4,336 matches
-
135-154; Pop, Poezia, 77-119; Raicu, Structuri, 260-270; Magda Ursache, A patra dimenisune, Iași, 1973, 109-145; Andriescu, Relief, 136-146; Cândroveanu, Alfabet, 201-227; Ciobanu, Critica, 81-89, 194-200; Cristea, Un an, 143-149; Martin, Pro patria, 122-130; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 295-307; Petroveanu, Traiectorii, 253-264; Tomuș, Istorie, 205-209; Barbu, O ist., 73-87; Dorcescu, Metafora, 149-152; Mincu, Poezie, 20-29, 48-50; Negoițescu, Engrame, 91-103; Piru, Poezia, II, 120-136; Zalis, Tensiuni, 148-163; Laurențiu, Eseuri, 192-208; Papahagi, Exerciții, 178-185; Nicolae Prelipceanu, Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976, 157-161; Raicu
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
făpturi exponențiale, și exemplare de serie, menite să închipuie lumea înconjurătoare ca rezultat al unui joc cinic de reproducere și mixare a defectelor umane: prostie, lipsă de gust și de orizont, abulie afectivă, funcționare în inerție. Autorul e interesat de traiectoria biografiilor banale în care intervine, la un moment dat, un element distorsionant. O femeie rămâne văduvă și moștenește o mare cantitate de ziare vechi, pe care le topește și își modelează din pasta lor un univers compensatoriu: mobila pe care
TUDOR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
Omologarea faptului că este un mare prozator al perioadei 1960-1980 a avut loc, într-un ritm destul de accelerat, abia după moartea lui. Receptarea reținută și tardivă a operei poate avea drept cauză și relativ târzia definire a subiectivității sale creatoare. Traiectoria devenirii scrisului lui T. reține câteva momente distincte: aparent „tradiționalist” în prozele scurte din perioada de început, va evolua spre un modernism extrem - considerat de unii critici „inautentic”, cultivat în chip programatic, pentru sincronizare cu tendințele de ultimă oră -, când
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
București, 1981. Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 260-265; Dimisianu, Schițe, 166-173; Martin, Poeți, I, 199-204; Constantin, Despre poeți, 101-109; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 502-509; Andriescu, Disocieri, 79-84; Cândroveanu, Alfabet, 228-234; Cristea, Un an, 128-133; Felea, Secțiuni, 177-182; Petroveanu, Traiectorii, 292-296; Barbu, O ist., 263-271; Ciobanu, Incursiuni, 88-93; Mincu, Poezie, 65-67; Piru, Poezia, II, 87-95; Zalis, Tensiuni, 184-188; Cristea, Domeniul, 421-425; Raicu, Critica, 279-286; Regman, Colocvial, 202-205; Laurențiu, Eseuri, 226-235; Alexiu, Ideografii, 124-126; Baltag, Polemos, 239-242; Daniel Dimitriu, Ares și
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
Pitești, 2001. Repere bibliografice: Horia Gârbea, Doi ochi albaștri, LCF, 1996, 32; Constantin Dram, Proza scurtă de la Tulcea la Galați, CL, 1996, 9; Emil Mladin, Siliștea-Gumești fără Moromete, L, 1996, 39; Carmen Neamțu, Distileriile bășcăliei, CNT, 1996, 51-52; Rodica Draghincescu, Traiectorii intestinale. Comunismul și bestialitatea, CL, 1997, 4; Alexandru Șipa, Bolnav de blues, „Actualitatea muzicală”, 1997, 11; Eugen Curta, O carte rară, VTRA, 1998, 7; Noemi Kosma, Bluesul A.K.A., mod de a trăi, VTRA, 1998, 7; Adrian Lăcătuș, Muică
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
scrisă în timpul vieții scriitorului, când opera nu își încheiase evoluția, este importantă prin analiza principalei proze a lui Preda, Moromeții, dar mai ales a structurii autorului și a voinței lui bovarice de a-și impune alt orizont de creație, altă traiectorie profesională. Tensiunea dintre vocație, adică ceea ce ține de structură, și aspirație, ca proiect voluntar de ascensiune profesională, este utilizată ca ax al personalității lui Marin Preda. Studiul s-a bucurat de un ecou favorabil, nuanțând optica asupra romancierului. Ediția a
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
critică literară și că, dimpotrivă, așa-zișii lui discipoli l-au părăsit pentru alte opțiuni critice. Cu alte cuvinte, Gherea nu a avut discipoli reali. Cercetare de istorie a ideilor, cartea apelează la metoda studiului pe generații, fixând fizionomia unei traiectorii ideologice mai nuanțat decât a voit-o istoria literară politizată. În Scriitorii de la miezul nopții (1996), carte mai puțin creditabilă, ca și altele, se reia o suită de articole tipărite în presa postdecembristă despre atacul la valorile culturii române după
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
cu un sentiment al familiarității, U. fiind în fond un „sentimental generos, pe care cultura și gustul îl ocrotesc de banalitatea expresiei” (Ștefan Aug. Doinaș). În ciuda faptului că a fost „prins într-un mare bloc de timp care-a înghețat” (Traiectorii), U. rămâne o conștiință a cărei consecvență, manifestată în căutările sale literare - cele peste șaizeci de caiete ale jurnalului sunt o dovadă -, dar și în atitudinea morală nealterată de-a lungul unei existențe pecetluite de totalitarism, recheamă la considerație. SCRIERI
URSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290392_a_291721]
-
28; Constantin, Despre poeți, 70-74; Martin, Poeți, II, 167-171; Perpessicius, Lecturi, 397-401; Caraion, Duelul, 167-169; Petru Poantă, „Goana după vânt”, ST, 1974, 1; Ion Caraion, Enigmatica noblețe, București, 1974, 147-153; Cândroveanu, Alfabet, 235-241; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 282-286; Petroveanu, Traiectorii, 232-234; Streinu, Pagini, III, 52-57; Mihai Ungheanu, Fragilități poetice, LCF, 1975, 51; Cristea, Domeniul, 101-104; Piru, Poezia, II, 53-56; Valentin Tașcu, Antologie de autor, ST, 1976, 1; Cornel Moraru, „Versuri”, FLC, 1976, 6; Raicu, Critica, 225-227; Dragoș Vrânceanu, Materia literară
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
Vinea ș.a. sunt portretizați în funcție de ceea ce comentatorul a intenționat formulând dedicația-moto. În Pluralul românesc. Premiere de teatru și vernisaje în anii ‘90 (2001), o antologie de publicistică, materialul se organizează în două mari secțiuni: Spectacole, actori, regizori și Artiști, expoziții, traiectorii. În prima este discutată, de exemplu, viziunea regizorală „elaborată și modernă” a lui Mircea Cornișteanu la spectacolele cu Avarul de Molière și Revizorul de Gogol ș.a., intrându-se mai mult în detaliile tehnice și de atmosferă decât în analiza pieselor
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
Neptun. Orașele scufundate. Copilul cu vioara. Scurt roman al unui ogar, pref. edit., București, 1982, Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor. Revolte, pref. edit., București, 1987, Zeul iubirii (Țapul). Femeia cu carnea albă. Nuvele, pref. edit., București, 1993; Scriitori români peregrini (Traiectorii literare în timp și spațiu), pref. și postfața edit., București, 2002 (în colaborare cu Silviu Bădia). Traduceri: Charles Ferdinand Ramuz, Viața lui Samuel Belet, pref. trad., București, 1987, Aline. Jean-Luc persecutatul, București, 1991, Vindecarea de rele, București, 1998; Marc Eigeldinger
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
sau pentru a introduce amintiri sau scene mai puțin legate de subiect, autorul inserează pagini din jurnalul protagonistului. Cel mai important roman al lui Z., care își propune să fie o panoramă critică a epocii, Studenții (I-II, 1977-1981), urmărește traiectoria tânărului Paul, care vine să învețe la oraș. Student strălucit, ajunge șef UTM, dar câteva altercații cu superiorii îi vor fi fatale. Cartea reușește să surprindă atât mentalitatea studențească (munca voluntară în gospodării colective, ședințele), cât și atmosfera generală (sărăcia
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
ZORILE, revista apărută la Iași, bilunar, între 10 mai și 15 iulie 1914. Cuvânt înainte, care fixează traiectoria publicației, afirmă că Z. se bazează pe „concursul tinerilor”. Paginile vor fi deschise mai cu seamă acestora, dar și câtorva autori mai cunoscuți. I. Cosma, Octav Ștefănescu, Mihnea Dorin, Al. Dumbrava, Mihai Codreanu, Lolotte Vasiliu, Victor Ion Popa, N. Davidescu
ZORILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290754_a_292083]
-
În mod necesar, proclamarea Regatului României a avut ținuta unui energic fapt Împlinit, un adevăr a cărui relevare ar fi meritat mai multă atenție din partea literaturii de specialitate. Oricât ar părea de curios, actul Regatului, de o Însemnătate aparte În traiectoria Înfăptuirilor național statale, a fost evaluat, aproape fără excepție, din perspectiva unei anumite orientări externe (opțiunea euro-centrală) sau din cea a disputelor politice interne (manevre de partid, preocuparea de a stăvili „tendințe anarhice” prin consolidarea autorității monarhice etc.). Pentru N.
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
79-83; Grigurcu, Teritoriu, 42-46; Munteanu, Opera, 102-105; Balotă, Umanități, 395-397; George, Sfârșitul, I, 243-250, III, 216-217; Raicu, Structuri, 168-184; Alexandru Raicu, Luminile oglinzilor, București, 1974, 256-283; Cristea, Un an, 49-53; Crohmălniceanu, Literatura, II, 570-577, 655-656; Felea, Secțiuni, 127-130, 398-400; Petroveanu, Traiectorii, 126-132; Barbu, O ist., 49-52; Dorcescu, Metafora, 141-145; Piru, Poezia, I, 128-144; Ștefănescu, Preludiu, 18-22; Manu, Eseu, 18-42; Simion, Scriitori, I (1978), 89-100; Grigurcu, Poeți, 154-157; Ruja, Valori, 11-17; Lit. rom. cont., I, 325-332; Piru, Ist. lit., 431-432; Călinescu, Ist.
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Despre poeți, 116-119; Felea, Poezie, 138-144; Sorianu, Contrapunct, 100-102; Caraion, Duelul, 155-159; Ciobanu, Panoramic, 52-59; Grigurcu, Teritoriu, 219-225; Călinescu, Fragmentarium, 121-123; Poantă, Modalități, 232-235; Raicu, Structuri, 358-361; Ciobanu, Critica, 73-78; Cristea, Un an, 124-127; Felea, Secțiuni, 7-11, 217-222, 412-414; Petroveanu, Traiectorii, 244-253; Tomuș, Istorie, 231-236; Barbu, O ist., 230-238; Piru, Poezia, II, 103-107; Cristea, Domeniul, 113-117; Laurențiu, Eseuri, 209-215; Raicu, Critica, 294-296; Alexiu, Ideografii, 155-157; Felea, Aspecte, I, 127-130, II, 75-84, III, 60-66; Dorcescu, Embleme, 144-148; Poantă, Radiografii, I, 131-137, II
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Zaharia Stancu, București, 1974; Ciobanu, Critica, 8-15; Cristea, Un an, 13-20; Crohmălniceanu, Literatura, II, 150-162; Dimisianu, Valori, 36-38; Felea, Secțiuni, 29-35, 114-119, 390-392; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu..., Craiova, 1974, 105-108; Martin, Metonimii, 308-314; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 237-244; Petroveanu, Traiectorii, 24-34; Simion, Scriitori, I (1974), 31-38, 261-265, I (1978), 6-13, 369-397; Tomuș, Istorie, 173-178; Zaciu, Bivuac, 179-186; Mihai Beniuc, Scrieri, VI, București, 1975, 14-20; Cristea, Domeniul, 66-71, 147-154; Micu, „Gândirea”, 604-610; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 201-220; Zaciu, Lecturi
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
politică, București, 1972, 107-122; Călinescu, Fragmentarium, 124-131; Corbea-Florescu, Biografii, I, 208-215; Poantă, Modalități, 274-282; Pop, Poezia, 299-323; Raicu, Structuri, 352-357; Andriescu, Relief, 40-50; Cândroveanu, Alfabet, 187-200; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu..., Craiova, 1974, 96-104; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 319-325; Petroveanu, Traiectorii, 286-292; Simion, Scriitori, I (1974), 192-205, I (1978) 269-331; Firan, Macedonski-Arghezi, 408-416; Mincu, Poezie, 35-40; Piru, Poezia, II, 172-190; Ungheanu, Arhipelag, 248-250; Zalis, Tensiuni, 163-171; Raicu, Critica, 317-319; Sorina Bălănescu, Boris Pasternak în traducerea lui Marin Sorescu, AUI, filologie, t
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
și juriști, Verdery insistă că proprietatea poate fi înțeleasă doar dacă știm cu exactitate cum e folosit pământul și din ce motive (de multe ori extra-economice) este valorizat. Studiul descrie pe larg procesul de decolectivizare început în 1991, dar și traiectoriile pe care locuitorii unui sat transilvănean (Aurel Vlaicu, județul Hunedoara) le-au avut după această transformare „epocală” de la nivel local. Decolectivizarea a condus la proceduri greoaie, uneori confuze, iar alteori haotice, permițând manevre politice de achiziționare a multor terenuri agricole
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ei în cazul nostru, fără a apela la eventuale erori metodologice? O explicație simplă pentru rezultatul nostru este răsturnarea radicală a sistemului de stratificare socială din România operată de comuniști, care au făcut posibilă ascensiunea socială, în primul rând prin traiectorii administrative, a membrilor clasei muncitoare. Regimul comunist a constituit organizații și instituții prin care membrii claselor nevoiașe au putut urca în ierarhia socială, iar șansele dobândirii unui status înalt au fost, în cel mai bun caz, egalizate. Resurse Principala diferență
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care au exclus accesul la poziții de conducere și se manifestă în zilele noastre prin contribuția aparent altruistă la bunul comun. În final, cei care au deținut atât „activism latent”, cât și leadership, au beneficiat, celelalte condiții fiind egale, de traiectorii organizaționale mai bogate ce i-au recompensat cu funcții și continuă și astăzi să joace roluri de conducere în inițiativele comunităților. Cum apar microcontextele de mobilizare. Miezul vecinătății Potrivit datelor factuale culese în cercetare, alte trei forțe cauzale sunt în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
succese care se materializează, printre altele, în obținerea unor poziții de conducere. Complexitatea carierelor organizaționale și numărul de poziții de conducere deținute corelează pozitiv cu apartenența la categoria liderilor și cu activismul comunitar. Un aspect curios, dar încă neclar din traiectoriile personale ale actorilor din studiu este motorul din spatele succesului lor inițial. Deoarece ideea unor succese inițiale aleatoare, care au deschis, prin cercuri virtuoase ale învățării experiențiale și ale acumulării de capitaluri, drumul spre ascensiunea ulterioară, este greu de admis, îmi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
între timp, a condițiilor de bază în care s-au modelat acestea și deci motivul pentru care statul bunăstării nu mai putea funcționa conform așteptărilor (Esping-Andersen, 1999). Alții au văzut motivele dificultăților de funcționare chiar în obiectivele statului bunăstării, asemenea traiectoriei unui bumerang (Alber, 1988). În contextul căderii regimurilor comuniste, cele care susțineau prin puterea exemplului adecvabilitatea abordării sociale în funcționarea economiei, adepții liberalismului și ai supremației pieței au avut mai puține motive să se justifice pentru „eșecurile pieței”, astfel încât, așa cum
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mediu concurențial, nu-și pot depăși situația de dependență prin forțe proprii. Perpetuarea și adâncirea distanței dintre perdanți și nonperdanți până la a nu se mai recunoaște unii pe alții ca aparținând aceleiași comunități constituie următorul punct al unei astfel de traiectorii și, prin urmare, necesitatea unor acțiuni de susținere (sociale) adresate celor care rămân în afara spiralei dezvoltării este doar o chestiune de timp. O dezvoltare reală, durabilă trebuie să se facă resimțită de toți indivizii, prin creșterea standardului de viață. Dezvoltarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și ca ambii părinți să se situeze pe „aceeași lungime de undă” în ceea ce privește stilul adoptat la momentul respectiv. Nivelul ridicat al dezacordului între stilurile parentale atrage de la sine eșecul școlar. Prin urmare, familiei îi revine un rol deosebit de important în traiectoria școlară a copilului. Ceea ce se poate afirma cu certitudine este că mediul familial are o importanță considerabilă în dezvoltarea copilului și-n reușita sa școlară. INTERACȚIUNILE PĂRINȚILOR CU COPILUL, ÎN FUNCȚIE DE TIPUL DE TEMPERAMENT AL ACESTUIA Pentru a asigura o educație
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]