7,855 matches
-
zi mi că ai și uitat deja! Nu păstra nimic din ce a fost, nu vreau deloc să faci asta, căci, oare, cei care zic că iartă, dar zic că nu uită, nu sunt numai niște mincinoși? Întrucât iertarea presupune uitarea, întotdeauna! Așa că, din suflet te rog, nu face și tu la fel, nu fi o mincinoasă, iartă-mă cu totul! Spune-mi că m-ai iertat! M-ai iertat? - Ei bine, Șerban, aici greșești. Ceea ce ai spus nu-i în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ai iertat! M-ai iertat? - Ei bine, Șerban, aici greșești. Ceea ce ai spus nu-i în întregime adevărat, nu neapărat! De fapt, iertarea presupune să treci senin mai departe și, într-o primă fază, să te prefaci că ai dat uitării tot ce a fost. Mai pe urmă, dacă începi să bagi de 196 Rareș Tiron seamă că lucrurile merg din ce în ce mai bine, abia atunci poți să uiți cu adevărat. Doar atunci! În privința aceasta, numai astfel un om se poate mereu păzi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Dar în epoca modernă, odată cu răspândirea secularizării, și-au pierdut tot mai mult din caracterul evidenței și în același timp au devenit mai puțin obligatorii pentru comunitate. În culturile individuale au existat perioade în care aceste norme au fost date uitării sau ignorate, epoci sau profesiuni în care morala este neglijată, fapt de care este responsabilă și religia instituțională, adesea în criză din cauza caracterului său vetust. Religiile dau deci indicații de parcurs greșite? În Europa și America, se acuză imediat Islamul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ail începutului de mileniu au încetat să-și mai pună întrebări privitoare la metafizică, lăsând teologilor gestionarea acestei importante moșteniri a filozofiei occidentale ce își are originea la greci. Este posibil ca teologia mea să reușească să găsească soluția la uitarea lui Dumnezeu în filozofie și la uitarea filozofiei de către teologie? În orice caz, nu ar trebui să fie un secret pentru cine este deja credincios că, în cazul problemelor cruciale, suntem protejați în spatele misterelor create de aceeași teologi în cadrul problematicei
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
-și mai pună întrebări privitoare la metafizică, lăsând teologilor gestionarea acestei importante moșteniri a filozofiei occidentale ce își are originea la greci. Este posibil ca teologia mea să reușească să găsească soluția la uitarea lui Dumnezeu în filozofie și la uitarea filozofiei de către teologie? În orice caz, nu ar trebui să fie un secret pentru cine este deja credincios că, în cazul problemelor cruciale, suntem protejați în spatele misterelor create de aceeași teologi în cadrul problematicei istorii a dogmelor. Mai curând ar trebui
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
propriei respirații, ajutându-se de un ritm calm al ritualului sau recitarea monotonă a sutrelor budiste. Am luat parte la diferite exerciții de meditație în Myanmar, India, Japonia, Tibet și Hawaii. Înțeleg că și creștinii pot să experimenteze liniștea, calmul, uitarea de sine, eliberarea autentică chiar și prin ritualismul ecleziastic sau acțiunea liturgică. Acest exercițiu ce aparține tradiției monahismului se produce în mod esențial prin desprinderea de lume și de propriile pasiuni, realizând astfel reculegerea de sine. Prin metodă și sistem
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
severă a poziției de stat (în japoneză za semnifică "a se așeza"), meditația (în japoneză zen, adică a fi absorbiți, concentrați) ar trebui să conducă la concentrarea intențională și de aici la contemplarea eliberată de legături, răpită și pasivă, la uitarea de sine și, în fine, la veghea perfectă lipsită de conținut și la experiența iluminării. Dar și un occidental poate, stând așezat în tăcere, respirând ușor cu ritm regulat și fără să gândească, sau să recite în schimb silaba sacră
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
metodă sistematică și o tehnică psihologică de rugăciune: nici un nivel de rugăciune ce trebuie depășit, nici o reflecție psihologică asupra rugăciunii, absența oricărui gen de analiză, tehnică respiratorie sau eforturi intelectuale de asceză pentru atingerea anumitor stări de suflet până la extazul uitării de sine. În locul acestora, descoperisem în Biblie o "conversație cu Dumnezeu" ingenuă și lipsită de contemplație, în care să-mi pot exprima cu simplitate credința, speranțele, dragostea, să pot aduce cuvinte de mulțumire, laudă, dar și de cerere. Și chiar dacă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
puțin o procedură acceptată de către potențialii adoptatori. Considerăm că acest lucru este cauzat în special de lipsa de informare adecvată a părinților implicați în adopție cu privire la efectele benefice pe care adopția deschisă le poate avea asupra tuturor celor implicați. Utopia uitării. Trăirile mamelor biologice după abandon și efectele adopției deschise Opiniile specialiștilor cu privire la efectele adopțiilor deschise sunt împărțite. De pildă, o serie de autori atrag atenția că, deschiderea adopției și avantajele aparente pe care această formă de adopție le oferă mamelor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copiilor. Rezultatele trebuie citite cu precauție. Eșantioanelor neprobabiliste, de intenționalitate, nu permit generalizarea datelor. De asemenea trebuie specificat faptul că, datele au fost culese retrospectiv, prin urmare există posibilitatea deteriorării lor ca urmare a selectivității memoriei și a procesului de uitare. De asemenea procesul de reconstrucție a "poveștii" adopției a putut genera erori în redarea datelor în cadrul interviului narativ. Capitolul 7 Opinii, atitudini și comportamente față de adopție 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale 7.1.2 Atributul/atributele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptat. Rezultatele trebuie citite cu precauție. Eșantioanelor neprobabiliste, de intenționalitate, nu permit generalizarea datelor. De asemenea trebuie specificat faptul că, datele au fost culese retrospectiv, prin urmare există posibilitatea deteriorării lor ca urmare a selectivității memoriei și a procesului de uitare. De asemenea procesul de reconstrucție a "poveștii" adopției a putut genera erori în redarea datelor în cadrul interviului narativ. Probabil principalele idei cu implicații în practică ar fi următoarele: majoritatea familiilor adoptatoare fac față cu succes procesului de adopție și se
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este pierdut din vedere, negat sau suprimat, și aceasta atât de către filozofie, cât și de către știință, atunci cea dintâi nu are nici o lecție pe care să o reamintească celei de-a doua, ele trăiesc și una și cealaltă în aceeași uitare, în aceeași stupoare în fața acelui ceva care se află acolo în față, care în ochii lor este singurul care există. Critica filozofică a științei a pierdut orice conținut reperabil. N-avem decât să flagelăm teoria modernă, teoria redusă la o
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
este cea care o mobilizează și face din ea ceea ce este, ceea ce vrea. Negarea vieții este întocmai un mod al acestei vieți, iată ceea ce începem să înțelegem mai bine, ceea ce înseamnă că această negare este trăită ca atare, nefiind pură uitare, ci o intenție deliberată, intentio științifică ca atare. Un mod de viață care se întoarce împotriva vieții, adică împotriva lui însuși, este o contradicție. Știința modernă, știința galileană este această contradicție. O punem în evidență imediat ce, încetând a considera știința
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
fi trebuit nicicând să-l părăsească. Așadar existența mediatică nu propune vieții autorealizarea, ci fuga, un prilej pentru toți cei pe care lenea lor, refulându-le energia, îi face pentru totdeauna nemulțumiți de ei înșiși să uite de această nemulțumire. Uitare care trebuie să reînceapă odată cu fiecare clipă, odată cu fiecare nouă creștere a Forței și a Dorinței. Elevii școlilor de la periferia pariziană petrec la sfârșit de săptămână douăzeci și una de ore în fața televizorului, la fel ca și dascălii lor: vor avea ce
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
în sus și în jos. Aș fi putut să-i desenez, să-i introduc în Biblia lui Doré. Din fântâna din mijlocul pieții se ridica drept spre cer un șuvoi puternic de apă. Sus se frângea și cădea înapoi, în uitare. Din cealaltă parte a pieții, cea dinspre stația de cale ferată, am auzit un glas de femeie amplificat de un megafon. Și vocea pe care o auzeam striga: Vrem să formăm oameni liberi, independenți și creativi. Dezvoltarea spirituală și înnoirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
-le lângă lăzile de gunoi, ca să le ia cine ar fi avut nevoie, fiindcă în apartament la el nu își mai găseau locul. După aceea prin minte i se perindară amintiri din vremea când le folosea, dar apoi dădu totul uitării. De altfel, se simțea tot mai bine remontat sufletește și avea, fără să poată spune exact de ce, sentimentul că viitorul îi rezerva încă destule lucruri frumoase. Doar lipsa lui Arm îi umbrea într-o măsură trăirile radioase ce-l stăpâneau
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mai departe pe jos, fără să se grăbească prea tare. Amintirile despre Arm fuseseră eliberate parcă dintr-o cutie a Pandorei și-l copleșeau. Toate amintirile, chiar și cele mai puțin însemnate, pe care ar fi trebuit să le dea uitării de mult și definitiv, îi răscoleau acum sufletul și mintea. Și dacă până atunci fusese vorba doar de lucruri disparate, acum toate amintirile acestea se legau mai bine între ele, revelându-i cu suficientă claritate că Armanca jucase în viața
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
ar fi fost decât rodul unui instinct primar, renăscut accidental, situația nu ar fi avut nimic alarmant. Niște fiare mici. S-a mai văzut. Violență infantilă. Dar noi gândeam profund; tainici și persuasivi, ne împingeam reciproc în prăpastie. Preocupați până la uitarea de sine. Ignorând intențiile tot mai străvezii ale celorlalți doi. Orice îndemn era urmat cu încredere, doar eram frați. Împreună cu Mezinul, l-am umflat pe Mijlociu cu dulciuri și cu făinoase, știind că-i plac, până am făcut din el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
implici. E vorba de chiar existența ta, ești plătit pentru ceea ce faci. Completezi rubrici, calculezi coloane de cifre, recalculezi, transpiri fără să știi de ce, ești mut. Surd. Nu ai voie să greșești. Orice gând străin de ceea ce faci te destabilizează. Uitarea. În afara cifrelor. Nițel dobitoc. Parțial amnezic. Fără trecut, perfect. Degeaba. Te năpădesc gândurile. Le izgonești. Rămân imaginile. Aburite. Tot mai depărtate. Tot mai apropiate. Identice. O singură imagine. Biroul. Cubul privit din interior. 85 3 46! Ai început să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
mutălău câteodată, ciudat, dar aproape că nu-mi mai amintesc deloc de bunicu-tău, sunt lucruri pe care ai impresia c-o să le știi mereu dar le uiți și mai rău e că nici măcar nu ești cătrănit că le-ai dat uitării. Vai, Nuria, fata mea, le uiți și când ți-ai dat seama c-ai făcut-o, te îngrozești pentru o clipă, da, te sperii; lucruri care atunci când s-au petrecut îți spuneai: orice s-ar întâmpla dar n-o să uit
Sora Katiei by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8059_a_9384]
-
nobil, dimpotrivă el își va primi pedeapsa maximă. Dardenne ne oferă ieșirea la capătul unei suferințe salvatoare, Mungiu nu oferă nimic, în lumea în care ai intrat toate drumurile duc spre nicăieri, nu există scăpare, cel mult un analgezic provizoriu, uitarea. Privit din perspectiva Noului Val românesc putem înțelege ce anume a provocat entuziasmul criticilor francezi și nu numai, dar și cât de adânc merge explorarea regizorilor români pe un domeniu și cu teme similare ca în filmele fraților Dardenne.
Tați, mame și fii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7001_a_8326]
-
la originea furiei lui distructive, arătându-ne chipul vulgarității, cruzimii, josnicia unei istorii și a unei vieți "desacralizate", deposedate de călătoriile fantastice și mitopoetice, fără de care rămâne pe poziții de atac doar negația, moartea în primul rând. Au fost date uitării asemeni unor ruine călătoriile care însemnau aventură, (re)descoperire, formare (Salgari, Verne, Stevenson, Melville, Conrad), dar și marile mituri homerice, inclusiv cel al Afroditei, astfel că pe pământ s-a înstăpânit o mare dezolare, iar inima a devenit "o groapă
Romanul cu o sută de voci by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7003_a_8328]
-
umbră, organizatorii au dorit să afle cauzele acestei situații și să caute soluții adecvate. Deținătorul actual al drepturilor de autor, care este totodată și proprietar al Editurii Nikos Kazantzakis, se pare că a contribuit în mare măsură la condamnarea la uitare a scriitorului. Un răsunător proces cu privire la paternitatea drepturilor de autor ale Cretanului a ținut prima pagină a mass-media culturale ateniene, timp de mai mulți ani. Comunicările din prima zi a lucrărilor, aparținând unor reputați specialiști greci (critici literari, comparatiști etc.
Nikos Kazantzakis și destinul operei sale by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7027_a_8352]
-
mersul acestui perpetuum mobile pentru care nu avem, din fericire, nici destulă energie, nici suficient timp ("Am ostenit, măicuță, de fugă și de ducă."), e stăvilit de replica de sfîrșit a desăvîrșitei femei de lume, dezisă de viața ei: Atunci, uitarea și-a simplei cuviințe.../ M-am dezvățat să judec și să mai dau sentințe." Fiindcă ele le stau în putere numai celor convinși. Și cît de îndoielnică, vai, e convingerea...
Fețele îndoielii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7396_a_8721]
-
istoriei, pentru cei care n-au ridicat glasul când au fost victime de apărat, amintirea însăși a victimelor este supărătoare. Lucrurile s-au schimbat - pretind ei -, la ce să ne mai aducem aminte. Morții să moară a doua oară în uitare, numai ei să nu fie obligați să se gândească la complicitatea lor, prin acțiune sau lipsă de acțiune, prin tăcere sau cuvânt, la măcelurile de conștiințe și de trupuri" (p. 54). Raymond Aron, Hannah Arendt, Boris Souvarine, Alexandr Soljenițîn, Nadejda
Reîntoarcere în lumea terțului exclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7407_a_8732]