2,906 matches
-
mai bine de o sută de ani până când legătura dintre numerele lui Fibonacci și Secțiunea de Aur a fost demonstrată (incomplet) de R. Simpson. Numerele lui Fibonacci, ca și limita care-i „aspiră” Secțiunea de Aur - au proprietăți cu adevărat uimitoare: 9 „Cvadraturi” de dreptunghiuri: Orice număr impar de dreptunghiuri cu laturi egale cu numere succesive ale lui Fibonacci intră exact într-un pătrat. 9 Unsprezece este Păcatul: În drama lui Schiller Piccolomini, astrologul Seni declară: „Unsprezece este Păcatul. Unsprezece încalcă
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
echiunghiulară. Termenul „echiunghiular” reflectă o altă proprietate unică a spiralei logaritmice. Dacă trasăm o dreaptă dinspre pol spre orice punct al curbei, ea taie curba sub exact același unghi. Șoimii se folosesc de această proprietate atunci când își atacă prada. Lucrul uimitor este că aceeași formă spirală care se găsește la foraminiferele unicelulare și la floarea-soarelui și care călăuzește zborul unui șoim poate fi întâlnită și în acele „sisteme stelare adunate într-un plan comun, cum sunt cele din Calea Lactee”(Kant). Secțiunea
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
ales de Grigore Cugler (Despre educație, „din romanul Apunache”); Petru Comarnescu, vorbind în prezentare despre sâmburele de noutate absolută a acestei proze, adaugă despre semnatar că e un tânăr diplomat și compozitor, autor „al câtorva nuvele scrise modernist, cu o uimitoare putere de descripție paralogică”. „Omul” - de asemenea avut în vedere de programul literar al cotidianului - se regăsește cu deosebire în aportul teoretic al lui C. Noica (Agonia Helladei, Sinteza religioasă, Gândirea unui condamnat la moarte, Cine se smerește) și în
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
nevoia de a le da contur propriu, și de aici celebrele sale „portrete”, care nu sunt fizice sau anecdotice, ci țin de caracterologia istorică. GEORGE IVAȘCU Extraordinar [...] este că Ureche a putut să pară de la început un clasic. Selectarea lui uimitoare arată că nu s-au simțit nici efortul, nici ambiguitatea expresiei. Ureche s-a impus ca un maestru al artei primitive, deși deloc rudimentare, eroice și monumentale, dar fără emfază, cu care a știut să învie trecutul. Clasicitatea lui constă
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
Poeme din închisoare, cu desene de Constantin Piliuță, București, 1961; Carolina María de Jesús, Săo Paolo, strada A, nr. 9, pref. trad., București, 1962; François Rabelais, Gargantua, introd. N. N. Condeescu, București, 1962, Viața nemaipomenită a marelui Gargantua, tatăl lui Pantagruel & Uimitoarea viață a lui Pantagruel, feciorul uriașului Gargantua, ticluite odinioară de..., introd. trad., cu ilustrații de Val Munteanu, București, 1968 (în colaborare cu Ileana Vulpescu); Plaut, Militarul fudul, București, 1963; Molière, Avarul, București, 1964; Jean-François Regnard, Jucătorul, București, 1964; Jean-Paul Sartre
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
pescuitului (în "Despre animale"). Vom face acum un salt până la mijlocul evului mediu, pentru a întîlni unul dintre cele mai exacte portulane al Mării Negre - il Mar Nero -, întocmit între 1306-1323 de genovezul Marino Sanudo cel Bătrân. Este de-a dreptul uimitoare acuratețea redării litoralului dobrogean, cu Delta Dunării. Și, în fine, pentru o ultimă referire istorică la numele Mării Negre, Pierre Duval (1618-1683), în "Memorii Geografice", arată că apele acestei mări sunt albe, iar numele antic i-a revenit de la furtunile sale
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
p. 166. </ref>, ceea ce a produs o „surpriză penibilă” atât la nivelul cercurilor conducătoare, cât și În rândul opiniei publice din țară <ref id="94"> 94 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 17/1878, f. 91. </ref>. Acest act, „de uimitoare nerecunoștință a Rusiei față de aliata sa” <ref id="95"> 95 D. Onciul, Din istoria României, București, 1913, p. 155.</ref>, consacra, printre altele, independența României (art. 5), Însă cu anumite condiții. Astfel, art. 19 preconiza că Sublima Poartă va ceda sangeacul
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
factorii psihologici diferențiali”, specifici unei culturi și de care depinde atât „structura personalității”, cât și „modelele de comportament” ale indivizilor respectivi. Prima încercare cunoscută în istoria culturii, de clasificare a „tipurilor caracteriale umane” aparține lui Theophrast, care descrie cu un uimitor spirit de fină observație psihologică 30 de tipuri morale de caracter. Tema este reluată de La Bruyère în același spirit de clasificare morală a caracterelor umane considerate ca „moravuri ale epocii”. Scoaterea din sfera moralei și transferul lor în aria medicinei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al vieții psihice. Ch. Muller insistă asupra relației care trebuie foarte bine precizată între îmbătrânirea fiziologică și senilitate. Când se transformă „bătrânețea” în boală? De obicei, membrii familiei bolnavului sunt cei care observă și pot indica primii, cu o siguranță uimitoare, în ce moment au apărut primele simptome ale demenței. K. Birnbaum relatează în sensul acesta descrierile lui Wasianowski, referitoare la demența senilă a lui I. Kant. Redăm în continuare câteva extrase mai semnificative din însemnările lui Wasianowski care l-a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ceea ce elinii numiseră paideia sau, mai precis, enkyklios paideia ( e)nkuklìo" paideia = „educația integrală, ciclică”). Dar curriculum vitae nu acoperea integral bogăția de sensuri ale expresiei grecești. De altfel, nici limbile moderne nu permit o traducere foarte exactă a acestei uimitoare locuțiuni străvechi care desemna prețuirea elevată acordată de întemeietorii culturii și civilizației euroatlantice formării umane prin educație. Doar o hermeneutică îndrăzneață poate dezvălui aceste sensuri subtile. Putem lua ca punct de sprijin pentru interpretarea noastră o aserțiune esențială a lui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-l citeau așa” pe Homer, întrucât „întreaga educație era fondată pe scrierile homerice, care se învățau pe dinafară”11. Justificată este și aserțiunea lui F. Buffière că „operele lui Homer reprezentau Biblia grecilor”12. H.-I. Marrou a făcut descoperirea uimitoare că, în mod real, copiii vechilor greci începeau să învețe scrierea copiind textul: „HOMER NU ESTE UN OM, ESTE UN ZEU”13. Iliada și Odysseia erau manuale paideutice „active”: chiar și mai târziu, în vremea lui Jamblichus, erau folosite pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cusur major: ele abordează problematica într-o manieră sincronic-structuralistă care trădează obsesiile științei clasice de a formula „legi universale”, anistorice, eterne, imuabile. Dimensiunea diacronică a acestui fenomen sociocultural și antropologic care marchează istoria civilizației euroatlantice prin metamorfoze complexe și polimorfisme uimitoare este fie ignorată, fie considerată un propadeutikón, a cărui simplă rațiune ar fi aceea de a pregăti triumful vremurilor noastre. Actualizante și nu de puține ori magnilocvente, cercetările transversaliste celebrează tacit infailibilitatea științei moderne și admit doar o orientare futuristă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
suscite exclusiv decriptări de sensuri prin metode hermeneutice. Viața omului nu este un simplu text religios sau beletristic. Doar prin raționamente analogice o putem asimila unei „prescripții sacre” sau unei „descrieri romanești”. Aceste analogii permit interpretări și demersuri hermeneutice adesea uimitoare, revelatoare: sensuri și semnificații pe care viața obișnuită le tăinuiește. Dar atare decriptări de „mistere ale vieții” rămân eforturi de raționare analogică și atât; rezultatele nu sunt „adevăruri” în sensul celor stabilite de științele naturii, ci metafore, care pot revela
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prietenoasă: o comunitate în care granițele științifice, economice, de civilizație se șterg, iar cele lingvistice, culturale și chiar religioase tind să se armonizeze. Astfel că „marele sat” părea a împlini, la scară mondială, visul socialiștilor utopici; susținut de descoperiri științifice uimitoare și de utilități economice la care omenirea nici nu visase, părea chiar mai frumos decât acea „Nouă Atlantidă” baconiană sau decât „Civitas Solis” a lui Campanella. S-a văzut însă repede că imaginea paradiziacă era înșelătoare; ea ascundea un infern
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
al școlilor inferioare, paidonomos (paidonomo" = „legislatorul pentru copii”)20. 2.4. Polymatheia sofistătc "2.4. Polymatheia sofistă" Ținta ironiilor socratice din Dialogurile platonice, vestiții sofiști, erau în realitate mari educatori și teoreticieni ai curriculumului. Gorgias, Hippias, Protagoras au întemeiat o uimitoare școală ambulantă de retorică urmărind formarea sofistului cu competență universală; adică polymatheia (polumaqeia), învățarea în toate domeniile cunoașterii și specialitățile tehnice. Ei au găsit o tehnică ingenioasă de a-și face cunoscută învățătura: au adoptat epideixis (evpídeixi" = „demonstrație” publică) și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și pragmatic ce integrează intențiile curriculare în modul cel mai coerent cu putință. Este vorba de crezul sectei, cu nimic inferior crezului pedagogic formulat de Dewey în secolul XX38. Din păcate, nu știm dacă Pitagora însuși este autorul acestui text uimitor, căci regula pitagoreică a anonimatului interzicea divulgarea paternității. Nici chiar titlul acestei capodopere pedagogice nu este sigur 39. Dar Hieros Logos îngemăna armonios o tradiție paideutică fabuloasă, susținută de cutume și datini milenare, cu o kosmopoieză 40 originală care se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vestitului monocord 46, probabil tot o descoperire a sa, octava, cvinta și cvarta 47. Tot acum a descoperit formidabila „Teoremă a lui Pitagora”, dar a elaborat și tehnica alegorematică 48. Mai puțin cunoscută, aceasta din urmă constituie partea cea mai uimitoare a întregului pitagorism. Alegorematica este un procedeu aplicativ, o metodă de extrapolare bazată pe raționament analogic și similitudine noetică. Pitagora a aplicat raporturile-armonii, care se bazau pe numere, la domeniul mișcării planetelor. Astfel a luat naștere „Teoria muzicii sferelor”, adică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Paris, 1949-1950; M. Mathies, Vie et mœurs des Anthropoides, Payot, Paris, 1950; J. Maringer, L’Homme préhistorique et ses dieux, Arthaud, Paris, 1958; O.K. Maerth, Der Anfang war das Ende ( Începutul a fost sfârșitul), Econ, München, 1982 - pentru interpretarea uimitoarelor teorii ale acestui autor, vezi I. Negreț-Dobridor, Mitul lui Chiron, Aramis, București, 2001 (capitolul „O geneză cutremurătoare”, pp. 103-112). 9. Studiile clasice asupra gândirii primitive, a mentalității primitive, a culturilor arhaice etc. avansează, mai mult sau mai puțin explicit, idei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pitagoreici „cele imanente armoniilor” și considerate pavqo" twn ariqmwn („cele ce se pot întâmpla cu numerele”). Avem de a face cu începuturile modelării numerice. „Cele ce se pot întâmpla cu numerele” sunt „raporturile armonice, muzicale, exprimabile prin numere”. O cuantificare uimitoare - marea descoperire a pitagoreicilor - bazată pe intuirea precisă a principiului rezonanței. (Hegel - Vorlesungen über die Geschichte der Philosophie, ed. cit., p. 210 - nu uită să menționeze legenda după care descoperirea ar fi fost făcută de Pitagora însuși, pe când trecea pe lângă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la iveală decât aserțiuni superficiale pe care, probabil, Socrate însuși le-ar fi luat în râs. Dar Hegel a intuit cu subtilitate că „principiul filosofării lui Socrate coincide cu însăși metoda ca atare”2 și a stăruit asupra a ceea ce uimitorul sophos elin numea maieutica (maieutikhv = „arta moșitului”) și eironeia (eironeia = „arta ironiei”). Dar și Hegel s-a lăsat ademenit de judecata răspândită a lui Cicero („Socrate a coborât filosofia din cer pe Pământ, introducând-o în case și în piețele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
absolvent urma, apoi, Școala retorului - o școală de nivel înalt, cu discipline neseparate prin granițe severe, dar focalizate pe înșiruirea tehnicii discursului -, care era înțeleasă larg și profund ca o artă a formării integrale a personalității 7. S-au păstrat uimitoarele manuale ale acelor Rhetores latini minores 8 din secolul al V-lea care, în chip vădit, nu urmăreau doar asimilarea unor tehnici de argumentare și persuasiune, ci construirea acelei personalitas universalia, cu cunoștințe vaste și priceperi în toate domeniile culturii
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
culturală). Înțeles doar parțial, Comenius nu ni se poate dezvălui integral decât parcurgând detalii semnificative ale vremurilor în care a trăit, s-a format și și-a edificat opera. Demersurile gândirii și chiar acțiunile sale practice ne par astăzi insolite, uimitoare, himerice. Dar, în epocă, aveau un alt statut: erau soluții cât se poate de realiste la o încrâncenare polimorfă - politică, religioasă, militară, economică etc. - ce nu părea să aibă nici un fel de soluții. Comenius a mizat totul pe „cartea educației
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
principii de proiectare curriculară. Conceptele de referință în proiectarea curriculară modernătc "Conceptele de referință în proiectarea curriculară modernă" Conceptele de referință definesc componentele obligatorii ale curriculumului ce urmează a fi proiectat. Convergența opiniilor formulate în acest sens de către specialiști este uimitoare, putând fi considerată chiar o umanitate. Este vorba, de fapt, de o tehnologie riguroasă, care prevede ca în proiectul curricular să fie specificate următoarele elemente: 1. misiunea instituției educaționale - finalitatea generală, idealul educațional urmărit etc.; 2. finalitățile pedagogice deprinse din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
27. Filosoful comunist francez Louis Althusser (1971)28 i-a inspirat pe Shapiro (1982)29 și pe McLaren (1989)30 să abordeze curriculumul ca „sistem de producție a înțelegerii” și să îi confere, astfel, un caracter postmodernist cel puțin neașteptat. Uimitoare a părut și ideea lui Kickbusch și Everhard (1985)31 de a aborda ideologia în termenii fenomenologiei husserliene și de a folosi metoda fenomenologică drept fundament pentru construirea curriculumului. Apple (1990)32 și Giroux (1981)33 au dezvoltat teorii critice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
convenționale 141. Subtila investigație l-a condus pe Davis spre formularea unui concept nou ce pare nu numai surprinzător pentru teoria curriculumului, ci și de o importanță aparte: „predarea matematicii ca ascultare” (mathematics teaching as listening)142. Este o noțiune uimitoare, mai ales prin consecințe. Davis i-a conferit statutul de piesă centrală într-o așa-numită „fenomenologie a ascultării” (phenomenology of listening). „Fenomenologia ascultării” pare a avea legături profunde cu teoria „dublei întrupări” (double embodiment) descrisă de Merleau-Ponty143. Conform teoriei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]