7,958 matches
-
divinatorii” etc. Una dintre aceste plante - identificată de cercetători cu cana- bisul (82, p. 156) - ar crește în nordul Persiei (Bactria), dar și în estul continentului european, și anume „pe malurile fluviului Borysthenes [Nipru]”. Este exact aceeași localizare ca a triburilor de „geto-sciți” care - conform lui Herodot - practicau ritualul de purificare funerară prin inhalarea fumului de cannabis (Istorii, IV, 75). După Plinius, ar fi vorba de o „frunză care provoacă râsul”, numită gelotophyllis, care, băută într-o poțiune de vin și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fiind orbit și înnebunit de Dionysos - își taie și propriul copil. Regele moare ciopârțit de cai sălbatici, iar edonienii întemeiază pe vârful muntelui un sanctuar oracular închinat lui Dionysos, similar cu cel închinat lui Apollo la Delphi (235, p. 26). Tribul tracilor edonieni alege cultul dionisiac în locul celui apolinic (vezi și Herodot, Istorii, VII, 111). în paranteză fie spus, confruntări religioase similare s-au produs și în cadrul altor culte din Eurasia. În jurul anului 600 î.e.n., de pildă, reformatorul iranian Zarathustra s-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
divinități : [...] dafinul lui Apollo, mirtul lui Venus” etc. (Naturalis historia, XII, 3) (291). Plinius cel Bătrân descrie mai multe soiuri de iederă : „soi tracic”, iederă „bahică”, iederă cu „ciorchini silenici” etc. Ceea ce arată ce zeități (Bacchus/Dionysos, Silen) și ce triburi (tracii) își puneau cununi de iederă pe frunte. De la savantul roman aflăm și în ce cadru se încoronau tracii cu frunze de iederă : „Iedera încununează și astăzi tyrsul zeului [Bacchus = Liber] și chiar coifurile popoarelor Traciei în cadrul sărbătorilor sacre”. Dar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel mai liniștit al unui popor care are demnitate și conștiință de sine însuși. Astfel de ex. în colțul de nord - vest al Transilvaniei ministrul unguresc a făcut mai multor ținuturi românești ceea ce n-ar fi îndrăznit a face niciunui trib de negri, desigur nu unei comunități izraelite măcar: le-a numit cu de-a sila și fără să întrebe pe nimenea un episcop care vrea să introducă leturghia latină în biserică și limba ungurească pe amvon. Acest episcop al Gherlei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a rămânea agentul ocult și introdus pe furiș al unui ministru de culte de altă lege și de altă limbă. Ei bine, o asemenea neomenie nu se întîmplă niciunei confesii afară de români. Nici evreilor nu li se comandează rabinii, nici unor triburi sălbatice nu li se comandează în afaceri de religie și de conștiință un agent al guvernului unguresc care să-i dreseze; numai românilor li se contestă până și libertatea conștiinței. Și aceasta este puterea europeană pentru care, de la români tocmai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai ilustră din rasele europene? Loc tinerilor, va striga desigur d. Pencovici. Viitorul e al lor. Cât despre acele rase vechi cari au creat lumea după asemănarea lor, turnînd-o oarecum în forma civilizațiunii lor, trebuie să dispară ca acele vechi triburi ale lumii nouă cari n-au lăsat în urmă-le nici o urmă de existență. S-ar părea că numai pentru a face 'n ciuda visătorilor de la Dunărea de Jos grecii nu vor să fie absorbiți de coloniile de cuțovlahi stabilite
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și comune este nu numai rămășița, dar totodată matca în care se puiește cea mai stângace din toate formele de guvernămînt: absolutismul. Daca e vorba de vigoarea organică a unei comunități omenești, e mai bine ca aceasta să fie un trib de ciobani liberi, fără cultură, pururea gata de luptă, mai bine un trib de mulgători de iepe, cutreerînd deșerturile, migrând de-a lungul râurilor, ademenit de constelațiile de la amiazăzi, decât o turmă de oameni guvernată de un roi de coate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cea mai stângace din toate formele de guvernămînt: absolutismul. Daca e vorba de vigoarea organică a unei comunități omenești, e mai bine ca aceasta să fie un trib de ciobani liberi, fără cultură, pururea gata de luptă, mai bine un trib de mulgători de iepe, cutreerînd deșerturile, migrând de-a lungul râurilor, ademenit de constelațiile de la amiazăzi, decât o turmă de oameni guvernată de un roi de coate goale în care paragrafii reglementelor traduse din franțuzește se bat în capete și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu altele false, culpa nu-i a primarului, ci a biletelor cari s-au lăsat a fi furate. Daca un pungaș șterge ceasornicul din buzunar, culpa nu-i a lui, ci a ceasornicului. Argumentația "Romînului" e absurdă; e bună pentru triburile sălbatice, unde toți cată să se apere în contra tuturor și mai cu seamă în contra acelora cari s-ar constitui în bandă guvernamentală. Într-un stat ca oamenii cei întîi chemați a păzi cu sfințenie legile după înțelesul și litera lor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că d. Ioan Ghica, convenind cu mine asupra renunțării ce fac la donațiunea imobilului vorbit mai sus, acceptă această renunțare cu beneficiul ce-i acordă. Spre credință s-a făcut acest act, care se va autentifica după cererea noastră de Trib. Dâmbovița, făcând anotație și în registru în care se află transcrisă donațiunea. (Semnat) Scarlat I. Ghica În actul de renunțare no. 593, d. Scarlat Ioan Ghica, ca procurator al fratelui său Dim. Ioan Ghica, face o declarație analogă în privința moșiei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
renunțare no. 593, d. Scarlat Ioan Ghica, ca procurator al fratelui său Dim. Ioan Ghica, face o declarație analogă în privința moșiei Săbieștii, tot parte din Ghergani, ce-i fusese donată acestui din urmă. Aceste acte, prețioase amândouă, sunt autentificate de Trib. Dâmbovița. Declarația legală de autenticitate e semnată de prezidentul Nanu Giani, de d. A. Botea, de grefierul A. Stoenescu. Actualul ministru plenipotențiar din Londra, d. Ion Ghica, donase fiilor săi aceste părți de moșie tocmai pentru ca ei să aibă dreptul de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-a renunțat i s-a donat alta, Colacul, tot din trupul Gherganilor. Cu privire la aceasta am citit chiar două acte făcute la legațiunea din Londra, după petiția dată ministrului nostru de acolo de cătră el însuși, acte autentificate în fine de Trib. Dâmbovița. Așadar Colacul este a d-sale, și în virtutea Colacului a votat. Dar, colac necolac, și proprietatea aceasta are un cusur. E o moșie a statului vândută d-lui Ion Ghica pentru a fi plătită în rate. D-sa își
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înțelegea că urma să scape de cea mai importantă piedică în calea planului său. Bătrânul dorea să debarce pe Vechea Terra împreună cu o grupă de soldați de elită și să cutreiere vastele câmpuri radioactive care înconjurau Abația, ferindu-se de triburile barbare, dar și de spionii călugărilor augustinieni. Spera să poată găsi urme ale Sfântului Augustin cel Nou, măcar și în credințele nomazilor, pentru a înțelege mai bine felul în care putea fi anihilată Abația. Știa că întreprinderea lui era plină
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
prohibitiv chiar și pentru administrația imperială. Kyrall se dovedise însă o planetă aparte, unde modul lui rezervat de acțiune se pliase perfect pe un teren extrem de dificil. În loc să încerce să supună uscatul, dominat de paradoxale ființe telepate și de câteva triburi de oameni care păreau să se fi adaptat vieții de acolo, Kasser ordonase construirea psiacului în mijlocul oceanului. De acolo, profitând de puterile pe care le conferea minții umane o ciupercă omniprezentă pe Kyrall, un grup de operatori înzestrați cu aptitudini
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu valorau nici cât o oră din timpul petrecut în coliba aceea, în care studiase documentele transmise după moarte de Tretor Rhett, ultimul Mare Maestru al unui ordin secret care se opusese timp de secole Abației, organizând răzmerițe și asmuțind triburile nomade ale Câmpiei împotriva călugărilor din ordinul augustinian. Frontul Adevăratei Biserici, așa cum se numise organizația aceea, avusese un țel simplu dar paradoxal: distrugerea Abației din pricina esenței antireligioase a așezământului augustinian. La început, Kasser nu înțelesese cum se poate așa ceva de vreme ce
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
la un moment dat, o să fim confruntați cu o conștiință cu adevărat colectivă, de genul celei preconizate de Sfântul Augustin cel Nou." Oksana Bint Laesia - Introducere în studiul Regulamentului canonic 1. JORLEE NU AVEA NEVOIE să asculte vocea ly a tribului său, Omenori, pentru a ști câtă frământare provocase hotărârea lui. Ajungea să privească spre rand... Pe schelele de lemn, care închipuiau o jumătate de sferă, abia dacă erau destui semeni de-ai lui pentru a putea respinge atacul unei haite
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care îl bătu pe umăr. Îi zâmbi trist. Simțea la periferia conștienței cele trei voci care defineau propria sa armonie. Ly era graiul subliminal prin care, de zeci de generații, semenii lui învățaseră să țină legătura unul cu altul, vocea, tribului său. Shu era ceea ce orice copil kyrallian învăța să stăpânească încă din primii ani: conviețuirea cu propriul veșmânt, impregnat cu o colonie minusculă de ciuperci, domesticite de generații și prăsite cu grijă între firele vegetale din care era țesută mantia
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
îi zâmbi ușor unei fetițe care îl privea cu mâna stângă așezată peste gură. Figura ei îi aminti de Zerri. La zece ani, atunci când trebuiseră să supraviețuiască singuri în afara satului preț de trei zile, pentru a-și dovedi utilitatea pentru trib, încălcaseră regula singurătății și se întîlniseră acolo unde nu îi mai puteau ajunge conștiința Preotului și privirile indiscrete. Jorlee o apărase pe fată, expunîndu-se atacului creaturilor din podiș. Nu numai că supraviețuiseră, dar băiatul, deși pe vremea aceea era doar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
policorni. Fusese prima demonstrație a uluitoarei forțe pe care mintea lui o degaja atunci când se afla în preajma fetei. Se speriaseră amândoi și nu povestiseră nimănui, dar era greu să ții un asemenea eveniment prea multă vreme departe de ly, vocea tribului. De cele mai multe ori te trădau visele. Pe măsură ce crescuse, Zerri devenise din ce în ce mai frumoasă. Din păcate, nu putea să facă de pază în rand, hainele îi stăteau într-o veșnică neorânduială din cauză că nu reușea să comunice eficient cu vocea shu... Legea Kyrallului
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
trădau visele. Pe măsură ce crescuse, Zerri devenise din ce în ce mai frumoasă. Din păcate, nu putea să facă de pază în rand, hainele îi stăteau într-o veșnică neorânduială din cauză că nu reușea să comunice eficient cu vocea shu... Legea Kyrallului o condamna să moară. Tribul nu o putea susține la nesfârșit. De fapt, singurul lucru la care se pricepea cu adevărat Zerri erau sculpturile în praf. Orice copil kyrallian începea să-și exerseze puterile ridicând praful drumului și apoi, folosind două sau chiar trei pulberi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
însă mai importante decât viața mea. Iar dacă provocarea asta e ceea ce îți dorești pentru a mă lăsa să vorbesc, fie... O să mă lupt cu tine. Nesăbuit! Ai mai fi avut o șansă în pustiu. De pe margini îi privea întreg tribul Omenori. Vocea ly aproape că nu se mai auzea, cu toții așteptau ceea ce avea de spus cel mai deosebit copil care se născuse vreodată în neamul lor. - Mă lași să vorbesc? întrebă Jorlee. - Numai dacă accepți provocarea... - O să lăsăm pumnalele să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
privind pe rând la mulțimea de fețe care îl înconjura. Nu vă osteniți, continuă imediat tânărul. Știu din rand, din serile în care luptam și mi-ați arătat mințile voastre, că nici unul dintre voi nu are habar care e menirea tribului nostru. Ne ducem cu toții viețile, trăim și murim apărîndu-ne fără să așteptăm nimic. Eu însă refuz să cred că destinul nostru, al tuturor, e unul atât de lipsit de strălucire, că viețile noastre se înscriu într-un cerc al chinurilor
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că e cel mai înțelept dintre ei, să răspundă la întrebarea aceea răscolitoare: care era menirea lor în veac? De ce trăiau și ce sens avea comunitatea lor? - Pui întrebări la care știi că nu există răspuns! De ce ar trebui ca tribul nostru să aibă o menire peste timp? La fel de bine s-ar putea să n-aibă și... - Atunci, dacă tot suntem liberi să alegem, de ce să nu alegem să ne facem visuri, de ce să nu încercăm să devenim cei mai puternici
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
timp? La fel de bine s-ar putea să n-aibă și... - Atunci, dacă tot suntem liberi să alegem, de ce să nu alegem să ne facem visuri, de ce să nu încercăm să devenim cei mai puternici? Ne-am putea uni cu celelalte triburi... - Vorbești prostii. Nimeni n-ar putea construi un rand destul de mare, dădu a lehamite din mână Preotul. Dar mai bine, spune-mi, Jorlee, de unde îți vin ideile astea? Le visezi noaptea, sau poate că ți le șoptește cineva... Umerii tânărului
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu se sperie, ci își proiectă toate pumnalele spre tânăr. Cea de-a cincisprezecea lamă, care stătuse nemișcată până atunci, se ridică și ea și porni spre ochiul stâng al băiatului. Și atunci se petrecu un lucru care sperie întreg tribul. Jorlee se întoarse fulgerător cu spatele și lăsă armele ascuțite să se lovească de mantia sa. Veșmântul primi lovitura în plin, dar colonia absorbi întreaga energie cinetică a cuțitelor și o proiectă ca asalt mental asupra Preotului. Așa ceva nu se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]