibilă. Dar în poet caracterul nu se naște dintr-un agregat de diferite trăsuri combinate, ci caracterul se naște ca un întreg înaintea sufletului său, ș-apoi el îl îmbracă cu trăsăturile și manifestațiunile de viață cari urmează cu necesitate din intuițiunea celui mai dinăuntru punct al vieței. Tot astfel și în fantazia actorului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
idealitatea concepțiunii în genere din puntul de vedere etic s-ar încurca în niște principii cu totul perverse și ar cădea în pericolul de-a strica din fundament întreaga construire a unei opere poetice. Arta trebuie să lase virtuții toate trăsurile ei și viciului tot ultragiul ei neacoperite. Actorul care-ar crede că triumful conceperei sale e acela ca să pună într-un caracter criminal și plin de imoralitate cât se poate de multe trăsuri îmblînzitoare acela ades ar ridica morala pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poetice. Arta trebuie să lase virtuții toate trăsurile ei și viciului tot ultragiul ei neacoperite. Actorul care-ar crede că triumful conceperei sale e acela ca să pună într-un caracter criminal și plin de imoralitate cât se poate de multe trăsuri îmblînzitoare acela ades ar ridica morala pe ruinele artei și preciziunea acută și plastică a unei icoane el ar preface-o într-o figură fără fizionomie, care n-ar dezvăli nici energia răului, nici a binelui. Așadar conceperea ideală vom
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
concede așadar orșicine că o concepțiune ideală trebuie să recunoască în ele pe purtătoarele unor direcțiuni generale a spiritului or a simțământului. Actorul în fantazia lui trebuie ca să le privească intuitiv tot în sensul acesta și apoi să unească mulțimea trăsurilor împrăștiate într-un singur tablou unitar, spre a putea reprezenta în caracterul individual pe reprezentantul unei totalități. De categoria aceasta se țin și caracterele din comediile lui Moliere. Nimeni nu va putea să nu recunoască în ele purtătorii unor slăbiciuni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
indivizi niște oameni generici, în cari ideea a băgat, cum am zice, într-un singur esemplar toată mulțimea fenomenelor ei. Astfel în Avar concepțiunea ideală va vedea întrupată întreagă acea pasiune a sufletului îndreptată asupra bunurilor lumești, iar în suma trăsurilor lui singulare va vedea numai icoana concretă a speției de oameni, iar nu fenomene întîmplătoare or manitestațiuni de viață a unui individ singuratec. Astfel la figura lui Shylock o concepțiune ideală se ridică la intuițiunea jidovimei maltratate, înjosite, apucate de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fenomene întîmplătoare or manitestațiuni de viață a unui individ singuratec. Astfel la figura lui Shylock o concepțiune ideală se ridică la intuițiunea jidovimei maltratate, înjosite, apucate de interesele ei materiale și adânc supărate pe creștini. Concepțiunea ideală condensează așadar aceste trăsuri caracteristice într-un singur tablou mare, pe care apoi caută a-l și sensibiliza în toată generalitatea și preciziunea lui. O concepțiune ideală centralizează neîntrerupt cele generale, și în viața individuală ce le realiză ea le concepe astfel încît să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
va da pe față însușirile în sine pozitive a unei minți estraordinare, a unei energii în urmărirea și perseverența unui scop. Ele trebuie să fie ridicate la figuri poetice prin aceea că vedem în ele icoana unei caricaturi a unor trăsuri omenești de-ale noastre în rădăcina lor atât de nobilă. Așadar lucrul de căpetenie {EminescuOpXIV 340} aicea, ca în viață și ca-n știință, este acela de-a nu vedea în negativ numai negativul, ci de-a simți în el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
esențială a întregului animal. Daca actorul își crează în modul acesta un om întreg, atunci el întrece până și o concepțiune moartă a poetului, care n-ar fi știut să formeze un om întreg, ci numai o făptură combinată din trăsuri diferite. Într-un asemenea caz actorul într-adevăr va putea să surprindă atât pe poet cât și pe spectator, căci va crea din minuțiozități date o ființă vie, precum pictorul cel mare face cu puține trăsuri o icoană caracteristică. Cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o făptură combinată din trăsuri diferite. Într-un asemenea caz actorul într-adevăr va putea să surprindă atât pe poet cât și pe spectator, căci va crea din minuțiozități date o ființă vie, precum pictorul cel mare face cu puține trăsuri o icoană caracteristică. Cu cât actorul în concepțiunea 423 r lui va pătrunde mai adânc în misterele unei vieți omenești și cu cât va descifra această viață din întreaga mișcare vitală, din cooperarea circonstanțelor lumești pe de o parte și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mare va sta viața întreagă a unui caracter cu-atîta sigaranță și viociune încît din cele date el ne-ar [putea] mai să ne schițeze o biografie a lui și este deplin în stare de-a găsi într-un moment orce trăsură heterogenă or omogenă din el. REPREZENTAREA CARACTERULUI 1. MASCA CARACTERISTICĂ Concepțiunea crează fantaziei imaginea ideală a unui caracter în toată preciziunea lui. Însă ceea ce face pe artist e singură numai puterea formărei, facultatea de a demite și în realitatea sensibilă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
individul și care-a făcut din el ceea ce vedem că se dezvoltă dinainte-ne, toată mișcarea aceasta trebuie să se esprime prin mască. Din masca adevărată a unui caracter pătrunde asupră-ne oarecum trecutul întreg al unui om și în trăsurile sale devenite concrete se vede tipărită viu toată biografia lui. Toate momentele unei personalități anumite cari au contribuit ca factori la forma sub care ni se prezintă ele acuma trebuiesc să pătrundă deodată și împreună din mască. Etatea, naționalitatea, profesiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întregi a vieții sale, acolo putem cere și de la masca caracteristică tipul general al acelei naționalități, ca o bază din care se ridică o deosebită direcțiune a spiritului. În Philipp, în Alba, în Don Gutierre vrem să vedem înainte-ne trăsurile fundamentale a naționalității spaniole, cu toată diferința în fizionomiile lor condiționată de patosul fiecăruia în parte. Asta nu ne va mai veni în minte la Posa, ba nici chiar la Principele statornic, pentru că patosul lor trece peste orce naționalitate deosebită
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]