1,405 matches
-
de somn. Ce bine i-ar fi prins puțină odihnă! Dar... când puse capul pe pernă și voi să o așeze pentru a se simți confortabil, dădu de un obiect dur. Căută. Scoase la lumină un caiet voluminos pe care tronau scrise cu majuscule cuvintele: JURNAL DE SUFLET. Avu pentru câteva momente o reținere ce ținea de decență. Să-l deschidă, să nu-l deschidă! Un jurnal constituie un lucru intim. Asemăna răsfoirea paginilor acestui caiet cu pătrunderea într-o casă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
viață și dacă mă gândesc bine, poate chiar așa a fost!... - Cum vorbești, draga mea! Tu ești o fire optimistă, o luptătoare Olga, ce Dumnezeu!? - Spui tu asta? Am fost, da, am fost!... Și Ina se uită spre noptiera pe care trona o vază cu o singură floare vestejită, pusă de cine știe cine și de când, accentuând parcă și mai mult atmosfera sumbră din rezervă și starea Olgăi. Inei îi era cumplit de milă de ființa aceasta împuținată, țintuită într-un pat de spital
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
știu că viața În câmpul muncii la un birou nu arăta așa. Nici pe departe. Nu se vedeau pe nicăieri luminile grețoase de neon și covoarele În culori antijeg. Acolo unde ar fi trebuit să dai de o secretară demodată trona o fată tânără, super rafinată, cu pomeți Înalți și deux-pièces-uri (businessă. Accesoriile de birou pur și simplu nu existau! Acele lucruri elementare și necesare, precum dosarele, coșurile de gunoi și documentele nu se zăreau pe nicăieri. Am urmărit din priviri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
lucra Miranda. — Ăsta e biroul tău, evident, a zis ea și a arătat din cap spre o bucată netedă și lucioasă de lemn În formă de L, În stilul mobilierului din magazinele Formica, aflat vizavi de biroul ei. Pe birou trona un computer iMac nou-nouț de culoare turcoaz, un telefon, câteva suporturi pentru documente, iar În suporturi erau deja pixuri, agrafe de birou și câteva blocnotesuri. — Ți-am lăsat mare parte din lucrurile mele, a continuat ea. M-am gândit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și era atât de moale, Îmi plăcea să-mi pun capul pe brațul ei - și trei fotolii gen hamac, În care stăteai ca-ntr-o pungă. Ca-n pântecele mamei, spunea tata. Biroul lui era negru și lucios, pe el trona un calculator cu monitor plat, iar scaunul se potrivea cu biroul: mare, negru, din piele, cu speteaza Înaltă și foarte elegant. Un perete Întreg cu tomuri de psihologie protejate de geamuri, o colecție de tulpini de bambus Într-o vază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
partea din față, dar asta nu era nici pe departe pe atât de frumoasă precum cea din piele ciocolatie de la Celine, pe care am aruncat-o pe celălalt umăr. O manta lungă, stil militar, cu nasturii enormi, specifici Marc Jacobs, trona deasupra tuturor acestor minunății. — Tu glumești, am zis eu cu glas moale și am mângâiat afectuos o pereche de ochelari de soare Dior, pe care se părea că Îi aruncase În plasă așa, În ultima clipă. Faci poante cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
util. — Hai să‑ți arăt masa, a zis ea și a pornit‑o pe un coridor Întunecat, care ducea spre exponatele egiptene. E trăsnet. Am ajuns Într‑o galerie mai mică, cam de dimensiunea unui teren de tenis, În mijlocul căreia trona o masă cu douăzeci și patru de scaune În jurul ei. Robert Isabell Își merita faima, asta era clar. El era organizatorul sindrofiilor din New York, unicul capabil să nimerească specificul adecvat fiecăreia, cu atenție extremă la detalii: În ton cu moda, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mai bine pentru viitorul meu, că ea nu era alcoolică și că eu nu eram o soră denaturată pentru că plecam din țară după ce Jill tocmai născuse primul copil. Dar ea adormise peste plapumă complet Îmbrăcată, iar paharul gol de cocktail trona pe masă. Laptop‑ul Toshiba era deschis lângă ea pe pat și m‑am Întrebat dacă reușise să scrie măcar un cuvânt. M‑am uitat. Bravo! Inserase Întreg antetul, inclusiv numele, grupa, numele profesorului și titlul, probabil provizoriu, al articolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
s Wear Daily pe care cineva de la birou - probabil Allison, care, după atâția ani În slujba ei, Îi cunoștea obiceiurile cotidiene - i‑o trimisese prin fax, În vreme ce doi bărbați superbi Îi făceau unul coafura, celălalt machiajul. Un platou cu brânzeturi trona pe măsuța antică de lângă ea. Discurs? Ce discurs? Singura activitate planificată pentru azi, În afara prezentărilor de modă, era un soi de dineu oficial pentru acordarea unor premii, unde Miranda probabil avea de gând să stea numai cincisprezece minute, ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
crîmpoțindu-i gura cu gura lui. Cortina căzu în ropote de aplauze. Luminile țâșniră brusc în sala încinsă de căldură și de miros de oameni mulți. Câteva minute urmară rechemările actorilor, apoi lumea se liniști și intrară în funcție binoclurile. Nadina trona în loja ei ca un idol satisfăcut de adorația credincioșilor. Își aluneca alene ochii peste parter, schimba saluturi cu câte o lojă. După primul examen sumar, spuse încet lui Grigore: ― Ai văzut? Până și Predelenii sunt toți în păr... Ce-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
importanță capitală, chiar în târgurile cu activitate industrială mai avansată, ca de pildă Tg. Ocna și Piatra, fără să mai vorbim de micile târguri particulare, în care majoritatea populației o formau birnicii clăcași, care se ocupau cu agricultura, și unde trona atotputernicia monopolurilor și a privilegiilor proprietarilor feudali. Târgoveții aveau reglementate relațiile cu proprietarii pe baza unui hrisov asemănător chartei, pe care orășenii din Europa apuseană o obțineau în Evul Mediu de la rege în vederea asigurării independenței lor. Numai că la noi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de obicei, se întîlneau și se recunoșteau într-un sentiment profund de regăsire a comuniunii. Sloganele " Totul este permis" și "Este interzis să interzici" deveniseră cuvinte dătătoare de viață. Timp de o lună, a dispărut practic societatea obișnuită. În locul ei trona o alta, extraordinară. Totul părea a fi în afara rațiunii, dar nu lipsit de rațiuni. "Or, scrie Freud, deoarece idealul eului corespunde sumei tuturor restricțiilor în fața cărora individul trebuie să se încline, reîntoarcerea idealului în eu, reconcilierea lui cu eul trebuie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
realizează osmoza dintre creația miraculoaselor mașini și schimbarea socială pe care ele ar produce-o. Pentru Verne, universul burghez nu este afectat de aceste invenții, care apar pur și simplu închistate în opera lui. Un exemplu: în centrul futuristului Nautilus tronează salonul burghez al căpitanului Nemo. Va trebui să-l așteptăm pe H. G. Wells pentru a vedea consecințele sociale ale teoriilor științifice sau ale invențiilor tehnice exploatate ca teme principale ale romanelor, cu o eventuală discuție a normelor sociale din epocă
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
fortăreața apare și dispare la orizont, într-o liniște apăsătoare, în care orice zgomot este amplificat și devine înspăimântător: „Încercă să strige, dar ecoul îi întoarse glasul cu un timbru ostil.” (p. 11) Totul este static, într-o neclintire care tronează acolo parcă de veacuri. Orice mișcare pare amenințătoare, orice apariție vie pare a perturba neclintirea peisajului. Imaginile dinamice prind contur treptat, inducând cititorului senzația de ireal. Fantasticul este vag conturat, și se insinuează treptat, tocmai prin imaginile acestea vaporoase, fără
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
fierbere, un prostovan lipsit de fler vroia să țină... ședință de partid! Vă dați seama cu ce chiote și texte batjocoritoare a fost primit anacronicul personaj. Ba chiar, să ne răzbunăm, am aruncat pe fereastră și portretul lui Ceaușescu, care trona deasupra jilțului directorului... Omul ieșea, reintra, derutat, incapabil să ia o decizie oportună. Ne-am reluat privitul la tv.: politrucul se uita și el, mai de la distanță, și după vreo zece minute, cînd și-a dat seama ce se petrece
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
primenindu-l de acea ieșire furibundă de acum câteva clipe. De ce venise Baronul de-atât de departe să-i aducă omagiul său lui Telsio? Oare din ce motive o făcuse? Sicriul din lemn prețios și lucrat de meșterii din Bisignano trona pe năsălie, având la cele patru colțuri lumânări enorme aprinse în candelabre masive de bronz sculptat. La sfârșitul liturghiei, tăcerea păru a deveni și mai solemnă: lumea începu să se apropie, reverențioasă, îngenunchind în fața coșciugului; unii se închinau șoptind rugăciuni
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
bun nu aleargă după toți care-l strigă. (Fidelitatea din adevărata prietenie disprețuiește alte oferte, oricât de avantajoase ar fi ele: „Cine schimbă stăpânii slugă Îmbătrânește”.) Orice defect care place sultanului devine calitate. (Nu este de mirare, de vreme ce În jurul său tronează frica și slugărnicia.) „Poți să te Închini, fără să te pleci.” (T. Mușatescu) Decât slugă la ciocoi, mai bine cioban la oi. („Jugul când ți l-ai prins de gât - spune un alt proverb -, trebuie să suferi.” „Dumnezeu să te
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cuvintele,/ Ucenicii de care ești mândră și care te sperie,/ Tatăl, bănuitul, nerostitul, veghind,/ Toate-s în urmă./.../ Legănându-mă, mamă./ Trei zile numai sunt lăsat sî m-odihnesc,/ În moarte și în poala ta/"(Pieta). Nuanța de sacru, care tronează asupra imaginii copilăriei și a părinților, este dublată de o tonalitate gravă și nostalgică, fiecare moment al unei realități exterioare fericite, considerându-l a fi parte din singura perioadă a regăsirii totale pe sine. Imaginile vârstei copilăriei i se perindă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Împărtășește aceleași opinii. Taberele nu se părăsesc niciodată. Revin, deci. Eseurile mele despre literatura franceză - uneori chiar despre literatură pur și simplu - Își cer un titlu apt pentru două direcții de sens : o dată, trebuie să acopere tematica eseurilor peste care tronează. « Enorm și insignifant » spune de fapt limitele celor două registre În care se scrie astăzi literatură : minimalismul care e infrarealist și explorează microscopic ceea ce, altfel, pare insignifiant (cu adagiul, platonician dacă vreți : nu dați importanță lucrurilor care se văd, căutați
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
că poziția centrală a ferestrei nu este una pur formală. Adolf Reinle a arătat că acest motiv arhitectonic derivă din ilustrațiile tratatelor medievale în care schemele cosmologice sunt reprezentate de desene circulare, adesea dominate de figura centrală a lui Hristos tronând sau a mielului mistic. Deci fereastra circulară reprezintă nucleul cosmosului, iar rolul său în organizarea fațadei schimbă diferite raporturi între sistemul compozițional centric și cel excentric. La Notre Dame centralitatea rozasei este relativ necontestată, dar în catedrala gotică mai târzie
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
o oferă Tintoretto în Hristos pe lacul Galileei (figura 126). Stilul realist al Renașterii nu mai îngăduia simbolismul exprimării puterii prin mărime. În arta egipteană, uriașul faraon putea să-și domine micii prizonieri și chiar în epoca lui Cimabue Madona tronând era reprezentată mai mare decât sfinții și îngerii din jurul ei. Tintoretto păstrează binevenita putere vizuală a acestui simbolism, justificând dimensiunea falnică prin apropiere. Silueta lui Hristos, așezată în prim-plan, este supraumană și pusă față în față cu micii discipoli
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
confundă cu elementele creației, biblic, cu însuși Creatorul: "La început a fost pustia/ și în pustie era vânt/ și-n vânt ardea ascuns cuvântul/ și în cuvânt era pământul". Interpretarea cuvintelor lui Ioan Evanghelistul este susținută de ideea că Dumnezeu trona peste pustiu. Odată inițiat, contaminat de arderile secrete, nu mai există drum înapoi, procesul este ireversibil: Voi fi de bună seamă devorat/ voi fi sorbit de-adâncurile aceste/ În care toți pieiră până-acum/ Ademeniți de lirica poveste. Nu trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
le-am dezvăluit cum se prepară bunătățile întinse pe mese. Doar o fostă colegă de la Paris, o bulgăroaică mai vegetariană din fire, care acum conduce o bancă, a făcut un șoc nervos când a ajuns la masa centrală, pe care trona un purcel de lapte cu garnitură de legume. Mi-a zis că n-am suflet, că aș fi ademenit animăluțul cu un măr și că l-aș fi omorât exact când mușca din el. Biata de ea, n-a mai
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
aceea a unei piramide cu eșaloane succesive, strict delimitate: urcînd o treaptă, cel implicat în complot știe mai mult, e mai puternic și are o responsabilitate mai mare. La vîrf, acolo unde ajung firele tuturor intrigilor și de unde pleacă ordinele, tronează o autoritate suverană definită deopotrivă ca implacabilă și invizibilă. Gradele înalte, scrie abatele Barruel, trebuie să rămînă necunoscute gradelor inferioare. Ești mai supus cînd primești ordine de la un necunoscut decît atunci cînd le primești de la persoane cunoscute, la care poți
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
01% a prețului sfeclei, serviete care se plimbă de la Bruxelles la Strasbourg, indici de producție, rate comparate ale inflației. Reflecția asupra problemelor europene le este rezervată euro-tehno-econocraților și deputaților, pe care nici un alegător nu i-ar putea recunoaște și care tronează într-un Empireu strasburghez. Desigur, nu e de dorit ca servietele să se golească și ca eurocrații să-și înceteze activitatea. Trebuie să nădăjduim întîi de toate că politicienii se vor dedica din ce în ce mai mult destinului comun. Însă pentru aceasta trebuie
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]