130,170 matches
-
Nicolae Prelipceanu dacă aș scrie și eu cum se face astăzi despre întâlniri cu amici ar reînvia o mulțime de morți de altădată și ar trebui să-i car în spinare pentru că poate ei au și uitat să meargă ar trebui să-i învăț eu ca pe niște copii de un an și ce circ ar ieși dacă ar trebui să transcriu tot ce ne spuneam noi atunci de mult poate cu mai puține pula mea și
email întârziat by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/3828_a_5153]
-
în supermarket și își cumpără tutun, bere și o sticluță cu apă de colonie, apoi se întoarce tot în zbor în apartamentul lui de la etajul 10 din Romancierilor, Drumul Taberei. Se așază comod pe fotoliu și pornește televizorul. Nae se uită la meci, fumează și bea bere după bere. Rața sălbatică doarme pe cocoașa lui. Echipa favorită a lui Nae câștigă meciul detașat. Nae urlă de bucurie și se aruncă pe fereastră cu gândul să tragă o tură de zbor peste
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/3835_a_5160]
-
e treaba cu Nae: el zboară de fiecare dată cu rața sălbatică pe cocoașă și încă n-a ajuns nicăieri. Costache cine e de vină pentru tot ce mi se întâmplă pentru faptul că plec la cumpărături și pe drum uit tot ce am de cumpărat sau pentru faptul că mă urc în autobuz și în loc să ajung unde trebuie mă trezesc în cu totul altă parte cine să fie de vină dacă nu însuși Costache mereu îmi iese în cale când
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/3835_a_5160]
-
mă urc în autobuz și în loc să ajung unde trebuie mă trezesc în cu totul altă parte cine să fie de vină dacă nu însuși Costache mereu îmi iese în cale când merg undeva și e suficient să-l văd că uit ce am de făcut ei, să nu te gândești că acest Costache are cine știe ce puteri nici vorbă e un biet amărât un boschetar nespălat slab mort și tot timpul beat dar cum îl văd parcă mi se tulbură mintea păi
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/3835_a_5160]
-
timpul beat dar cum îl văd parcă mi se tulbură mintea păi Costache a fost cineva la viața lui un actor respectat juca în fiecare seară la Teatrul Național și lumea îl aplauda în extaz mare talent acest Costache și uite ce-a ajuns și nimeni nu-i spune o vorbă bună am vrut eu să-i spun odată și ce crezi m-a înjurat de-am crezut că intru în pământ de rușine și mi-a zis să-l las
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/3835_a_5160]
-
și ce crezi m-a înjurat de-am crezut că intru în pământ de rușine și mi-a zis să-l las în suferința lui și de atunci de câte ori îl văd mintea mi se tulbură și nu mai sunt eu uit tot ce am de făcut și în loc de asta fac lucruri nebunești beau apă din sticle goale mănânc ambalajul biscuiților în loc să mănânc biscuiții sau mă așez la colțul străzii și cerșesc și lumea se miră că un domn respectabil
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/3835_a_5160]
-
lucru câte-o culoare și pe fiecare limbă un sunet mâinile-mâinile tale în întuneric ascultă muzică bisericească mai încolo cerul cu găuri din care se auzeau voci și spice uscate vopsite albastru iar întunericul asculta respirația paginii Sub soarele palid uitând trandafiri roșii la ușa măcelăriei măcelarul pe jumătate mâncat de fluturi sub soarele palid uitând parcă și de frigul care se rostogolește peste noi din pânzele lui de chirico cineva la a cărui înmormântare am luat parte și eu stă
Poezie by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/3985_a_5310]
-
muzică bisericească mai încolo cerul cu găuri din care se auzeau voci și spice uscate vopsite albastru iar întunericul asculta respirația paginii Sub soarele palid uitând trandafiri roșii la ușa măcelăriei măcelarul pe jumătate mâncat de fluturi sub soarele palid uitând parcă și de frigul care se rostogolește peste noi din pânzele lui de chirico cineva la a cărui înmormântare am luat parte și eu stă acum cu haina pe braț și cu țigara aprinsă sub bradul de lângă BRD gata să
Poezie by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/3985_a_5310]
-
Emil Brumaru Ciudat, nu m-am uitat la șoldul tău, Ci doar la ochi, la gură și la frunte, La umerii rotunzi, la amănunte Știute doar de bunul Dumnezeu: Cum îți lucesc și buzele și dinții Dacă surîzi, mîncînd o portocală, Cum faci pașii mai mici în
Ciudat, nu m-am uitat la șoldul tău… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4397_a_5722]
-
se clatină în cap stîlpii credinței, Și-aproape-s prăbușit peste icoane Cu sufletul umplut de o dulceață Ce nu mi-a fost dată nicicînd în viață De miezul copt și plin al unei poame Anume atîrnată să-mi dezmierde Visul ce, uite,-ncet-încet se pierde...
Ciudat, nu m-am uitat la șoldul tău… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4397_a_5722]
-
nu ne mai dă pace și liniște ne frământă ca pe sfintele moaște căutăm să ieșim din noi și să ne ridicăm spre stele cu nostalgia că odată stele am fost NE ÎNDULCIM ÎN PREFĂCANIE Ne-ndulcim în prefăcanie Voci uitate în butoaie cu smoală Glasuri muiate în var, cât timp a durat să ne vedem în locul strâmt dintre moarte și naștere, să ne împotrivim și să o luăm de la capăt? Scuturând pomul de poamele acre vocile de dincolo vor răspunde
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
Cum se pierd visele avute-n zori! Pe la amiază-abia de mai ții minte Cît de frumoasă, albă și fierbinte E-adîncitura unei subsuori! Și chiar de-ai căuta cu lumînarea, Nu mai găsești mersul cu pașii mici A celeia ce-și uită dezmierdarea Cum și-ar lăsa sub pat niște ciupici. Doar fluturii-s atît de nestatornici, Cu tumbele lor flaușate-n aer, Sau zînele ce-ntruna se dezbaier’, Ca de prostani, de zmeii mult prea dornici Să le înmoaie sînii mari
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4051_a_5376]
-
e sufletul curat ca un pahar Nemurdărit de buze. Cînd respiri Se aburește fin de amintiri De care tu, acum, nici n-ai habar. Oh, ele te vor face să roșești: Căci vei afla ce șolduri tandre ai ( Dacă te uiți la hergheliile de cai!) Și-ncerci cu mine să le-obișnuiești Să-și unduiască-n talia lor fină Fesele mari care de ea atîrnă Încît mai-mai să cazi pe spate, plină De năbădăi în clipa ce îți scurmă Sînii din
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4051_a_5376]
-
să cazi pe spate, plină De năbădăi în clipa ce îți scurmă Sînii din față, și ei prea umflați De pofta îngerilor făr' de saț! Mînia lui Dumnezeu Îngerii de duminică Au cam băgat-o pe mînecă; Prea s-au uitat la femei Cu-aoreola și cu ochii lor grei De sfințenie și puritate, Ba chiar au văzut cum își mișcă, la spate, Dînsele fesele mari, orbitoare, În găurica din mijloc c-o floare! De-aceea stau rușinați și spășiți Și-așteaptă
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4051_a_5376]
-
Gheorghe Grigurcu De ziua ta Și uite-așa vei prăznui ziua aceasta impur și impar o vei umple cu friguri cum vara de muște o bucată de carne apoi de aduceri aminte ca de-un rînced insuportabil miros apoi de verbe iubitoare doar între ele însele cum
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4033_a_5358]
-
prag în orbitoarea lumină vezi zemoasele pajiști verzi ce-ar îndestula înverșunatele fiare dacă ce-i înăuntru ar ieși afară dacă ce-i afară ar intra înăuntru. Ploaie la țară Sprijinite neajutoratele plante de fulgere cum de araci și te uiți cum plouă cum Ochiul din înalturi se lichefiază adapă cu milostenie vegetația oarbă umil prefăcîndu-se și El în orbire. Sfîrșit de an Margine strîmbă de an și-o zăpadă ușoară dintr-odată-nghițită de flacăra lumînării cum o pastilă de-un om
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4033_a_5358]
-
aminte precis Când este ziua ta. Ai învățat ceva lecții de viață De știi atât de bine ce se va-ntâmpla Cum mult prea bine știi, poete, Că-n pagini, pe furiș, Ea se va căuta... Dovadă Există! M-am uitat pe internet Am văzut cu ochii mei, Există Chiar dacă, Să nu mai știu de viața ei, În lumea virtuală m-a „blocat” Chiar dacă-mi dă retur La cărțile pe care însăși ea Le-a iscat. Scrisoare Un măr mușcat Uitat
Poezie by Flaviu Pre () [Corola-journal/Imaginative/3962_a_5287]
-
uitat pe internet Am văzut cu ochii mei, Există Chiar dacă, Să nu mai știu de viața ei, În lumea virtuală m-a „blocat” Chiar dacă-mi dă retur La cărțile pe care însăși ea Le-a iscat. Scrisoare Un măr mușcat Uitat Pe un caiet de poezii. Atât e viața mea acum Să știi... Comparație Acum, când beau ceai și citesc Despre Troțki, cel ce a spus Că puterea n-o pierzi Ca pe un obiect Pe care-l scapi din mână
Poezie by Flaviu Pre () [Corola-journal/Imaginative/3962_a_5287]
-
cum mă alese Luna. Să o moșesc, născându-se din sine; Trei nopți la rând gemând în pat la mine, Eu trebuind să o descânt întruna, De parcă aș culege mătrăguna, Acel homuncul ce-n pământ se ține; Chiar fără ochi uitându-se la mine, Dar poate ochiul lui e tocmai Luna. Atâta forță mandragora are Cât și remedii, ca o farmacie, Că alchimiștii cred că este vie Și-o onorează ca pe-un panaceu. Tot Luna-i cea mai mare în
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
destul de-nțeleaptă, Nu voi mai fi Destul de tânără!“ Se duce de-acum tinerețea și simți Că nu ai iubit îndeajuns. Pui mâna pe frunte: gheață pe jar. Din foc și din gheață-i făcută Viața ta. Viață dublă. Te mai uiți printre gene? Acel La care te uiți nici nu crede, Nu crede c-ai fi doar a lui. Ca un vultur pleșuv, însetat de flămând, Se rotește mai jos, mai restrâns, mai aproape Îndoiala din el, se repede apoi La
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
tânără!“ Se duce de-acum tinerețea și simți Că nu ai iubit îndeajuns. Pui mâna pe frunte: gheață pe jar. Din foc și din gheață-i făcută Viața ta. Viață dublă. Te mai uiți printre gene? Acel La care te uiți nici nu crede, Nu crede c-ai fi doar a lui. Ca un vultur pleșuv, însetat de flămând, Se rotește mai jos, mai restrâns, mai aproape Îndoiala din el, se repede apoi La buzele tale Rujate în roșu. Se duce
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
fi în pădurile din apropiere; nici vorbă de păduri prin zonă, acestea fuseseră vândute pe nimic în ultimul secol, împreună cu toată clorofila din jur, împreună cu toate cuiburile de vrăbii, nimeni nu mai știe dacă fuseseră unii spânzurați, sau dacă-și uitaseră flintele atârnate; oricum, ar trebui să mă reîntorc să închid gura sobei, cu un retez mai bun, unul care să nu mai ruginească niciodată; guma de șters bucuria poeții nu mai au timp să se apere cu nimic, strada lor
Poezii by Mircea Stâncel () [Corola-journal/Imaginative/3944_a_5269]
-
fumau, își masau picioarele gălbii de vechime. Un inginer îmi arătase planuri ale orașului în pavajul pieței, important era însă altceva: să miros piatra, ea să devină floare, simpla ei frumusețe să-mi sature foamea, sorbit de magie, să pot uita materia, știind ce înseamnă cercul hranei, îmi amintesc prea bine. Bătrânii-și urmau drumul prin urbe, din strada Puțul de piatră până la strada Cuțitul de argint, pierduți într-o convorbire fără capăt, neocolind nicio uliță sau șosea, îndurând vorbe de
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/3917_a_5242]
-
-l vadă pe Sfîntul Petru Într-un colț al capelei după un castan după o cruce De granit moartea lor Va fi mai ușoară că vuietul mării Mai tîrzie decît întorsul acasă al ginerelui bețiv Mai arzătoare decît lama cuțitului uitat în ger Dar cel mai mult mi-e milă de un cal orb Căruia stăpînul nu-i mai dă nimic de făcut Și va rămîne din el un os mare în spatele grădinilor Nici eu nu-i dau nimic de făcut
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
Traversez parcul ploua umbrela nu am Pe o bancă de lemn un cunoscut odihnindu-se Nu știu de ce în ploaie îl salut și mă întreabă Ce fac mă grăbesc nu am chef să stau de vorbă Cu el am și uitat cum îl cheamă nimic îi spun Într-o doară răsfirînd printre degete monezile din buzunar Restul de la toneta covrigarului Ține loc de nimic gaură din covrig Eu al cui loc îl țin Poate al unei fotografii neînrămate Al unui ușier
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]