2,431 matches
-
trup-conștiință, prin protezare sau prin interfațare cu tehnologiile comunicaționale, prin metaformoză cybergenetică, toate aceste procese constituind valențe diferite ale imaginarului tehnocultural actual. Așadar, corpul și mintea umane sunt modificate prin intervenția și funcționarea tehnologiilor virtuale, însă nu pot fi transgresate: transcendența ca destrupare tehnologică a umanului este o iluzie în contextul în care postumanul (cyborgic, avataric, transgenică este întruparea deopotrivă a naturalului și a artefacturalului, a organicului și a mașinalului. 3.3. Eduardo Kac și corpul transgenictc "3.3. Eduardo Kac
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corpului și cea simbolic-reprezentațională se află punctul de vedere al feministei Rosi Braidotti (1994, 1996Ă. Pentru aceasta, utilizarea tehnologiilor Internetului sau ale realității virtuale nu înseamnă eliberarea de constrângerile de gen, ci adâncirea polarității dintre sexe; nu înseamnă universalism, destrupare, transcendență și falocentrism, ci poziționare subiectiv-fizică, contingență și rezistență ideologică. Dacă la Donna Haraway metafora discursiv-politică este cyborgul, la Sadie Plant tropul este „țesătoarea” rețelei rizomatice, iar la Elaine Graham figurația identitară este zeița, la Rosi Braidotti iconul feminist este „subiectul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nici una dintre ele nu mai poate fi verificată dacă e adevărată sau falsă. Valoarea logică a Ideilor platoniciene era asigurată de statutul lor transcendent, precum și de arhitectonica lor. Imuabilitatea lor asigura constanță sistemului de referință; veracitatea era consecința nemijlocită a transcendenței lor. Nevoit să renunțe la dihotomia platoniciană, Sfântul Augustin Încearcă să identifice sursa ideilor. Recurgând la metoda autoreflexivă el stabilește că ideile noastre se datorează „...unei Prezențe mult mai profunde decât noi Înșine”. care nu poate fi decât ființa supremă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
fi fost „și Domnul stătea înaintea lui Avraam”; dată fiind această exprimare lipsită de respect, care Îl plasa pe Dumnezeu într-o poziție inferioară lui Avraam, scribii au simțit obligația de a interveni, inversând cuvintele, pentru a reda respectul cuvenit transcendenței divine. 2. a?ml ylu hyhaw il ugpml yntm? hml (Iov 7,20) Iov se plânge Creatorului său, întrebându-L de ce l-a luat drept țintă a săgeților Sale și de ce I-a ajuns povară. Faptul că Iov spune că
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
crede că tot anul vor avea noroc, iar dacă apa din pahar a scăzut, se spune că fericirea nu va fi deplină, că le va merge rău în acel an.356 Într-o colindă bucovineană, apa apare ca spațiu al transcendenței, dar și ca leitmotiv al spațiului poetic: "Acolo-n deal / După deal, / Florile dalbe! Este-un tău / Și-un ferdeu / Și se scaldă Dumnezeu, / Dumnezeu / Cu fiul său, / Tot se scaldă / Și se-ntreabă: Ce-i mai bun pe-acest
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ideii de moarte și înviere, în riturile de fertilitate, primăvara, după moartea soarelui din iarnă. Astfel, primele comunități din sudul Europei au încrustat desene cu labirinturi în pietrele mormintelor și monumentelor.197 În plan cosmic, firul leagă stările existențiale de transcendență, simbolizând Atma (sinele) și prana (răsuflarea) care în daoism este asociată mișcării de du-te-vino a suveicii de la războiul de țesut "starea de viață, starea de moarte, expansiunea și resorbția manifestării." Țesătura este simbolizată de "caii lui Shiva care torc timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
orbalțul să nu steie, / Ia-l din cap, / de sub cap, / omul să rămână curat, / luminat, / precum maica cea sfântă l-a dat."315 În descântece, pasărea este ilustrată ambivalent, de la negrul htonian al fierului, asociat forțelor primordiale, ca simbol al transcendenței absolute, la albul purificator, al mutațiilor ființei, prin moarte și renaștere: "Păsărică albă / cu aripa albă, / din piatră ai crescut, / cu nor te-au bătut, / trei picături din tine au căzut... / una de vin, / una de lapte / și alta de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
profesor și elev din România. Scenariile didactice elaborate de profesori de la matematică la religie, de la artă la societate, de la geografie la istorie constituie veritabile modele, surse de inspirație pentru toate școlile din România. De o deosebită importanță este subcapitolul "Măștile transcendenței", care plasează întregul experiment sub semnul afectivității și a centralității experienței trăite. Ceea ce este fascinant și instructiv în aceste scenarii este fluiditatea lor, rezultate din permanenta interacție între transdisciplinaritate și discipline, între textele propuse și implicarea interioară a elevilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
your soul are you now passing to the judgment?" "[...]then deem me a monster, for the symbol beneath which I have lived, and die! I look around me, and, lo! on every visage a Black Veil!" 3.1.7. "Măștile" transcendenței Mircea Hurdea ARGUMENT "Chipul" lui Dumnezeu este amprenta acestuia sădită în om. Dacă omul moștenește prin creație această amprentă divină, înseamnă că el este în stare să-și însușească toate responsabilitățile sale în drumul său spre desăvârșire, spre asemănarea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ARGUMENT "Chipul" lui Dumnezeu este amprenta acestuia sădită în om. Dacă omul moștenește prin creație această amprentă divină, înseamnă că el este în stare să-și însușească toate responsabilitățile sale în drumul său spre desăvârșire, spre asemănarea cu Dumnezeu. "Măștile transcendenței" este o intervenție în cadrul proiectului, care se dorește o demonstrație convingătoare a ideii că Dumnezeu Cel transcendent se revelează omului nu direct, ci în diferite lucrări, metode și împrejurări, așa încât omul îl percepe în funcție de aceste chipuri și lucrări, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
dorește o demonstrație convingătoare a ideii că Dumnezeu Cel transcendent se revelează omului nu direct, ci în diferite lucrări, metode și împrejurări, așa încât omul îl percepe în funcție de aceste chipuri și lucrări, pe care e în stare să le înțeleagă. Măștile transcendenței constituie astfel una din marile provocări la care e chemat omul. SCENARIU DIDACTIC Introducerea în temă Prezentarea hainei preoțești pe care o port: • Vă rog să mă priviți cu atenție și să spuneți ce vedeți? [...] • Poate fi considerată o "mască
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de lume, mai presus de ceruri, mai presus de ființă, soare, stea, foc, apă, duh, rouă, nour, stâncă prin sine, piatră, toate cele ce sunt și nimic din cele ce sunt. Anexa VI FEED-BACK ATELIER "MĂȘTILE VIEȚIIȘI ALE MORȚII. MĂȘTILE TRANSCENDENȚEI" prof. DianaRotaru și Pr. Prof. Mircea Hurdea "Vălul negru" sau despre ocultare Ce am crezut despre mască? În fața lui D-zeu omul nu are mască. (Botaș Oana Corina) Este doar o înfățișare pe care o luăm noi, atunci când nu vrem
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ascultăm părerile celorlalți. (Bîcleșanu Cristina) A fost foarte bine. Mai ales că nu a durat foarte mult și s-au concretizat ideile principale. (Zăvoianu Iarina) Azi nu prea am nimic de obiectat. (Pîslaru Andrei) Prea multă activitate frontală la Măștile Transcendenței. O sugestie ar fi aceea de a vorbi profesorul mai puțin și de a-i lăsa pe elevi să participe mai mult. (prof. Diana Șimonca) A fost puțin cam lungă, dar am rămas cu ceva chiar dacă nu am comunicat prea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
întrebări despre viață și moarte. Deveneam cu toții tot mai interogativi, întrebările se nășteau și se întorceau asupra noastră... Mircea H., punându-și hainele preoțești, a creat o atmosferă de ceremonial, cu atât mai magică, el călăuzindu-ne pașii printre măștile transcendenței. Spiritualizați, am construit "drumuri" cu trepte sau copaci, ce duceau de la chip la asemănare... Drumul nostru urma să o ia apoi printre zone ale rațiunii: cea a numărului de aur, număr al "proporției divine" pe care l-am regăsit în
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
care profesorii învață unii de la alții, încercând să-i învețe pe elevi să vadă lumea într-un mod mai profund. În spatele "măștilor" omului, elevii au putut descoperi, în cursurile transdisciplinare, universul întreg, artistul, omul de știință, omul social, îndrăgostitul, moartea, transcendența. "Măștile lumii" au deschis interesul elevilor pentru infinit, numărul de aur, banda lui Möbius, camuflarea în lumea viului sau Veneția (topos privilegiat al măștii, care a încheiat călătoria transdisciplinară). Scenariile didactice propuse i-au condus pe elevi spre o înțelegere
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
3.1.5. "Măștile" omului social (Diana Șimonca-Oprița) 90 3.1.6. "Măștile" îndrăgostitului 105 MĂȘTI ALE ÎNDRĂGOSTITULUI ÎN LITERATURĂ, FILM ȘI TEATRU (Camelia Circa-Chirilă, Cristina Hanț) 105 3.1.7. "Măștile" morții (Diana Rotaru) 121 3.1.7. "Măștile" transcendenței (Mircea Hurdea) 127 3.2. "Măștile lumii" 142 3.2.1. Infinitul de la matematică la... poezie (Octavia Potocean, Mircea Potocean) 142 3.2.2. Măști ale numărului de aur (Maria Toader) 161 3.2.3. Banda lui Möbius și... magia
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
lirice propun și ele o viziune despre lume care este marcată subiectiv. Astfel, viziunea eminesciană este impregnată de tentativa evadării din real în sfera idealului, în lumea geniului solitar, în spațiul tristeților metafizice, în timp ce viziunea pesimistă a lui Bacovia refuză transcendența, asumânduși exilul existențial ca pe o „învățare a morții“. Ideile artistice vizează informațiile, reflecțiile, judecățile de valoare, conceptele etc. pe care scriitorul le transmite prin opera sa. Aceste idei pot fi formulate explicit - mai ales de către personaje, în creațiile epice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reușiseră să se elibereze nicicum de ipoteze ("trăiseră exclusiv în ipoteză", zice Blaga 70), deși se distanțaseră categoric de presupozițiile clasicilor. Rezultatul a fost că ipotezele lor sunt construite ascendent, pe calea imanenței, pe când presupozițiile celorlalți erau admise descendent, în transcendența lor, sau aprioric, în transcendentalitatea lor. În fond, și pentru unii și pentru alții, după cum observă Blaga, adevărul ("lumea ideilor platonice") și realitatea ("lumea simțurilor") formează două universuri distincte, astfel încât adevărul este la ei "ceea ce realitatea ar trebui să fie
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
În artă pasivitatea oglinditoare își avea reversul în oroarea de mit, de poveste, de gestul patetic, de transfigurare ireală; în știință frica de ipoteze era simptomul cel mai caracteristic, deși negativ, al aceleiași atitudini. Iar în filozofie omul fugea de transcendențe și se concentra tot mai mult asupra problemelor ce luau în dezbatere limitele cunoașterii" (s.n.). 58 Ibid., p. 162. 59 Ea este "prima și cea mai elementară dintre științele particulare ale spiritului" și se diferențiază de asociaționism ca "știință explicativă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
am văzut că Riedel vorbește despre faptul că Droysen "s-a văzut obligat să renunțe la unitatea rațiunii". Este timpul să adăugăm că mai nimerit ar fi fost ca Riedel să fi spus: "unitatea rațiunii transcendente", chiar dacă aceasta are în transcendența ei propria-i dialectică, adică o desfășurare imanentă, heraclitică așa cum am arătat -, deoarece ea "crește prin sine și din sine". Socotim necesară această adăugire pentru că și la istoriști, inclusiv la Dilthey, apare ideea unei "unități conceptuale". Izvorâtă însă din imanența
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Această viziune îl face pe autorul citat să vorbească despre "dedogmatizarea subiectului cunoașterii"79 în cazul lui Dilthey (s.n.). Potrivit lui Riedel, Dilthey "privește filozofia modernă a conștiinței ca pe o epocă închisă în sine și încheiată, care <<lucrează în pură transcendență, transcendență a subiectivității și transcendență a obiectelor>>", astfel încât "conceptualizarea sprijinită pe <<viața însăși>> este orientată spre depășirea acestei duble transcendențe"80. Aceste reflecții îi oferă lui Riedel prilejul de a sublinia meritul și noutatea lui Dilthey în domeniul epistemologiei: Acesta
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
viziune îl face pe autorul citat să vorbească despre "dedogmatizarea subiectului cunoașterii"79 în cazul lui Dilthey (s.n.). Potrivit lui Riedel, Dilthey "privește filozofia modernă a conștiinței ca pe o epocă închisă în sine și încheiată, care <<lucrează în pură transcendență, transcendență a subiectivității și transcendență a obiectelor>>", astfel încât "conceptualizarea sprijinită pe <<viața însăși>> este orientată spre depășirea acestei duble transcendențe"80. Aceste reflecții îi oferă lui Riedel prilejul de a sublinia meritul și noutatea lui Dilthey în domeniul epistemologiei: Acesta este
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
autorul citat să vorbească despre "dedogmatizarea subiectului cunoașterii"79 în cazul lui Dilthey (s.n.). Potrivit lui Riedel, Dilthey "privește filozofia modernă a conștiinței ca pe o epocă închisă în sine și încheiată, care <<lucrează în pură transcendență, transcendență a subiectivității și transcendență a obiectelor>>", astfel încât "conceptualizarea sprijinită pe <<viața însăși>> este orientată spre depășirea acestei duble transcendențe"80. Aceste reflecții îi oferă lui Riedel prilejul de a sublinia meritul și noutatea lui Dilthey în domeniul epistemologiei: Acesta este punctul în care Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Riedel, Dilthey "privește filozofia modernă a conștiinței ca pe o epocă închisă în sine și încheiată, care <<lucrează în pură transcendență, transcendență a subiectivității și transcendență a obiectelor>>", astfel încât "conceptualizarea sprijinită pe <<viața însăși>> este orientată spre depășirea acestei duble transcendențe"80. Aceste reflecții îi oferă lui Riedel prilejul de a sublinia meritul și noutatea lui Dilthey în domeniul epistemologiei: Acesta este punctul în care Dilthey a ajuns probabil la maximă distanță de originea sa în tradiția filozofiei transcendentale și, în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și "felul în care conținutul însuși aparține științei filozofiei". Prin aceasta, însăși istoria filozofiei capătă un statut științific, devenind "chiar știință a filozofiei". (Remarcăm că Hegel admite din capul locului deja amintita identitate dintre empirie și Logos, ceea ce trimite la transcendența Ideii hegeliene, aspect asupra căruia vom reveni imediat.) În al doilea rând, trebuie să delimităm mai atent conceptul de filozofie, pentru a vedea care dintre nenumăratele și foarte diversele manifestări spirituale din istorie merită să fie reținute în domeniul filozofiei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]