40,127 matches
-
național, erau în sistem 88.262 de rețete prescrise și validate, dintre care 84.741 au fost prescrise electronic, potrivit unui document obținut de Mediafax. Alte 3.360 retețe au fost prescrise offline la cabinete, iar 167 - tot în format tradițional, pe hârtie, la domiciliu. VEZI ȘI : “Rețeta electronică” a lui Gabriel Sandu: cum să înhați banii europeni destinați altor ministere La polul opus, cu cele mai puține prescrieri în noul sistem, se află casele de asigurări de sănătate din județele
Câte rețete electronice au fost prescrise în prima lună () [Corola-journal/Journalistic/22086_a_23411]
-
mitologie. De asemenea, până pe 19 august 2012, la Sala Irina Nicolau, expoziția ”Muzeul Copilăriei. Lucruri mici pentru nevoi mari”, și-a propus să pășească în lumea lucrurilor de care copilul are nevoie zi de zi, referindu-se atât la fenomenele tradiționale, cât și la transformările lor contemporane. Nu în ultimul rând, până pe 31 august 2012, la Muzeul Udriște Năsturel din Herești, Județul Giurgiu, este deschisă expoziția de ceramică ”Piatra și lutul”, destinată unui meșteșug tradițional, olăritul. Vizitatorii Palatului Udriște Năsturel pot
MTR: Expoziții noi, în miez de vară () [Corola-journal/Journalistic/22239_a_23564]
-
zi, referindu-se atât la fenomenele tradiționale, cât și la transformările lor contemporane. Nu în ultimul rând, până pe 31 august 2012, la Muzeul Udriște Năsturel din Herești, Județul Giurgiu, este deschisă expoziția de ceramică ”Piatra și lutul”, destinată unui meșteșug tradițional, olăritul. Vizitatorii Palatului Udriște Năsturel pot admira orrnamente geometrice (spirala, valul, cercul), astrale (stele, soare, luna), florale (buchete, ghirlande, ramura de brad), zoomorfe (urși, câini, căprioare, lei, păsări), antropomorfe înfrumusețează aceste obiecte născute din nevoile cotidiene ale omului la Vama
MTR: Expoziții noi, în miez de vară () [Corola-journal/Journalistic/22239_a_23564]
-
trebuințelor și împrejurărilor economice ale timpului, au apărat prin viața lor țara, cheltuindu-și avutul pentru susținerea clasei țărănești. Și-a apropiat la vreme o parte din reformele Occidentului, le-au altoit pe pămîntul țării, conservînd nota originală, proprie și tradițională a celor două clase". Toată această teorie socială e, sociologic vorbind, în bună măsură falsă pentru că, și la sfîrșitul veacului al XIX-lea, cînd și-a publicat Nottara romanul, disparitatea socio-economică și politică dintre cele două clase era scandaloasă, țărănimea
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
la alte detalii și precizări de încadrare. Lumea cărții se construiește meticulos și, sub această privire înceată, distingem nenumărate precauții și scrupule. Pe măsură ce înaintăm în lectură, tezele autorului devin tot mai clare. Cartea pledează în primul rînd pentru păstrarea valorilor tradiționale (mai ales a religiei). Asistăm la lungi intervenții pentru apărarea vechilor norme în fața valului modernizărilor care lovește valorile familiei; modelul de instituție superioară de învățămînt este Universitatea Catolică; personajele-etalon sînt intransigente în ceea ce privește problemele religioase; partidul prezentat (cel pentru care activează
Ororile războiului într-o lume creștină by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16681_a_18006]
-
anul 1948 din învățământul universitar și îndepărtat din Academie. Desfășurarea evenimentelor a confirmat din plin temerile celor care intuiau consecințele expansiunii comunismului, care a ajuns după înfrângerea Germaniei până pe malul Atlanticului. Armata roșie a trecut că un buldozer peste valorile tradiționale ale țărilor cucerite, România plătind un pret exorbitant de mare pentru vină de fi încercat să-și redobândească teritoriile rapițe. Ea a încăput pe mâna unor culturnici precum Gh. Vasilichi, Suzana Gâdea, Mihail Novicov, Ioan Vitner, Mihai Roller și alții
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
notele de subsol la Țiganiada; la rîndul său, aceasta amintea de modul în care însemnările succesive de pe cărțile vechi se transformau într-un dialog dintre cititori. Noutatea tehnică nu e niciodată atît de absolută încît să nu refacă și trasee tradiționale. Am urmărit cele 135 de "replici" ale comentariilor la o astfel de fotografie; conținutul lor - expresie a admirației - era în genere previzibil; tocmai actul de limbaj comun permitea totuși o comparare a mijloacelor lingvistice. Interpretarea trebuie să țină cont în
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
adesea semnate cu pseudonime glumețe, dovedesc intenția de a transmite cît mai multe din semnalele afective ale oralității: intonația, accentul frastic, pauzele, ezitările. Pînă la urmă, nu semnele convenționale (fețe schematice surîzătoare sau întristate) sînt soluția, ci tot divesitatea mijloacelor tradiționale, folosite însă în proporții și în combinații diferite: corespondenții recurg la mijloace grafice de subliniere, prin scrierea integrală a unor cuvinte cu majuscule (BESTIALĂ!), prin acumularea semnelor de exclamație ("Incredibil !!!!!") sau prin repetarea literelor ("superrrr"). Cum repetarea se face la
Conversații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16702_a_18027]
-
etc. Iată doar cîteva întrebări devenite deja locuri comune în discursul oricărui intelectual. Foarte interesantă este maniera în care răspunde Mircea Braga unor astfel de vagi provocări, tocite de retorica modernă. Fiecare mic eseu este o scurtă lecție de înțelegere tradițională a culturii, "tradițional" în cel mai bun sens al cuvîntului. Nimic strident, nici urmă de militantism, de profetism. Stilul elegant al lui Mircea Braga seamănă destul de mult cu cel al lui Livius Ciocârlie - demonstrațiile sînt coerente, bogate în referințe culturale
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
cîteva întrebări devenite deja locuri comune în discursul oricărui intelectual. Foarte interesantă este maniera în care răspunde Mircea Braga unor astfel de vagi provocări, tocite de retorica modernă. Fiecare mic eseu este o scurtă lecție de înțelegere tradițională a culturii, "tradițional" în cel mai bun sens al cuvîntului. Nimic strident, nici urmă de militantism, de profetism. Stilul elegant al lui Mircea Braga seamănă destul de mult cu cel al lui Livius Ciocârlie - demonstrațiile sînt coerente, bogate în referințe culturale, convingătoare. De fapt
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
studiat experiențele revoluționare, anti-liberale și antidemocratice ale secolului douăzeci. Iar atunci cînd PUNR și PNR își numesc un candidat care nu își camuflează nicicum simpatiile naționaliste (ca să nu spun direct de extrema dreaptă) lucrurile se complică. Nu cred că fascismul tradițional are șanse de resuscitare în Europa. Dar un discurs al intoleranței, opus ideologiei Luminilor și înainte de toate principiilor legate de universalitatea drepturilor omului și cetățeanului, poate deveni popular atunci cînd clasa politică, deci establishment-ul, se complace în tranzacții lipsite
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
așezării și vieții oamenilor este inexorabilă. Încă din 1949 se petrec lucruri nemaiauzite, terifiante în această rezervație umană, un poligon de testare. Lucrători de securitate, informatori, activiști, apar la rampă ca semn al declanșării unui război de exterminare a satului tradițional. Un război ce se va perpetua în anii '90, când lumea se va schimba, mai ales catagrafic și demografic, prin dispariția bătrânilor și în special a celor șase piloni ai romanului. De care aflăm la începutul cărții dintr-o fotografie
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
nevastă? Din aceste motive, cred că occidentalii vor mai risca o dată. Atât Bulgaria, cât și România sunt țări de care trebuie ținut seama. Am avut prilejul să cunosc, în ultimii ani, destui bulgari și să mă conving că aroganța noastră tradițională în raport cu ei e absolut nemotivată și penibilă. Am motive să cred că școala bulgărească a fost, în timpul comunismului, cât de poate de serioasă. în orice caz, nu mai proastă decât cea românească. Prin urmare, vom fi capabili să furnizăm Occidentului
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
abordările cele mai inspirate ale acestui subiect... alimentar. Un alt motiv, complementar, este din capul locului mai străveziu: Radu Anton Roman lasă impresia că știe într-adevăr, cu fiecare virgulă și papilă, despre ce vorbește. În încurcata rețea de rețete tradiționale, de pofte legitimate savant pentru vinuri și țuici, de mizanscene minuțios proiectate pentru diferite ospețe, de anecdote, citate și interpretări - literare, istorice, geografice, mitologice, etnografice și antropologice, de amintiri de călătorie, fotografii etc., R.A. Roman se mișcă în voie, ba
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
fi decât de origine divină." Realitatea e că luată în sine odiseea de față își produce o stare de sațietate - și chiar de ușoară indigestie a excesului - care face exagerată orice simplă tentativă de aplicare la bucătărie a savuroaselor rețete tradiționale culese de autor de prin diferite colțuri ale țării. Și dacă e adevărat că această carte de bucate mai mult se mănâncă - din ochi - decât se citește, dată fiind puterea de sugestie a descrierilor și a plasamentelor în decor, tot atât de
Cartea poftelor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16801_a_18126]
-
făcînd referință specială la acel apărut, în traducere spaniolă, cu cîțiva ani înainte: "Operele sale din acești ani sînt parcă pline de absurd, de o indecisă impresie între absurd și visare și nu șovăie, ca să recreeze atmosfera, să rupă tiparele tradiționale: jocurile sintactice, neologismele, dublul înțeles. În ultimii ani, fără dubiu, Cugler intră pas cu pas în drumul către profunzimile misterioase ale sufletului. În povestirea Dos hermanas respiră cenușiul subtil al incertitudinii, ușoara descurajare care se exprimă nesigur și care pătrunde
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
opticii civile asupra ei și canalizarea acestei optici către ceremonial și dubitativ." Dan Mănucă este un excelent stilistician. însă, în studiul de față lipsa referințelor reduce relevanța acestui tip de analiză. Cititorul trebuie să decidă singur unde se termină observația tradițională (Tudor Vianu, Mihaela Mancaș etc.) și unde începe aportul personal. De multe ori observațiile precise de stilistică duc la extrapolări poetice și filosofice care nu-și au locul. Studiul lui Dan Mănucă ascunde sub o fațetă eseistică (și ea cam
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
enunțarea următoarei teorii a conspirației: "Reviste precum 22 sau Dilema (dar, mai puțin constant, și România literară), care fac opinia intelectuală a noii stângi gălăgios democratice, duc de mai mulți ani o campanie, evident concertată din culise, împotriva valorilor românești tradiționale (asimilate, cu sau fără dreptate, ideologiilor de dreapta). Mihai Eminescu, Nicolae C. Paulescu, Octavian Goga, Nichifor Crainic, Nae Ionescu, Petre Țuțea, Radu Gyr, Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, ba chiar un Ion Barbu, un Vasile Băncilă, un George Călinescu
"Dreptăciuni" pseudocritice by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16840_a_18165]
-
lingvistice și conceptele teoretice reprezintă astfel o informație științifică, dar și un instrument în predarea limbii române. Reevaluarea priorităților în predarea limbii române, proces anunțat programatic de mulți ani, dar desfășurîndu-se lent avînd de luptat cu deprinderi didactice și formule tradiționale adînc înrădăcinate, pare a-și fi găsit, în sfîrșit, făgașul propice. Regîndirea programelor, dar și a materialului și a abordării metodologice, stimulată și de competiția manualelor alternative, începe să-și spună cuvîntul. Modernizarea procesului didactic în coordonatele impuse de dezideratul
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
manieră de realizare de la o lucrare la alta în funcție de nivelul de instrucție și, evident, de selecția personală a autorilor. În toate cazurile, efortul de a pune de acord didacticul cu evoluția științifică a domeniului este stînjenit de o anumită închistare tradițională - de prezentare mai mult decît de conținut -, pe care o impun programele didactice și o perpetuează, în pofida evidentului efort de înnoire, manualele școlare.
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
tipice precepte de viață, cît și rutiniere canoane artistice. De exemplu intriga- ca mai totdeauna în acest perimetru geografic - gravitează în jurul incompatibilității de castă: diferența de rang social face din start imposibilă povestea de iubire. Doar că vocația narativă - bun tradițional moștenit și speculat la maximum și de arta a 7-a - nu-și dezminte incontinența. Istoria începe să se depene inteligent printr-un generic - balet de mare clasă ce oferă certitudinea unui spectacol de calitate. Un spectacol cinematografic care uzează
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
posibilă vedetă a supershow-urilor sale ultramoderniste ce-i fac faima. Propunerea de semnare a unui contract o însoțește și de o caustică prezentare a propriei cariere clădită pe respectarea cu sfințenie a șapte principii ce contravin flagrant normelor eticii tradiționale. De acum încolo hazul va consta nu atît în specularea suferinței pentru dobîndirea trofeelor MTV, cît în spectacolul secund al înfrîngerii acestui simpatic cinic detestabil de către ingratul îndrăgostit înflăcărat care-și anticipează în mod categoric victoria, respectiv happy-end-ul! Și o
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
incursiune în ceea ce numește "creativitatea religioasă a umanității moderne", reliefînd locul lui Eliade în revelarea și conceptualizarea acesteia, unul esențial, firește, prin noutatea adusă într-o filosofie (occidentală) care a supralicitat elementul rațional în detrimentul "surselor pre-raționale ale valorii, clasificate drept tradiționale, mitice, religioase, estetice ș.a.m.d.". Discutată ca un tot unitar, sincronic, deși urmărind, totuși, modul cum a evoluat concepția gînditorului asupra elementelor-cheie ale acesteia, opera eliadescă e prezentată atît în contextul gîndirii moderne, cît și al celei postmoderne, în
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
mai valoroasă sau mai promițătoare decît alta? Scandalurile provocate în universități americane de procedeul tenure nu sînt puține. Reprezentanții unor curente mai recente, cum ar fi feminismul sau studiile culturale, se consideră deseori nedreptățiți în favoarea celor provenind din domenii mai tradiționale, precum istoria literaturii sau a filozofiei, care la rîndul lor se declară victimele ravagiilor ultimei mode intelectuale. Nu știu cine are dreptate. Kolodny, feministă ea însăși, fraternizează cu cei din prima categorie. Dar nu verdictul pe care-l dă contează, ci metoda
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
pot s-o numesc altfel, s-a făcut o răsturnare a sistemului de valori voită. Evident cu intenția de a se tăia rădăcinile simțămîntului național. Era foarte clar pentru oricine fusese educat cum fusesem noi, generația mai veche, în spiritul tradițional. Atunci s-a făcut confuzia enormă la școala aceea de scriitori, la pepiniera aceea de scriitori, cum zicea Sadoveanu. Vă aduceți aminte ce se petrecea, n-aveau voie să citească Rebreanu, Arghezi, dar nu mai vorbim de Ion Barbu, mă
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]