43,783 matches
-
Doi dintre discipolii lui Eric Williamson, Joseph Haske și Juan Ochoa, își așteaptă fiecare apariția românului de debut în toamna lui 2013. Joseph Haske a publicat în Aiecart un fragment din North Dixie Highway, în engleză, și alte fragmente în traducere în România literară, Boema și Paradigmă. Cartea sa e un bildungsroman în spirală ce urmărește în pulsații paralele evenimente definitorii din viața personajului: copilăria halucinanta în pădurile din Michigan, adolescență confuză din care evadează prin înrolarea în armată, revenirea din
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
său, Marcu Ascetul definește păcatul ca fiind „un întuneric și o ceață a sufletului ce se lasă din gânduri, din cuvinte și din fapte rele”<footnote Marcu Ascetul, „Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte”, cap. 224, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în „Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși”, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.277 footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
footnote Nicolae Moldoveanul, „Dicționar de înțelepciune patristică Comori dezgropate. Cugetări din vechii scriitori creștini”, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 397. footnote>; „traiul în desfătări și în desfrâu”<footnote Clement Alexandrinul, „Stromatele”, stromata a II-a, cap. XV, 62.2., traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. „Părinți și Scriitori bisericești”, vol. V, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 146. footnote>; „moarte veșnică”<footnote Idem, „Cuvânt de îndemn către
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Pr. D. Fecioru, în Col. „Părinți și Scriitori bisericești”, vol. V, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 146. footnote>; „moarte veșnică”<footnote Idem, „Cuvânt de îndemn către elini (Protrepticul)”, cap. XI, 115.2., traducere, introducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. „Părinți și Scriitori bisericești”, vol. IV, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 156. footnote>; „trebuie socotit păcat tot ceea ce Dumnezeu oprește”<footnote Tertulian
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de Pr. D. Fecioru, în Col. „Părinți și Scriitori bisericești”, vol. IV, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 156. footnote>; „trebuie socotit păcat tot ceea ce Dumnezeu oprește”<footnote Tertulian, „Despre pocăință”, III, 2, traducere de Prof. Nicolae Chițescu, Eliodor Constantinescu, Paul Papadopol și Prof. David Popescu, introducere, note și indici de prof. Nicolae Chițescu, în Col. „PSB.”, vol. III, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 209. footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap. 3, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în „Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși”, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 87. footnote
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cât și Ellis, jonglează îndemânatic cu timpul, spațiu și acțiunea scrierilor lor, tulburând cititorul și obscurând linia dintre realitate și ficțiune. Bret Easton Ellis este autorul a cinci romane și a unui volum de scurte povestiri (The Informers - 1994. În traducere liberă Informatorii; titlul indisponibil în română). Primul său roman, Less than Zero a apărut în 1985 (în traducere liberă Mai puțin decât zero; titlul indisponibil în română). Au urmat The Rules of Attraction - 1987 (titlul indisponibil in română), American Psycho
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
realitate și ficțiune. Bret Easton Ellis este autorul a cinci romane și a unui volum de scurte povestiri (The Informers - 1994. În traducere liberă Informatorii; titlul indisponibil în română). Primul său roman, Less than Zero a apărut în 1985 (în traducere liberă Mai puțin decât zero; titlul indisponibil în română). Au urmat The Rules of Attraction - 1987 (titlul indisponibil in română), American Psycho - 1991 (apărut la editura Polirom în română în anul 2005), Glamorama - 1998 (apărut la editura Polirom în română
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
Psycho - 1991 (apărut la editura Polirom în română în anul 2005), Glamorama - 1998 (apărut la editura Polirom în română în anul 2008), Lunar Park - 2005 (apărut un an mai târziu în română la aceeași editură) și Imperial Bedrooms - 2010 (în traducere liberă Dormitoare imperiale, titlul deocamdată indisponibil în română). Toate romanele au fost ecranizate. Din 1985 până în prezent, Ellis a stârnit nenumărate controverse, atât prin scrierile sale, cât și prin declarațiile și atitudinea afișată. Cu toate acestea, își declară o personalitate
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
rugăciune, apă și credință<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIII, PG XLV, col. 84B. footnote>. Botezul este o a doua naștere a omului. „Botezul este începutul vieții veșnice”<footnote Alexander Schmemann, Pentru viața lumii. Sacramentele și Ortodoxia, traducere din lb. engleză de Pr. Prof. Dr. Aurel Jivi, Editura IBMBOR, București, 2001, p. 26. footnote>. Dacă prin nașterea trupească ni se dăruiește o viață și o existență muritoare, nașterea Botezului care „nici nu începe, nici nu se sfârșește cu
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
401. footnote>. Atunci când vorbește despre „mijloacele prin care se săvârșește taina nașterii din nou”, Sfântul Grigorie menționează „rugăciunile către Dumnezeu, invocarea harului ceresc, apa și credința”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 33, traducere de Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 30, Editura IBMBOR, București, 1998, p. 332. footnote>. „Iată, deci, cât de simplu începe viața creștină și cât de ușor se realizează: credință și apă din
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
noastre, ne-a lăsat ca testament botezul, care este tip al morții și al vieții. Chipul morții este apa (care ne acoperă), iar arvuna vieții ne-o dă Duhul”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 15, Studiu introductiv, traducere, note si indici de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu și Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, PSB, vol. 12, Editura IBMBOR, București, 1988, p. 49). footnote>. „Cunoaștem - spune Sfântul Grigorie - patru elemente din care a fost constituită lumea. Acestea sunt cunoscute
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
sau simbolizează botezul, firea apei prin toiagul cel călăuzitor al credinței și prin harul luminos făcându-se „dătătoare de viață celor ce caută scăparea în ea”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, traducere de Preot Ioan Buga, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 25. footnote>, căci primitorul Botezului este izbăvit de robia păcatului și stăpânitorul răutății este înecat în apa baptismală. Ieșirea din Egipt, prin
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
cea către Dumnezeu. Din aceea, poporul (Israel) a ieșit nevătămat; din apa (botezului) noi ne ridicăm ca înviați din morți, mântuiți prin harul celui care ne-a chemat”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 14, studiu introductiv, traducere, note și indici de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu și Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în col. PSB, vol. 12, Editura IBMBOR, București, 1988, p. 47. footnote>. Sfântul Ambrozie, referindu-se la aceeași idee și același simbolism, precizează: „în acea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
precum Moise, adică proorocul, a aruncat lemnul în acel izvor, tot așa preotul aruncă în această fântână baptismală semnul crucii Domnului și apa se face dulce (potrivită) pentru har”<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Sfintele Taine, cap. III, 10-14, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, PSB, vol. 53, Editura IBMBOR, București, 1994, pp. 11-12. footnote>. Moartea față de păcat, săvârșită substanțial în botez, se prelungește în viața duhovnicească prin efortul ascetic al despătimirii sau al purificării sufletului
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
către perfecțiunea vieții cerești. În itinerariul sufletului, după cum apare la Origen și alții, de exemplu în experiența monastică, ispita diavolească nu apare la începutul convertirii ci mai târziu, după angajamentul creștin al Botezului”<footnote Jean Laporte, Părinții Greci ai Bisericii, traducere din limba franceză de Stanca Pavai, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuș, 2009, p. 184. footnote>. Omul - chip (εἰχών) al lui Dumnezeu, cu menirea de a deveni asemenea cu Dumnezeu În concepția Sfântului Grigorie al Nyssei și, în general, a întregii
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
cel ce nu-și înăbușă dorința de a păcătui și nu urmează calea virtuților, apa Botezului rămâne numai apă, pentru unul ca acesta fiind ca și cum încă nu a trecut prin apa tainică a Botezului<footnote Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, traducere de Marinela Bojin, Editura Sofia, București, 2001, pp. 276-278. footnote>. Pentru a se apropia din ce în ce mai mult de Dumnezeu și a se uni cu El, omul trebuie să se îndepărteze de cele ce îl despart de El: „... cu cât se îndepărtează
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
numeroase școli, precum și o bibliotecă de mari dimensiuni. Cordoba devine unul dintre cele mai importante centre universitare din lumea arabo-musulmană, cu facultăți de medicină, matematică, filozofie și literatură. Europa datorează erudiților arabi și evrei redescoperirea lucrărilor antichității grecești și romane. Traduceri în arabă ale operelor clasicilor greci, precum Aristotel sau Sofocle, au fost aduse din Orient de către literații arabi, fiind ulterior traduse în spaniolă sau latină și ajungând astfel la îndemâna europenilor. Sistemul numerologic indo-arab este introdus în Europa în anul
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Biserica Occidentală (Romano-catolică și Protestantă) imnul s-a dezvoltat în tradiții diferite. În liturghia protestantă imnurile metrice sunt o parte importantă a închinării congregaționale. Astăzi termenul de imn este asociat cu un cântec liric sacru folosit în închinare, distinct de traducerea metrică sau parafrazarea psalmilor sau a altor texte biblice și liturgice. În timpul Reformei, imnul protestant va fi introdus în liturghia protestantă. În Biserica Calvină, Jean Calvin (1509-1564) a adoptat cântatul congregațional conform practicii din biserica primară, stabilind la Geneva tradiția
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
u) (paralelismul sinonimic), se află în contrast (paralelism sau antitetic) sau completează în mod progresiv (paralelism sintetic) ideea spusă în primul. Toate cele trei forme de paralelism caracterizează Psaltirea. Titlul ebraic pentru Psalmi este Tehilim, care înseamnă Laude; în Septuaginta (traducerea greacă a Vechiului Testament făcută în anul 200 î.H.), titlul este psalmoi, care înseamnă cântări acompaniate de instrumente cu coarde. Titlul Psalmi în limba română este derivat din Septuaginta. Această explicație este preluată din The Full Life Study Bible
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
folosită în liturghie ca o nevoie a congregației de a se manifesta în tradiția culturală africană. În bisericile prezbiteriene închinarea era complet africană. Exprimarea în limbile africane au pus probleme serioase scrierii muzicii și au cauzat dificultăți misionarilor europeni în traduceri din engleză sau franceză în limbile naționale africane. O altă afirmare în istoria recentă a creștinismului african este pronunțata și dramatica dezvoltare a bisericilor independente. Cântecele în viața religioasă avea funcții și scopuri diferite: rugăciune, catehism, închinare, nuntă, botez, înmormântare
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
lor, iar El să se veselească de lucrurile Sale, văzându-le pe ele veselindu-se și săturându-se fără săturare de Cel de care nu se pot sătura<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap. 46, traducere din grecește, introducere și note de Dumitru Stăniloae, membru de onoare al Academiei Române, în Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 95. footnote
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
înveșmântați și nu se rușinau [...] În Rai toate-i erau supuse lui și nu-l vătămau [...] În Rai Adam nu cunoștea suferința pentru că era unit tot timpul cu Dumnezeu, contemplându-L<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, traducere, introducere, indici și note de Pr. Dumitru Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 21, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, pp. 172-173. footnote>. Aceste perfecțiuni - cum am spus - erau numai relative, mai
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
un copil din punct de vedere spiritual. Nu toate mâncărurile sunt bune pentru copii. Unele mâncăruri îi pot omorî, în timp ce adulții le pot gusta fără nici o opreliște<footnote Alexandros Kalomiros, Sfinții Părinți despre originile cosmosului și destinul omului și cosmosului, traducere și postfață: Prof. Ioan Ică, Deisis, Sibiu, 1998, p. 71. footnote>. A fost oprit omul să mănânce dintr-un anumit pom pentru a se vedea dacă omul merită acea vrednicie și cinste înaltă, la care avea să fie înălțat după
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
al pomilor raiului: Pomul vieții era un pom care avea o energie dătătoare de viață, sau din care puteau să mănânce numai cei care erau vrednici de viață și nesupuși morții<footnote Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, ediția a III-a, traducere de Pr. Dumitru Fecioru, Edit. Scripta, București, 1993, p. 95. footnote>. Amintind că predecesorii săi înclină unii spre a considera paradisul în mod duhovnicesc, iar alții în mod sensibil, el continuă: [...] dar mie mi se pare că după cum omul a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]