1,558 matches
-
că tata a avut grijă să strângă alimentele încă din primăvara anului 1946 și nu am dus lipsă de nimic, ba mai dădeam și la rudele noastre care erau în suferință Când vedeam pe verișorii și băieții vecinilor noștri cu traistele pline în spate cu țesături, haine, scoarțe și cine știe câte mai duceau și plecau, mi se umpleau ochii de lacrimi, nu de jale ci de invidie că nu plecam și eu, de și știam că era foarte greu. Foametea a fost
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
era Crăciunul, m-a sunat și mi-a cântat un colind. Doamne, ce-mi bătea inima! Acea iarnă a fost dură cu el, își scrântise piciorul, îngheța singur în coliba lui, nimeni nu mai cumpăra tablouri. Mergea pe drum cu traista plină de pietre pictate și întreba lumea dacă n-ar dori, cumva... Nu, nu dorea nimeni. Lui îi era milă de mine și mie îmi era milă de el. Scrisoarea 164 Oameni buni, nu vă încăpățânați să credeți că Italia
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
aveam s o văd sau s-o revăd în viitor în cărțile, în memoriile și în mărturiile despre lumea carcerală; dar atunci era ceva nou, ceva nemaivăzut pentru mine, ceva necunoscut, surprins pe viu. Noi, femeile, așezate pe jos lângă traistele noastre, priveam buimace la defilarea deținuților ce treceau la câțiva metri de noi. Descopeream astfel, fără să știm, realitatea de neînchipuit a universului concentraționar. Așa se face că, în ziua aceea, la capătul călătoriei cu trenul de la București la Poarta
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ziua ta, ci, la cântatul cocoșilor, din noaptea de Ajun, până în seara zilei lui Ioan Botezătorul, tu trebuie să umbli ca gândul din casă în casă, din sat în sat, din târg în târg, din bordei în palat, cu o traistă în spinare încărcată cu dulciuri, parale, straie, jucării, cărți de povești, pe care nevastă-ta Crăciuneasa le va pregăti vreme de un an întreg. Tu, Crăciune, va urma să împărți aceste daruri la bogat și la sărac, mai ales la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Moș Crăciune! Te așteptam cu nerăbdare, Căci păpușa mea cea mică A rămas fără picioare. Și căluțul lui Costică Cel cu numle Harap I l-a trântit o pisică Și-a rămas fără de cap. Tu! dar plină ce ți-e traista! Ai păpuși și cai și nuci! Spune, zău, pe vreamea asta Unde vrei să te mai duci? Stai al noii, că-i cald și bine Și ți-om pune masă mare; Stai, că-i frig și-i vai de tine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
el, în tindă, Pe genunchi o carte mare... Cu condei de-argint el scrie Ce copil si ce purtare... Și de-acolo știe Moșul, Că-i șiret el, lucru mare. "Mos Crăciun” Moș Crăciun cu barbă albă Moș Crăciun cu traista plină Vechi stapân atât de darnic Al copilariei mele Azi la noi în sat te-așteaptă Toata casa cu lumină Cu colinde și cu cântec Și cu crai, cetăți de stele. Să cobori și-n seara asta Sol batrân de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ziua ta, ci, la cântatul cocoșilor, din noaptea de Ajun, până în seara zilei lui Ioan Botezătorul, tu trebuie să umbli ca gândul din casă în casă, din sat în sat, din târg în târg, din bordei în palat, cu o traistă în spinare încărcată cu dulciuri, parale, straie, jucării, cărți de povești, pe care nevastă-ta Crăciuneasa le va pregăti vreme de un an întreg. Tu, Crăciune, va urma să împărți aceste daruri la bogat și la sărac, mai ales la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Moș Crăciune! Te așteptam cu nerăbdare, Căci păpușa mea cea mică A rămas fără picioare. Și căluțul lui Costică Cel cu numle Harap I l-a trântit o pisică Și-a rămas fără de cap. Tu! dar plină ce ți-e traista! Ai păpuși și cai și nuci! Spune, zău, pe vreamea asta Unde vrei să te mai duci? Stai al noii, că-i cald și bine Și ți-om pune masă mare; Stai, că-i frig și-i vai de tine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
el, în tindă, Pe genunchi o carte mare... Cu condei de-argint el scrie Ce copil si ce purtare... Și de-acolo știe Moșul, Că-i șiret el, lucru mare. "Mos Crăciun” Moș Crăciun cu barbă albă Moș Crăciun cu traista plină Vechi stapân atât de darnic Al copilariei mele Azi la noi în sat te-așteaptă Toata casa cu lumină Cu colinde și cu cântec Și cu crai, cetăți de stele. Să cobori și-n seara asta Sol batrân de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
7 până la 14- 15 ani se organizau în cete de circa 10- 15 colindători. Ceata avea un conducător, acesta fiind un băiat mai mare. Fiecare colindător avea câte un băț 46 pentru a se apăra de câini și câte o traistă mare agățată cu două „băieri” (mânere mai lungi) pe după gât. De regulă ceata se forma la una din casele colindătorilor. Până la ora plecării gazda (unde se forma grupul de colindători) servea cu boabe de porumb fierte, peste care se
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ieșea nimeni ca să-i răsplătească, ei se simțeu în drept să strice ceva din curtea gospodarului sau chiar să pronunțe o contra urare care suna așa: „Câți fulgi pe cocoș, Atâția copii buburoși”. Spre dimineață cetele se retrag acasă cu traistele pline. Numărau cu mare bucurie covrigii primiți. În zori, după ce colindărorii mari se retrăgeau, apăreau noi cete de colindători, formate din copiii mici, de câțiva ani, conduși de câte una din mamele acestora.Aceștia colindau numai pe la casele vecinilor și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
își aduc câte un lucru de mână, lucrează și citesc rând pe rând, apoi discută cele citite. Le place tare mult să discute ce au citit și să tragă învățăminte folositoare"16. 2. "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă!"17 Așa cum am precizat anterior, munca de educare a femeilor nu a vizat doar aspecte legate de însușirea cunoștințelor de alfabetizare. Subliniind că accesul la educație era rezultatul politicii partidului de asigurare a unor drepturi egale pentru toți cetățenii români
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
întări rândurile "armate(i) de constructori conștienți ai socialismului"19. În cuvintele unei alte femei, sprijinul electoral acordat partidului comunist era motivat de susținerea arătată de acesta emancipării sociale și politice a femeilor: "Ca să nu mai stăm cu capu'n traistă ca până acum, de nici nu știam cum se chiamă țara în care trăim"20. Materialele jurnalistice menționau că însușirea de către femei a unor cunoștințe specifice în urma participării lor la diferitele forme de "culturalizare" (cercuri de citit, prezentări de cărți
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
multe femei în acțiunea de culturalizare a masselor", în Femeia, nr. 9, 1950, p. 27; Saricu Cere, "Din munca comitetelor sătești UFDR", în Săteanca, nr. 4, martie 1950, p. 4. 17 Maria Balmuș, "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă", în Săteanca, nr. 3, 1948, p. 15. 18 D. Iordăchescu, " Tot mai multe femei în acțiunea de culturalizare", în Femeia, nr. 9, 1950, p. 27. 19 V. Dolsa, "Aspecte din munca de alfabetizare", în Femeia nr. 3, 1950, p. 3
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Tot mai multe femei în acțiunea de culturalizare", în Femeia, nr. 9, 1950, p. 27. 19 V. Dolsa, "Aspecte din munca de alfabetizare", în Femeia nr. 3, 1950, p. 3. 20 Maria Balmuș, "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă", în Săteanca, nr. 3, 1948, p. 15. 21 Petruța Dacă, "Așa ne luminăm mintea", în Săteanca, nr. 6, aprilie 1950, p. 17. 22 Musebie Nasurla, "Cartea ne-a ajutat să obținem producții mari", în revista Dobrogea nouă, 19 martie 1961
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
lumină și har de a săvârși binele și pentru alții. Pentru propriile sale greșeli, omul este un mare apărător, iar pentru ale altora își ia dreptul, totdeauna, de a fi judecător. Un vechi proverb zice că tot omul poartă două traiste: una pe piept, alta pe spate. în cea de la spate își adună propriile greșeli și păcate, ca să nu se vadă, iar în cea de pe piept le așează pe cele ale aproapelui său, ca să fie întotdeauna la îndemână, ca să le aibă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lui, de către boierul Iorgu Calomfir; visul Oanei în care i se revelează peștera veterotestamentară (lumea căutată este cea a Vechiului Testament, a timpului liturgic, în afara istoriei, în opoziție cu timpul istoric al Noului Testament). În mitologia românească 475 bățul și traista veche pe care le folosesc băieții, sunt elemente necesare căutării comorilor. Găsim aceste elemente (băț, ape care izvorăsc, intervenția Divinității) într-o legendă românească: Dumnezeu cere oamenilor să scoată din pământ un "bețișor mititel" pe care îl numește toiag; pentru că
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în episodul sfârșitului de lume: Dumnezeu va înfige un băț în pământ și, dacă nimeni nu va reuși să-l scoată, va arde lumea "de nouă arșini"477. În Pe strada Mântuleasa, bățul este un instrument de măsură, folosit alături de traista veche, de către băieți în pivnițele în care caută "semnele" (vezi supra, analiza prozei Ghicitor în pietre). Ultima serie, Arghira și Zamfira, sinonime evidențiate într-o analiză semică deductivă, se încadrează unei serii semantice asociative, prin prezența semului comun, regnul mineral
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
se Încălzește ușor, se strecoară și se bea câte o Înghițitură de 6 ori pe zi (Înainte și după fiecare masă principală). În amestecurile de plante, În afara speciilor recomandate mai sus, pot fi utilizate arnica, gențiana, nalba mare, pelin, pufuliță, traista ciobanului. Bune rezultate dau tincturile: - Tinctura din lichen de piatră (25g herba la 100 ml alcool 700, se macerează 10 zile și se iau câte 20-25 picături Înainte de mese). -Tinctura de păpădie (20 g herba uscată la 100 ml alcool
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
căni de ceai cald pe zi. Gastritele cu hemoragii interne care elimină sânge de culoare Închisă datorită reacției cu acidul clorhidric din sucul gastric, se tratează cu decoct dintr-un amestec cu scoarță de stejar, herba de urzică vie și traista ciobanului, rădăcini de troscot și flori de mușețel. Gastritele foarte dureroase se ameliorează cu ceaiuri calmante care conțin herba de mătăciune, pelin și coada racului, flori de siminoc, tei, mușețel și coada șoricelului, rădăcini de tătăneasă, valeriană, obligeană și gențiană
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
oprire a hemoragiilor datorită conținutului ridicat În vitamina K. La persoane cu mare sensibilitate la sângerări, se recomandă o cură cu ceaiuri de urzică, completate cu supe din urzică, morcov și ceapă care au efecte fortifiante. -Infuzie din herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris) din care se beau 1-2 căni pe zi, având proprietăți hemostatice, cu efecte asupra coagulării sângelui, vasoconstricție și În reducerea tensiunii arteriale. Acțiunea coagulantă a acestei plante era cunoscută de multă vreme. În timpul primului război mondial, În lipsa
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
se beau 1-2 căni pe zi, având proprietăți hemostatice, cu efecte asupra coagulării sângelui, vasoconstricție și În reducerea tensiunii arteriale. Acțiunea coagulantă a acestei plante era cunoscută de multă vreme. În timpul primului război mondial, În lipsa medicamentelor, soldații foloseau infuzia de traista ciobanului pentru spălarea rănilor sângerânde. -Infuzie din scoarță de salcie (Salix alba) din care se beau 1-2 căni pe zi (cu excepția persoanelor care sunt alergice la aspirină). -Infuzie de rădăcini uscate de troscot (Polygonum aviculare) din care se beau 2-3
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
de porumb (Zea mays). În amestecuri sunt propuse: -decoct din amestec cu herba de răchitan (40 g), frunze de urzică vie (30 g), herba de coada racului (20 g), mătase de porumb (10 g); -decoct din amestec cu herba din traista ciobanului, crețușcă, coada calului, coada racului, răchitan, frunze de urzică vie, nuc și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica) și nuc (Juglans regia), herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
g); -decoct din amestec cu herba din traista ciobanului, crețușcă, coada calului, coada racului, răchitan, frunze de urzică vie, nuc și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica) și nuc (Juglans regia), herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de brusture (Arctium lappa) și scoarță de salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cicatrizante și de calmare a durerilor. *Infuzie din frunze de afin, coacăz negru, mentă, roiniță sau salvie din care se beau 2-3 ceaiuri cu efecte calmante și laxative. *Infuzie din herba de păpădie, patlagină, răchitan, saschiu, sulfină, sunătoare, talpa gâștei, traista ciobanului sau volbură din care se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, Îndulcite cu miere, după mese, cu efecte cicatrizante, purgative sau hemostatice. *Decoct din rădăcini de angelică, brusture, cerențel, coada racului, tătăneasă sau valeriană cu acțiuni antibiotice, sedative și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]