4,029 matches
-
eroului, acest fapt venind în consonanță cu imaginea sfântului invocat: „el a avut chiar de la început un rol de prim-plan printre cei 12 apostoli, datorită zelului, curajului și energiei sale. Petru se află întotdeauna în capul listei (...). Trei dintre ucenicii Domnului Isus erau prietenii Săi intimi: Petru este menționat primul și în acest grup (...). El este purtătorul de cuvânt al apostolilor: primul care mărturisește că Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu (...), dar și acela care încearcă, pe neașteptate, să-L
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
profan în cel sacru este proprie mutației ontologice, orice legătură afectivă cu mediul familiar fiind astfel anulată. Casa monstrului nu este accesibilă dinspre contingent, ea face legătura cu prăpăstiile, ca domeniu al infernalului în care fecioara trebuie să își facă ucenicia. Florea își cunoaște în amănunt evoluția inițiatică și îl previne pe feciorul de împărat că scoaterea în mediul social îi va provoca dispariția. Alesul ei ia însă măsuri lumești împotriva pericolului, asemenea împăratului care pune feciorul după 99 (cifra maximă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pentru care doar fiul de împărat este demn a-i fi soț. Capacitățile dobândite în această etapă vor induce o maternitate fabuloasă, dar nu în spirit consacrant, ci drept o nouă fază inițiatică. Tărâmul infernal în care fecioara își face ucenicia este populat de zmei sau, într-o ipostază mai apropiată de mundan, de tâlhari. Pasivitatea cu care ea se supune recluziunii are aceeași justificare ca anticiparea morții în basmele culese de Ovidiu Bârlea. Fata conștientizează traseul inițiatic și îl îndeplinește
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lui au fost revelate în totalitate tânărului. Deși format de monstru, natura interioară a inițiatului rămâne funda¬mental pozitivă, el acționează sub semnul solarului figurat de aur și, numai astfel, cunoștințele acumulate în infern pot duce la înfrângerea principiului malefic. Ucenicia în dimensiunea terifiantă este catalogată de V. I. Propp ca dovadă a inițieriișcoală, învățătură. Argumentele sale, „natura silvestră a das¬călului, plecarea copiilor de la părinții lor, caracterul vrăjitoresc al învățăturii, priceperea de a se transforma în animale sau de a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nu-și reciti însemnările. Așa poate fi explicat de ce unele informații se repetă aproape exact. Firul povestirii se leagă nu de cronologia unor evenimente ci de șirul amintirilor autorului care își rememorează la 80 de ani viața, mai ales perioada uceniciei sau momente din tinerețe, din jurul vârstei de 30 de ani. Rânduri semnificative ne sunt lăsate despre tatăl său, veteran al războiului din 1877-1878 și primar al satului Bogata. Un detaliu interesant îl oferă despre Iorgu Vasiliu, primarul din Sasca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la congresul de la Urlați Prahova, din 1927, apud Irina Livezeanu, op. cit. p.225; 91 S. Mehedinți, Învățători în Straja Țării, București, 1936, p.24; 92 A.N.S. Fond Inspectoratul școlar Baia, 2/1929, f.50; 93 Mihail Sadoveanu, Anii de ucenicie, București, 1944 p.20; 94 "Zorii noi", din 24 mai 1973, p.7; 95 V. Uglea, op.cit. p.360; 1 Coș mic care trage fumul de la o sobă lăturalnică și îi dă drumul într-un coș mai mare; 2 Tupilată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Școala nr. 22, azi „B.P.Hasdeu”, pentru că aici am avut posibilitatea să-mi împlinesc personalitatea prin munca depusă cu elevii claselor V-VIII vreme de peste douăzeci de ani. Înainte de a veni în această școală, am făcut câțiva ani de „ucenicie” în școli de la țară, ani grei, dar pe care îi consider azi benefici. Erau timpuri când nu te puteai opune la nimic, nu aveai de ales, trebuia să faci ceea ce era obligatoriu. Cu toate acestea, nu regret nimic; am lucrat
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
joc cum n-aveam acasă. Rezultatele școlare au fost pe măsură: șeful nostru, Negrea Vasile, a rămas repetent; eu și Mitică am promovat, dar nu m-am remarcat decât ca un elev cuminte și mediocru, ca pregătire profesională. Bun pentru ucenicia la Întreprinderea Rieger. N-am fost mulțumit de rezultate. Ucenicia la Rieger nu m-a atras nici la Începutul liceului și nu-mi surâdea nici acum. Trebuia să-mi revizuiesc atitudinea față de școală. În toamna anului 1939, Mitică și Negrea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
măsură: șeful nostru, Negrea Vasile, a rămas repetent; eu și Mitică am promovat, dar nu m-am remarcat decât ca un elev cuminte și mediocru, ca pregătire profesională. Bun pentru ucenicia la Întreprinderea Rieger. N-am fost mulțumit de rezultate. Ucenicia la Rieger nu m-a atras nici la Începutul liceului și nu-mi surâdea nici acum. Trebuia să-mi revizuiesc atitudinea față de școală. În toamna anului 1939, Mitică și Negrea au plecat de la mătușa Anghelina, deci grupul de joacă s-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
prezentabili". Am fost însă mereu convins că am la fel de mult talent ca și ei, dacă nu cumva chiar mai mult, ceea ce mi-a dat energie să continuu "lupta". Treptat am intrat în lumea literară și mi-am făcut o lungă ucenicie la restaurantul Uniunii Scriitorilor și prin casele unor prieteni scriitori sau actori. A avea acces în acele case era de fapt esențial, acolo mi se părea că se concentra adevărata viață, acolo își dădea de fapt întâlnire elita. Când am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din biserică, la aproximativ 10 m În curte, mai este o ușă pe care ți-o deschide un călugăr și intri tot Într-o peșteră. Rămâi uimit ce poți vedea. Este locul tainic În care se Întâlnea Domnul Iisus cu ucenicii. Se fereau de răutatea oamenilor În peșteri și În catacombe. Și În aceste locuri dosnice și fără confort se rugau. Acum este biserică romano catolică. Se oficiază Sfânta Liturghie. Sunt icoane multe și frumoase și bănci pentru toți. Mulțumim lui
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
care l-au înconjurat și apărat, a amânat deznodământul „nefericit”, care, de altfel, nu s-a lăsat prea mult așteptat: la scurt timp, Dej avea să fie arestat, la Iași, în contextul unui eveniment similar. Buliga Petru povestește despre anii uceniciei la Atelierele Grivița din București. De aici, în 1916, s-a transferat la Iași. A descoperit un oraș care pe atunci suporta din greu consecințele războiului: criză de locuințe, foamete, mizerie, frig. Buliga relatează despre conflictele din interiorul Sindicatului Atelierelor
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
trei ani profesională ucenici, așa era înainte, mai apoi s-a trecut la școala profesională... I. A.: - În ce perioadă ați făcut școala, dacă vă mai amintiți ? G. M.: - 1969...1972, am terminat, aveam contract cu Nicolina. Deci, noi făceam ucenicia asta cam... la seral o făceam... I. A.: - Înțeleg. Și-n ce meserie ? G. M.: - Electrician, electrician. Așa. I. A.: - Ce v-a determinat...? G. M.: - Până în 2006 am lucrat, până ce au distrus ăștia Nicolina, am lucrat la Nicolina. Pe
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
H.: - Bine, eu rămânând la Liceu, pe mine nu m-a afectat dintr-un punct de vedere, dar... sufletește am fost legată întotdeauna de Nicolina. A. N.: - ...de aceea ați rămas aici. C. H.: - Aici au fost anii mei de ucenicie. În Nicolina, am învățat, de fapt, să mă port cu oamenii, în Nicolina am învățat foarte, foarte multe lucruri ce țin de tot ce este tehnică. Mi-a plăcut ce-am învățat. În fiecare lună sau la câteva luni aveam
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
era și cantina și cu bucătăria, beciul era ăsta de-aicea, care nu știu ce mai este, dacă mai este funcțional acum, și unde-i clădirea nouă erau vagoane, transformate din vagoane care ieșiseră din funcțiune și erau transformate în ateliere de ucenicie, unde învățam meseria, dotate cu toată tehnica posibilă. Și a-nceput trimestrul unu. Reușiseră aici, la școală, și copii de muncitori de la Nicolina, care erau, ziceau ei, că-s orășeni - ei, pân' la urmă, știți, cum îi românu’, dacă nu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
recunosc faptul că datorită lui am luat cunoștință cu pictura naivă, prin anumite împrejurări am ajuns la el acasă, am văzut ce pictează, mi-a plăcut, și am zis ca așa ceva pot să fac și eu. După 4 luni de ucenicie la dânsul, m-am rupt de stilul lui, deoarece doream foarte mult să am un stil al meu personal și fără influențe. Poate ar fi bine ca să pomenesc aici primul meu tablou de artă naivă, care se cheamă ,,Bagă bețe
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
XIV-lea și al XV-lea de Florența 7. Propunerea ar părea să aibă sens dat fiind că în "dominionul" florentin [suveranitatea Florenței] teritoriul care se întinde între zidurile orașului și granițele politice externe ale Republicii și-a făcut Machiavelli ucenicia în arta guvernării. În poziția de cancelar secundar el a supervizat corespondență cu oficialii dominionului; ca secretar al comitetului Cei Zece pentru Libertate și Pace [Dieci di libertà e pace] a contribuit la conducerea domeniului apărării teritoriului florentin; și în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
se disciplineze ei înșiși" (1, p. 141). O constrîngere exterioară contravine ideii de "disciplină liberă". Acestor exerciții li se adaugă autoconducerea clasei. Într-un fel și aceasta este un "exercițiu"; prin autoconducere se oferă elevilor posibilitatea de a-și face ucenicia răspunderilor sociale. Foerster aprecia sistemul american al "școlii-cetate", care deține atribuitele exercitate de un stat democratic, stat ce se conduce prin oameni aleși. Este vorba deci de un "selfgovernment", procedeu cu oarecare răspîndire în acei ani în S.U.A. Prin autoconducerea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
științifică. Este ciudat însă că, avînd un laborator, Ghidionescu nu a desfășurat o activitate științifică experimentală așa cum ne-am fi putut aștepta după scrierile sale din deceniul anterior (50). A sprijinit, în schimb, formarea unor tineri care și-au făcut ucenicia de cercetători în laboratorul catedrei sale; dintre aceștia s-au remarcat PETRE ILCUȘ, autor al unei lucrări despre Inteligența copilului, și GHEORGHE COMICESCU, care a elaborat mai multe lucrări, printre care una poate fi considerată ca cea mai amplă dintre
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
transmit numai cele aparținînd "clasei dominante". În astfel de condiții, șansa de a dobîndi cu mai multă ușurință acest "capital" o au elevii care aparțin "clasei dominante", familiarizați în parte cu el; ei sînt urmașii ("moștenitorii") cărora li se rezervă ucenicia culturii (3, p. 179). Transmiterea culturală are loc prin acțiunea pedagogică investită cu autoritate, sub acest aspect, de forța socială care deține puterea în stat. Odată "selecția valorică" făcută, intră în joc funcția ideologică a școlii aceea de a cultiva
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
desuete, pure de orișice socoteli și calcule de pricopseală. Ei, dar, vorba lui Kipling, asta este cu totul altă poveste. ...Prin 1935, adică după treizeci de ani, am vrut să revăd acele locuri de munte călcate În anii tinereții - anii uceniciei, cum le spune Goethe - și am urcat, mână În mână cu Măriuca, drumul spre șotrile, de la Câmpina spre Voila. Dar am rătăcit, se vede, drumul, Înfundându-ne prin cocla uri și păduri cu hățiș - și fără țipenie de om căruia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
made man, fiul unui mecanic ungur de la Alexandria, și Învă țase medi cina cu mari lipsuri, Însurându se, pe deasupra, cu o femeie ca vai de ea. Îi sunt și astăzi recunoscător doctorului Gabriel Robin de a mă fi ales, din ucenicia mea pe lângă dânsul, cu acel simț de ordine materială, scrupuloasă, măruntă; cu acea pasiune pentru lucrurile mici, foarte prețioasă În gospodăreala muncii tale de fiecare zi; cu acea acuratețe, conștiinciozitate și promptitudine În lucrări; cu acea satisfacție pentru lucrul bine
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cunse cu eleganță și voie bună zâmbitoare, ca acea arătată mie cu excesivă defe rență de acest client de marcă al labora torului - mie, funcțio nărașul imberb țăcănind la mașina de scris. Era să uit: m-am mai ales din ucenicia mea la doctorul Robin cu Învățătura scrisului la mașină, care mi-a slujit, până acum, atât de mult În corespondență și la scrisul amintirilor de față, scrise toate cu mașina mea „Adler“, mai bătrână ca mine după numărul ei de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Moldova deschid la Hălăucești un gimnaziu cu drept de publicitate pentru copiii de țărani care nu îndrăzneau să meargă la școlile din orașe. Până în 1948, când școala a fost preluată de către stat, peste 250 de copii și-au făcut aici ucenicia vieții culturale, după care mulți dintre dânșii au urmat școli superioare. (Cu acest prilej îmi exprim dorința ca toți cei care au trecut prin gimnaziul franciscan de la Hălăucești să reflecteze la posibilitatea unei întâlniri de suflet în locurile copilăriei intelectuale
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
fie chiar și în viu grai... Nu mărturiseau nimic nimănui, învăluindu și existențele sub cele șapte văluri ale Salomeei. De aceea, te puteai aștepta de la dânșii la reacțiile cele mai neprevăzute. De pildă, în ceea ce-l privește pe Mircic: după ucenicia plină de învățăminte, dar și de sentimentalisme la școala lui Ion șahighian, căsătoria cu iz de Tristan și Isolda cu diafana Svetlana Marosin, intrată în cronica mondenă a Bucureștilor... După care a urmat legătura de o viață cu omul cel
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]