4,624 matches
-
de spaimă / că sunt un fluture / cap de mort / venit la termele lui Caracalla”; „femurul mi-e spart / și din șira spinării mi-au apărut / cocoloașe / pe care felinele blonde le-au lins / miorlăind”). Lumea reală, pe care aparent o transcrie lirica lui G., este în fond fisurată, și de aceea ea încetează să mai fie reală. Prin cărțile sale de rezistență din anii ’70-’80 poetul aparține modernismului târziu, ca, de altfel, toți colegii săi din prima promoție a revistei
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
fapte al cronicii lui G. cresc chipul unui mare voievod și, firește, imaginea unei domnii ce cu greu își poate găsi egalul în istoria veche a țării. Cunoscută, măcar parțial în epocă (în compilația poruncită de Ștefan Cantacuzino vor fi transcrise doar primele patruzeci și opt de capitole, în care nu erau aprecieri negative la adresa Cantacuzinilor) și mai târziu (aceleași capitole vor intra și în corpusul alcătuit la porunca lui Nicolae Mavrocordat), păstrată cu grijă de descendenții voievodului ucis de turci
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
subintitulată „Organul celor ce voiesc să învețe singuri”. Este, probabil, prima inițiativă de acest gen în istoria presei românești. L. r. avea un aspect compozit - Grandea o voia chiar enciclopedică, dar multe dintre articolele publicate nefiind redactate de profesioniști, ci transcrise grăbit din diverse dicționare și manuale, par simple rezumate ale unui diletant. Totuși, printre contribuții sunt și câteva care aparțin unor specialiști, precum profesorul N.I. Șerbănescu, dr. C.I. Istrati ș.a. Gr. H. Grandea republică un interminabil studiu în care încearcă
LICEUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287803_a_289132]
-
în cercetările de problematica familiei, adică dacă dorim să asigurăm reprezentativitatea eșantionului, avem în general un număr mare de subiecți (familii) și nu putem aplica metode intensive, calitative (observația, de pildă), ci instrumente standardizate prin care obținem date cantitative ce transcriu aspecte mai de suprafață (indicatori ai vieții materiale, opinii etc.). În condițiile în care vrem să accedem la straturile mai de adâncime ale realității familiale (motivații, biografii, relații de intimitate ș.a.m.d.), este nevoie de strategii metodologice complexe. Ele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prescris (rolul dat social, existent în afara individului concret), rolul perceput (cum își imaginează fiecare individ rolul cerut de societate), rolul asumat (rolul perceput, la care se adaugă componenta evaluativ-afectivă) și rolul efectiv jucat (unde importante sunt capacitățile individului de a transcrie comportamental cerințele de rol). Practica socială a instituit legi scrise și nescrise pentru statusurile și rolurile dintr-o anumită cultură. A fi tată, de exemplu, presupune responsabilități legale, dar și informale, după cum și unele drepturi asupra copiilor. Altfel spus, atunci când
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Identificarea - în imaginea de sine - cu tipificările consacrate categoriei de sex din care faci parte este o premisă solidă pentru o autoestimare ridicată a eului. Pe această idee au fost construite și majoritatea testelor de masculinitate-feminitate. Ele cuprind itemi ce transcriu caracteristici ca dominanță, activism, inițiativă, asumarea riscului (masculinitate) sau pasivitate, emotivitate, tandrețe (feminitate). Un aspect important al acestor teste este că ele opun masculinitatea feminității, itemii ce reprezintă cele două genuri fiind mutual exclusivi (Sears et al., 1991). Începând din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mascat, operează din plin și în zilele noastre. • Modelul situației sociale combină ideile celor două modele anterioare, incriminând drept cauze hotărâtoare ale violenței domestice două seturi de variabile: 1.presiunile structurale (venituri mici, șomaj, boală etc.); și 2. normele culturale transcrise în zicale, cum ar fi „bătaia e ruptă din rai”. În engleză, echivalentul este „spare the rod and spoil the child”, adică „cruță bățul și răsfeți copilul”. Conlucrând, acești factori împing la violență familială. Tot aici se mai adaugă un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
10.1. Metode nonverbale" Pornindu-se de la ideea că vizualizarea, transpunerea concretă în roluri și situații aduc un plus de înțelegere față de relatările și interacțiunile verbale, s-au dezvoltat o serie de tehnici nonverbale, dintre care mai practicate sunt: Genograma transcrie grafic istoria familiei pe parcursul mai multor generații (până la trei-patru), sub forma unui fel de arbore genealogic. Membrul familiei care realizează genograma se situează pe sine și ceilalți în interiorul familiei de origine și, prin aceasta, în sistemul parental și de descendență
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atunci suna / cuvântul, când te viscolea! / Stăteam și ascultam nătâng / silabele, trosnind, cum plâng. / Te adunam de prin vocale / cu trupul tău umpleam pocale / și închinam doar pentru vis, / știind că sorb din Paradis” (Închinare). Versurile din Mereu tristețea (2001) transcriu o regresiune a sentimentelor. Parcurgând o lungă cale de la iubirea adolescentină care anima universul, R. devine prizonierul unui spațiu liric apăsat de umbrele melancoliei. Tristețea se transformă într-o prezență, iar eul liric este damnat, exilat în mijlocul unei lumi părăsite
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
au prin excelență această funcție. Prin analogie cu structura (factorială) ierarhică a personalității în general, am putea considera că și profilul axiologic al indivizilor are o asemenea formă: situate în centru și deasupra, valorile ca principii generale despre dezirabil se transcriu în norme și atitudini, iar atitudinile se specifică și exprimă în opinii. De remarcat că acest model are un corespondent la nivel sociocultural: în fiecare societate și cultură - și cu deosebire în societățile moderne și complexe - funcționează un ethos, un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ar putea vorbi totuși despre baza emoțională a respectivelor conținuturi psihosociale, despre resorturile mai generale și de adâncime ale naturii (esenței) umane, privite ca disponibilități. Cercetările - unele interdisciplinare - de biochimie, neurofiziologie, genetică și etologie umană sunt pe cale să particularizeze, să transcrie într-un limbaj mai precis și să dilate evantaiul determinațiilor biologice. Și atunci poate că o considerabilă parte dintre descrierile filosofice - ce se vor obiective - privitoare la natura sau esența umană vor deveni în cel mai bun caz metafore reușite
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
standardizate, și nu celor cu structuri socioumane complexe și variate. Nu putem stabili o corespondență punct cu punct între valorile, motivele umane și planul pragmatic al adaptării, conservării biologice sau al intereselor economico-sociale restrânse. Unele valori - chiar în afara celor ce transcriu mai rafinat interese fundamentale - nu sunt numai valori instrumentale; ele au statut de valori terminale, valori-scop, se bucură de autonomie funcțională. Trebuie să realizăm o fermă distincție între aspectul genetic și cel funcțional și în cazul axiologicului: valorile au apărut
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
neglijând funcțiile lor semantice contextuale; în anumite secvențe lingvistice, ele nu au valențe propriu-zis axiologice și propozițiile sunt traductibile în limbajul descriptiv al logicii formale. Exemplul oferit de Grünberg (1972): „Este bine să efectuezi comportamentul A” ilustrează această situație. El transcrie respectivul enunț în termeni descriptivi astfel: „În vederea atingerii scopului S de subiectul X în raport cu obiectul Z și pe baza dispozitivului de acțiune d, în situația z și momentul t, există n și numai n operații optimale, cuprinse în algoritmul (sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
precum Sentimentul tragic al existenței, Sacrificiu, Verdict, Înviere alternând cu poeme narative, de aducere-aminte s-ar zice, unde, evitându-se cu obstinație limbajul tradițional, sunt rememorate evenimente și etape parcurse. Exerciții de autocunoaștere, cărțile din exil ale lui S. îi transcriu viața și îi evaluează înfrângerile, dar și refugiul în poezie. SCRIERI: Exerciții de apărare pasivă, București, 1984; Împotriva metodei, București, 1991; America! America!, Sibiu, 1994; Sfârșitul care începe, Norcross-Piatra Neamț, 1996; Peisaj cu memorie. Poeme haiku - Landscape with Memory. Haiku
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
substituite de „lungul extaz de oriental” al imaginilor colorate și feerice, cu originea în versul lui D. Bolintineanu sau în cel al lui Al. Macedonski, după cum „balurile albe și lumea de mătase” țin de atmosfera serbărilor galante verlainiene. Totul e transcris într-o aglomerație febrilă și cu o fluență cvasiminulesciană, care afirmă, prin lux și risipă, o caracteristică a ludicului, dar o și subminează. Cu scânteieri de versuri fantaste („Prințesele din lună/ Cu rochi de pantomimă/ Pătrund printre perdele/ Se-ntind
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
Olga află că insul e arestat și că bijuteriile îi fuseseră confiscate. Nu reușește să îl mai vadă. Află însă, cu timpul, că a fost eliberat, întrucât bijuteriile îi aparțineau realmente și că băiatul i-a murit. Zbuciumările pictoriței sunt transcrise convingător, enigma bărbatului necunoscut e întreținută, cu un meșteșug subtil, de prelungirea suspansului. În Nu poate fi... personajul principal e un bărbat. Îndrăgostit nebunește, în a treia noapte de Crăciun, de iubita prietenului la care petrec, el se străduiește cu
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
vechea civilizație greco-romană din Occident atinsese apogeul, Augustin moare. Africa fusese deja invadată de vandali, care asediau Hippona și se dedau peste tot la violențe, teroare și jafuri. Așa cum povestește biograful său, Possidius (31, 2), Augustin „voise să i se transcrie puținii psalmi ai lui David care vorbesc despre penitență; și, țintuit în pat, pe toată durata bolii sale, contempla acele foi întinse pe perete și le citea vărsînd fără încetare rîuri de lacrimi”; și tot el (28, 11): „în mijlocul acestor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
un alt material biografic, cele două Dialoguri pe care Sulpicius le adăugase la biografia sfîntului. De aceea, Paulinus scrie cărțile a patra și a cincea, în timp ce în a șasea, avînd în vedere ceea ce ne spune într-un prolog în proză, transcrie o a treia sursă, care s-a pierdut, adică o expunere a miracolelor lui Martin scrisă de Perpetuus și trimisă poetului ca s-o transpună în versuri. Deși a fost compusă în mai multe etape, opera trebuie plasată în jurul anului
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
caracter spiritual, legate de itinerarul ascezei monastice: renunțarea, umilința, conștiința, teama de Dumnezeu, interdicția de a-ți urma propria judecată, aceea de a judeca etc. Ele au fost notate de ascultători și apoi redactate, deși nici cei care le-au transcris nu au fost mînați de intenții literare, ca în cazul Convorbirile lui Ioan Cassian (cf. pp. 000-000), analoage ca gen. Textele lui Dorotei păstrează spontaneitatea exprimării orale. Temele sînt dezvoltate cu ajutorul unui aparat format din citate biblice, din maxime ale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
niciodată chestiunile dogmatice, de care rămîne străin. Socrate încearcă să expună faptele simplu și limpede. El spune că vrea să renunțe la orice încercare de înfrumusețare retorică și că nu dorește decît să fie înțeles fără dificultate. De multe ori transcrie ad litteram documente istorice și, procedînd astfel, se abate de la o regulă consolidată în tradiția istorică antică, și anume aceea de a nu insera în text elemente străine, cum e cazul documentelor, dacă sînt văzute dintr-o perspectivă retorică, astfel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dacă nu reprodus integral) pentru generațiile mai noi de cititori care nu au și nu-și pot procura acel al 31-lea volum al ediției. E o "scăpare" care spune multe despre calitățile de competență ale editorilor, deși s-au transcris aici toate (lucru prețios) însemnările lui Arghezi din acele caiete. Și a avut ce nota pentru că, în anii dictaturii antonesciene, cenzura i-a interzis articole, a dispus amputări din ele sau a sancționat gazeta în care publica. Aici, în acest
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
a comunicării interpersonale; reușește să-și Înfrângă timiditatea, a căpătat treptat Încredere În capacitățile proprii; și-a Îmbunătățit exprimarea orală datorită prezenței permanente la ședințele de terapie logopedică și a solicitării permanente la ore; citește aproximativ bine, În ritmul propriu; transcrie și copie aproape corect; are o scriere lizibilă; scrie după dictare, dar cu dificultăți la Încadrarea În pagină și la semnele de punctuație, de aceea Îi sunt necesare explicații prealabile; memorează poezii ușoare sau părți din acestea; efectuează corect exerciții
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
din secolul al XX-lea: urmând cu conștiinciozitate lecțiile din manualul de limba engleză redactat după metoda Assimil, I. este frapat de absurditatea și de ridicolul dialogului pe care erau obligate să îl poarte personajele ce prezentau vorbirea corectă. A transcris frazele din manual, a inventat altele întrutotul asemănătoare și le-a transformat în parodica „anti-dramă” La Cantatrice chauve, descrisă de el ca „o tragedie a limbajului”, dramatizare a imposibilității comunicării între oameni, a înspăimântătoarei banalități și a vidului interior ce
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
rânduri nu dau nici un nume, aș face o nedreptate fără a-i numi pe toți. Las cititorul să-i descopere pe rând, să le întipărească numele în memorie și să le păstreze o amintire pioasă. Ei și-au jertfit viața transcriind-o în paginile ziarelor și revistelor, pe a lor și pe a celor din jur, lăsându-ne moștenire o lume despre care abia acum aflăm. Lucrarea lui Ion N. Oprea, originar din ținuturile Bârladului, pe care nu-l rabdă inima
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
Ca mai toți colegii de generație optzecistă, S. se apleacă asupra faptului mărunt, a existențelor nesemnificative, a mediocrității mediilor sociale. În proza din culegerea Casa Marian Papahagi detecta „talent din abundență, imaginație, simț de observație și o capacitate de a transcrie rapid și sugestiv o imagine, îmbinând detașarea «textualistă», ce îngăduie comentariul metafictiv, și distanțarea obiectivată a naratorului stăpân pe efectele sale”. E, într-adevăr, o ilustrare a mobilității epice a autorului, care pendulează între kitsch, fantastic și intertextualism, compunând schițe
STANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289867_a_291196]