1,760 matches
-
K 27, punctul 22 din ordinea de zi, 18 septembrie 1940. 116 Arhivele Naționale Ungare R 374, cutia 3, 28-1942 biz, Keledy Tibor către Inczédy-Joksmann Ödön, Cluj, 12 februarie 1942. 117 Illyés Gyula, "Însemnări de jurnal", în Erdélyi Helikon (Helikonul Transilvan), august 1942, p. 507. 118 Katona Lajos, "Transportul în comun în Cluj", în Kolozsvári Szemle ("Cronica clujeană"), nr. 1, 1942, p. 46. 119 ANDJC (Arhivele Naționale, Direcția Județeană Cluj, Fond Inspectoratul de Poliție Cluj) ,fond 830, dosar 88, 9-10. f.
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
scrisoarea lui Kós Károly către reprezentanța clujeană a OMIH (Oficiul Național Ungar pentru Turism), 25 ianuarie 1941. 125 Ac. 30.f. Consilierul ministerial Gál László, președintele Oficiului pentru Turism (OMIH) către reprezentanța de la Cluj, 17 ianuarie 1941. 126 În filmul transilvan intitulat Îndrăgostit de teatru au fost distribuiți șaizeci de actori clujeni. Opoziția (Ellenzék), 7 martie 1944, p. 5. 127 Societatea pe Acțiuni a Transporturilor în Comun din epocă (n.tr.). 128 Declarația comunității scriitorilor, Helikon, 1942, nr. 9, p. 599
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și a reglementărilor de după război privind Transilvania, întocmită pentru comisarul pentru politică externe a URSS, 5 iunie 1944. L. Balogh Béni, Zeidler Miklós, Problema Transilvaniei în relaiile sovieto-ungare, aprilie 2000. 140 Cit. în Kim Jiyoung, Politica marilor puteri și problema transilvană în timpul și după cel de al Doilea Război Mondial, Ed. Osiris, Budapesta, 2000, p. 137. 141 Ungaria-România. Probleme teritoriale: Transilvania, 25 august 1943. În Romsics Ignác (coordd.), Planuri americane de pace pentru Ungaria postbelică, Gödöllő, 1992, Typovent, p. 207. 142
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Valoarea de luptă a Armatei Regale Ungare în decursul operațiunilor militare din Transilvania în toamna anului 1944", în Ravasz István, Transilvania este din nou câmp de luptă, 1944, Petit Real, Budapesta, 2002, p. 267. 145 Memorandumul adresat de Consiliul Ungar Transilvan lui Horthy Miklós în chestiunea ieșirii din război (Cluj, 9 septembrie). Publicat în Nagy Mihály Zoltán-Vincze Gábor (coord.), Autonomiști și centraliști. 146 Biblioteca Națională Ungară Széchenyi, Fond 625/125/1993, Gagyi: i.m.89.f. 147 Ac. 97-98.f. 148
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pusese la dispoziție într-o asemenea măsură ca până atunci. Bibliografie Băban, Adriana, H.P. David, Voci ale femeilor din România, Routledge Taylor & Francis Group, 1996. Bolovan, Sorina Paula, Familia în satul românesc din Transilvania, Fundația Culturală Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 1999. Brüderl Josef, Andreas Diekmann, Education and Marriage. A Comparative Study, Berne, 1997. Doboș, Corina (coord.), Luciana Jinga, Florin Soare, Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu. O perspectivă comparativă, Editura Polirom, Iași, 2010. Dumănescu, Luminița, Familia românească în comunism, PUC
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Virgiliu Țârău (coord.), Condiția femeii în România în secolul XX. Studii de caz, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, pp. 199-201. Mureșan, Florin Valeriu, Satul românesc din nord-estul Transilvaniei la mijlocul secolului al XVIII-lea, Institutul Cultural Român, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2008. Mureșan, Cornelia, Schimbările comportamentului familial în România. O abordare din perspectiva cursului vieții, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012. Pârvulescu, Ioana, Întoarcere în Bucureștiul interbelic, Editura Humanitas, București, 2009. Peteanu, Claudia Septimia, ""Protocolu căsătoriților" din comunitatea Năsăud în a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
system: a promising path or a blind alley? An eastern European perspective", în Continuity and Change, 27, 2012, pp. 11-52. 4 Florin Valeriu Mureșan, Satul românesc din nord-estul Transilvaniei la mijlocul secolului al XVIII-lea, Institutul Cultural Român, Centrul de Studii Transilvane, pp. 206. 5 Claudia Septimia Peteanu, ""Protocolu căsătoriților" din comunitatea Năsăud în a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Arhiva Someșană, seria a III-a, IV, 2005, pp. 211-245. 6 Ioan Praoveanu, Etnografia poporului român, Paralela 45, București
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de către Rogerius, era plin de „oasele și capetele celor uciși”, „iar zidurile bisericilor și palatelor dărâmate și risipite erau stropite cu sângele oamenilor, vărsat din belșug”. Ținutul întreg, ca și orașul cu cetatea, nu au fost apărate deoarece Raynaldus, episcopul transilvan, plecase cu oastea spre Buda, unde fusese chemat de rege, pentru a muri în bătălia de Mohi, pentru cauza ungară. Gonind de zor pe Mureș în jos, spre vest, mongolii nu au pustiit de la Alba Iulia încolo chiar toate așezările
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Mari la Cetatea de Baltă, apoi pe aceea a Mureșului, ajunge la Alba Iulia și Sebeș-Alba. Acolo, după ce se întâlnește cu coloana care, de la Tg. Secuiesc, prădase Țara Zek, apărată de sasul Fulkun, Țara Bârsei, unde a căzut ducele armatei transilvane, Făgărașul, mănăstirea Cârța, Șelimbergul și Sibiul, se îndreaptă pe valea Mureșului, la gura acestui râu, spre a se întâlni din nou cu Bugec. Întreaga campanie s-a încheiat într-un interval de două luni și jumătate, începând din 13 februarie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
veniți de peste munți, a trecut Siretul și, luând prin surprindere pe Sas, a ocupat și Moldova subcarpatică, în timpul verii, în iulie și august. Ecoul acestei duble victorii a fost adusă la cunoștința regelui, tocmai în timpul când acesta conducea personal oștile transilvană și ungară în războiul contra lui Dușan al Serbiei. În septembrie, Ludovic răsplătea câțiva români din oastea sa, refugiați din Țara Românească, pentru meritele militare obținute în luptele din Dalmația, iar în decembrie se afla la Alba Iulia. De aici
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
1783 la Blaj, în germană și în română, fiind intitulat ABC sau Alphavit pentru folosul și procopseala celor normalesci a neamului românesc, autorul lui fiind Gheorghe Șincai, care pe atunci era directorul școlilor naționale românești de confesiune greco-catolică din Principatul transilvan. În acest abecedar erau utilizate, pentru textele românești, atât literele latine, cât și cele chirilice, iar pentru textele germane, literele gotice. Manualul începea cu prezentarea literelor, după care se trecea la prezentarea de silabe, apoi de cuvinte, după care urmau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
stânci înalte de peste 100 m, înălțându-se aproape vertical, iar la picioarele noastre se aflau numeroase vâlcele sau văi pitorești". DRUMUL CARULUI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ Până la încheierea primului război mondial, depresiunea Branului a aparținut, din punct de vedere administrativ, provinciei transilvane și avea un loc important în raporturile Țării Românești, apoi ale României cu Ungaria, apoi cu Imperiul Austro Ungar, constituindu-se în una dintre căile importante de legătură și tranzit transfrontalier. La marginea sud estică a Imperiului, satele din această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
putea să-mi diminueze antipatia, spune-mi povestea lui, zise locotenentul. Ura pe care o simt urcând în mine începe să mă apese. Este mai întâi povestea unei fete cu obraji proaspeți, cam neroadă, venită la București din orașul ei transilvan ca să intre servitoare la un bancher. Totul mergea bine și probabil ar fi reușit să-și realizeze, în câțiva ani, proiectul: să strângă o mică sumă cu care să se întoarcă în satul ei și să se mărite. Dar a
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și în calitate de informatician, fizician medical, fizician tehnolog, biofizician, cercetător în toate aceste domenii. Succes ! Decan, Prof. dr. M. Toma Mai 2008 IV.6.6. Ștefan Procopiu. Amintire și actualitate În fiecare an, în luna ianuarie, Despărțământul „Mihail Kogălniceanu” al Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român - ASTRA, cercul profesorilor de fizică, organizează comemorarea celui care a fost profesorul Ștefan Procopiu. Menționez că această acțiune face parte din activitățile Secțiunilor Științifice ale ASTRA. Anul acesta, la Grupul Școlar care poartă
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
măsură. Valoarea creației este una, prietenia alta! Din păcate foarte mulți prieteni au trecut în categoria cunoștințelor sau colegilor de breaslă... A.B.Și totuși, ce prietenii literare v-au marcat viața? În mod deosebit mi-a marcat viața poetul transilvan și prietenul Vasile Copilu-Cheatră care m-a considerat "învățăcel" până în 1997 când eu aveam deja 46 de ani... În mod deosebit, ca poet, m-a format Tudor Arghezi între 1959-1965 pe când îmi petreceam vacanțele la București și-l vizitam întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ne-am cunoscut?... Da, Chira Chiralina, te-am cunoscut... a. în clasa a X-a, în paginile exotice, incitante, expresive ale lui Panait Istrati; b. la Iași, în spațiul "Junimii" de la Casa "Pogor", la o seară culturală memorabilă cu admirabilul transilvan Radu G. Țeposu; c. te-am cunoscut și te-am recunoscut de oricâte ori s-a întâmplat să ne regăsim în compania poetului infatigabil, miraculos și profund spirit Cezar Ivănescu (don sau dom Cezar, pentru inițiați). A.B. De multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
16/24 cm.). Redactor responsabil al foii și editor dr. Ambrosiu Dimitrovțæ (Dimitrovici), cu tiparul lui Rudolf Echardt, Cernăuți. Comitetul de redacție al foii adresându-se „Către cetitori” le spune că „națiunea română din Austria, punând în aplicare spusa poetului transilvan „cu neuitatul său imn poporal «Deșteaptă-te române» a dat viață în anii din urmă „Reuniunii române de leptură” care, dezvoltându-se, acum s-a transformat în „Soțietate pentru literatură și cultură în Bucovina.” Scopul acesteia este de a concentra
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
trei mari și profund antagonice imperii străine, Îmbibate, cum e firesc, de mentalități și reflexe pe măsură. Aceste semne ale unei unități, Încă defectuoase, de altfel, au apărut și după decembrie ’89 și durează și azi, iar unii tineri intelectuali transilvani, printre care se numără nu puține capete de valoare, iritați printre altele de un sistem financiar Încă excesiv centralizat, care dă Încă, la fel ca sub dictatură, Bucureștiului partea leului - au propus acum câțiva ani, spre scandalul mass-mediilor, un fel
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o nouă Elveție, ci orientarea spre România a românilor majoritari. Între Transilvania și Ungaria, coborând dinspre munte spre Câmpia Tisei, se disting Încă trei regiuni, care nu au atins Însă gradul de coerență geopolitică și de continuitate istorică ale principatului transilvan. Toate trei sunt tăiate astăzi de frontiera care separă România de Serbia, Ungaria și Ucraina. Banatul, provincia sud-vestică a României, este cuprins Între munți (la răsărit), Dunăre (la sud), Tisa (la vest) și Mureș, afluent al Tisei (la nord). Relativa
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
act de supunere a țării Românești și Moldovei; iar Gabriel Bethlen, principe În 1613-1629, și-a exprimat intenția de a reface regatul Daciei, evident sub sceptrul său). Nu e cazul să mai spunem că formele de „unitate“ promovate de principii transilvani nu aveau nimic românesc. Erau reminiscențe ale Ungariei Mari, nicidecum schițe pregătitoare ale României Mari! Mihai Viteazul nu i-a unit pe români la 1600; a adunat, Într-un ansamblu efemer, cele trei țări din zonă care se aflau Într-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
rămas multă vreme pentru români o insulă foarte Îndepărtată. Când românii ajung la Paris, rareori merg mai departe. Câte unul se Întâmplă totuși să mai treacă Marea Mânecii. Un ardelean, Ion Codru-Drăgușanu (1818-1884), Își publică În 1865, sub titlul Peregrinul transilvan, impresii de călătorie din mai multe țări europene, incluzând și trei „corespondențe“ din Londra, datate septembrie 1840 și noiembrie 1843. Admirator În primul rând al Franței (deși le reproșează francezilor frivolitatea — stereotip des Întâlnit!), Îi apreciază și pe englezi, pentru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Autres. La quête des modèles dans la société roumaine des XIXème et XXème siècles, În L’Etat des lieux en sciences sociales, Institut Français de Bucarest, ed. Alexandru Duțu și Norbert Dodille, Paris, 1993, pp. 39-48. 2. Ion Codru-Drăgușanu, Peregrinul transilvan, 1835-1844, ed. Șerban Cioculescu, București, 1942, pp. 95-105 și 205-215. 3. Cu privire la românii din America, rezum aici o cercetare pe care am făcut-o cu mulți ani În urmă: Lucian Boia, On the History of Rumanian Immigration to America, 1900-1918
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
perspicace, notele lui de drumeție pe itinerarii de la Balcic și Mangalia până în Deltă (1908 și 1914) cu rezonanțe în Priveliști dobrogene (1914) și-n Ostrovul lupilor (1941), cele din 17 iulie-2 august 1919, stilizate în Drumuri basarabene (1921) ori contactele transilvane (din luna mai 1927) la Deva, Uioara, Blaj, Crăciunel și Cheresig toate vorbesc de particularități și regionalisme. Precum textele prozatorului, liste de termeni comentați oferă stilisticienilor și lexicografilor puncte de vedere de certă autoritate. IV De unul singur ori însoțit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la 25 august, când turcii trecuseră Dunărea. Întârzierea lor s-a datorat, poate, și faptului că Bathory și Țepeș aflau că Laiotă se îndrepta cu oastea munteană spre Țara Bârsei. Acesta vroia să treacă munții în momentul în care oastea transilvană era în Moldova. Se poate afirma cu certitudine că Ștefan cel Mare n-a primit nici un ajutor de la vecinii lui în timpul campaniei din 1476. Matei Corvin nu se sfia să scrie în Apus că sultanul, aflând că Bathory și Țepeș
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
său, cunoscut sub numele de Bogdan cel Orb și două fete, Ana, care moare în anul 1499, și Maria, care se stinge în anul 1518. Cu toate că relațiile cu regele Matei își arătaseră roadele în 1477, regele fiind de acord cu ajutorul transilvan, Ștefan, în ciuda faptului că regele Cazimir nu schițase nici un gest ca să vină în sprijinul Moldovei, duce tratative cu polonii. Acțiunile sale politice erau dictate și de faptul că, din 1478, se duc tratative polono-maghiare care se vor încheia cu pacea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]